Asigurarea preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene este o sarcină importantă întrucât în prima jumătate din 2019 va avea loc Brexit-ul, se vor desfăşura alegerile europene şi sperăm că va fi convenit viitorul cadru financiar multianual, iar în acest context restul Europei este îngrijorat de discuţiile din România dacă guvernul de la Bucureşti este pregătit sau nu pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, a susţinut joi candidatul Partidului Popular European (PPE) la preşedinţia viitoarei Comisii Europene, Manfred Weber, într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români la sediul din Bruxelles al Parlamentului European.

''Credibilitatea guvernului socialist-liberal din România a fost deja afectată din cauza discuţiei despre legislaţia anticorupţie; credibilitatea pentru a conduce în mod adecvat Consiliul UE a fost atacată şi afectată de deciziile majorităţii socialist-liberale din parlament şi acest lucru nu a oferit o bună imagine pentru momentul când România preia preşedinţia Consiliului UE. Tratăm foarte serios temerile exprimate de preşedintele Klaus Iohannis şi de aceea cred că guvernul român are o sarcină importantă'' în această privinţă, a spus Weber, liderul grupului europarlamentar al PPE.

El a amintit de rezoluţia adoptată în urmă cu câteva săptămâni de Parlamentul European cu privire la statul de drept în România. ''Ceea ce nu pot accepta este faptul că premierul român ne-a făcut aici, în Parlamentul European, promisiuni foarte clare despre ceea ce vrea să schimbe şi apoi s-a întors la Bucureşti şi nu i-a mai păsat (de promisiunile respective, n.red). Acest lucru este inacceptabil pentru noi. Iată de ce, rezoluţia PE este extrem de clară în legătură cu ce aşteptări avem şi sper că guvernul român va arăta dorinţa de a-şi aduce contribuţia. Nu este vorba despre 'UE împotriva României', nu este deloc vorba despre aşa ceva, pentru că ceea ce facem este în favoarea României pentru a avea o abordare în vederea modernizării ţării, pentru a avea o societate modernă. (...) Când am fost data trecută la Bucureşti, am întâlnit mulţi demonstranţi pe străzi, mulţi tineri, reprezentanţi ai ONG-urilor care au dorinţa de a moderniza România. Aşadar, nu vorbim despre ceva de tipul 'România împotriva UE' , ci este despre faptul că Uniunea Europeană apără principiile şi guvernul român ar trebui să le apere la rândul său'', a adăugat Manfred Weber.

Parlamentul European a adoptat la 13 noiembrie o rezoluţie nelegislativă privind statul de drept în România, text care afirmă "profunda preocupare" a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti" din luna august.

În rezoluţia respectivă, Parlamentul European invită autorităţile române să pună în practică garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândurile funcţionarilor de stat.

Modificările aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală - dintre care multe au fost considerate drept neconstituţionale de către Curtea Constituţională din România - reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacităţii de combatere a corupţiei, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate.

De asemenea, Parlamentul European a condamnat 'intervenţia violentă şi disproporţionată' a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 şi face apel la autorităţile române să asigure o anchetă transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)