Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Summitul european al regiunilor şi al oraşelor, care va avea loc la Bucureşti pe 14-15 martie 2019, este o premieră importantă pentru România, reprezentând cea mai mare reuniune a primarilor, preşedinţilor consiliilor regionale şi a altor reprezentanţi aleşi la nivel local şi regional din întreaga Europă, a apreciat miercuri preşedintele delegaţiei României în Comitetul European al Regiunilor (CoR), Robert Sorin Negoiţă, într-o conferinţă de presă la sediul CoR, în Bruxelles.

Sub titlul ''(Re)New EUrope'' şi în contextul ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 29 martie 2019, summitul de la Bucureşti se va concentra pe contribuţia şi rolul autorităţilor locale şi regionale la asigurarea solidarităţii în UE, la consolidarea democraţiei europene şi la încurajarea dialogului cu cetăţenii, mai ales în perspectiva alegerilor europene din mai 2019.

Primarul sectorului 3 din Bucureşti a ţinut să remarce coeziunea - nu doar cea între ţările membre, dar şi cea între regiuni şi oraşe - drept una dintre temele importante ce vor fi dezbătute la Summitul european al regiunilor şi oraşelor, organizat de preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene în cooperare cu Asociaţia Municipiilor din România.

Referitor la ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE, Robert Negoiţă a spus că acesta ''va fi un bun exemplu pentru a conştientiza faptul că, în Uniunea Europeană, trebuie să fim mult mai responsabili''.

La rândul său, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, a accentuat importanţa politicii de coeziune în ansamblul politicilor comunitare, în opinia sa summitul de la Bucureşti fiind o ocazie pentru a sublinia această realitate.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) se reuneşte miercuri, la Bruxelles, în cadrul celei de-a 132-a sesiuni plenare.

Prima zi a sesiunii plenare include o dezbatere privind rolul şi atribuţiile administraţiilor locale şi regionale în Uniunea Europeană cu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Un alt subiect de interes va fi dezbaterea de joi privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE, cu participarea negociatorului-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier.

Pe agenda sesiunii plenare a CoR se mai află analizarea şi supunerea la vot a 21 de avize asupra unor subiecte precum Fondul european de dezvoltare regională (ERDF), reforma politicii agricole comune (PAC), Fondul european de ajustare la globalizare, condiţiile minime pentru reutilizarea apei, finanţarea creşterii durabile, pachetul privind extinderea şi programul InvestEU.

Comitetul European al Regiunilor organizează maximum şase sesiuni plenare în fiecare an. La sesiunile plenare participă membri ai CoR (sau supleanţi), provenind din regiuni şi oraşe din toate ţările UE.

Comitetul European al Regiunilor este adunarea UE a reprezentanţilor regionali şi locali din toate statele membre UE. Creat în 1994 după semnarea Tratatului de la Maastricht, CoR are drept misiune implicarea autorităţilor locale şi regionale în procesul de luare a deciziilor în UE şi de a le informa în legătură cu politicile UE.

Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană consultă CoR în domeniile care vizează regiunile şi oraşele europene. Toţi cei 350 de membri ai CoR şi 350 de supleanţi trebuie fie să aibă mandat electoral, fie să fie răspunzători politic faţă de o adunare de aleşi în regiunile şi oraşele lor. Comisia CoR responsabilă îl desemnează pe unul din membrii săi - numit raportor - să elaboreze un aviz privind propunerea legislativă, care este apoi supus la vot într-o sesiune plenară a CoR. Dacă obţine majoritate de voturi, avizul este adoptat şi transmis celorlalte instituţii ale UE.

De asemenea, CoR poate adopta, în mod proactiv, o poziţie asupra unei chestiuni specifice, prin intermediul unui aviz din proprie iniţiativă.

Delegaţia României în CoR este formată în prezent din Robert Sorin Negoiţă (preşedinte), Adrian Ovidiu Teban, Alin-Adrian Nica, Bogdan Andrei Toader, Csaba Borboly, Decebal Făgădău, Emil Drăghici, Emilian Oprea, Gheorghe Falcă, Ion Prioteasa, Ionel Arsene, Mariana Gâju, Marius Horia Ţuţuianu, Marius Ioan Ursăciuc şi Victor Moraru. AGERPRES/(editor - Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)