EFE: Europa de Est se reînarmează de frica Rusiei şi pentru a respecta angajamentele faţă de NATO şi SUA
Percepţia că Rusia reprezintă o ameninţare şi angajamentele asumate faţă de NATO, dar mai ales faţă de SUA, fac ca fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est să-şi fi sporit considerabil cheltuielile militare în ultimii ani, relatează sâmbătă EFE.
Între 2016 şi 2017, cheltuielile militare ale acestor ţări au crescut într-un ritm de 12%, de şapte ori mai mare decât creşterea de 1,7% a cheltuielilor militare în rândul ţărilor occidentale ale NATO.
Este vorba despre cea mai mare creştere regională la nivel mondial, iar în frunte se află îndeosebi România (50%), Lituania (27%) şi Letonia (26%), potrivit datelor Institutului Internaţional de Studii pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm.
Cu toate că există diferenţe semnificative între ţări, cheltuielile militare în regiune nu au încetat să crească din 2013, după şase ani consecutivi de scădere.
Aude Fleurant, directoare de program la SIPRI privind cheltuielile militare şi armamentul, a explicat prin telefon pentru EFE că aceste ţări resimt o necesitate sporită în a-şi moderniza sistemele de apărare.
Potrivit EFE, conflictul din Ucraina, unde forţele separatiste susţinute de Rusia luptă împotriva guvernului central, a creat un sentiment de ameninţare în aceste ţări care, în calitate de membre ale NATO, participă la obiectivul comun de a spori cheltuielile cu apărarea cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2024.
''Există percepţia unei ameninţări crescute (ruse) în aceste ţări'', rezumă Fleurant, care menţionează că, dincolo de faptul dacă este vorba de o ameninţare reală sau nu, această senzaţie se reflectă în bugetele pentru apărare.
SIPRI include în regiunea Europa Centrală şi Balcanii şi fostele state-satelit ale Uniunii Sovietice care în prezent sunt membre ale NATO şi ale Uniunii Europene.
Experta SIPRI aminteşte că, în pofida faptului că aceste creşteri sunt semnificative în termeni relativi, cheltuielile cu armamentul în regiune sunt practic ''marginale'' la nivel global şi mult sub sumele cheltuite în Europa Occidentală. De exemplu, cele 10 miliarde de dolari pe care Polonia i-a cheltuit în 2017 (reprezentând 40% din investiţiile militare în întreaga regiune) se situează cu mult sub cele 57,770 de miliarde de dolari cheltuite de Franţa sau chiar sub cele 16 miliarde de dolari alocate de Spania.
În fapt, potrivit lui Fleurant, autorităţile din aceste ţări sunt conştiente că nu ar putea opri o ipotetică invazie rusă. ''Însă ştiu că NATO ar putea s-o facă. Şi asta ne duce la punctul doi, apartenenţa la Alianţa Atlantică'', insistă Fleurant, care aminteşte că aderarea la NATO a fost o prioritate pentru ţările ex-sovietice, care încearcă acum să demonstreze că sunt parteneri implicaţi.
Potrivit NATO, România, Polonia şi cele trei republici baltice - Estonia, Lituania şi Letonia - alocă pentru apărare un procent mai mare din PIB decât Franţa sau Germania, depăşind sau fiind foarte aproape să depăşească ţinta de 2% din PIB.
Procentul de ''2% din PIB al acestor ţări nu înseamnă mult în termeni absoluţi, dar lansează mesajul că există implicare'', explică Fleurant. Şi în acest domeniu există diferenţe în cadrul regiunii, cu membri ai NATO precum Ungaria, Republica Cehă, Slovacia sau Croaţia care au recunoscut că nu vor ajunge să aloce 2% din PIB până în 2024.
Majoritatea ţărilor din Est recurg în principal la SUA ca furnizor de armament, având reticenţe în a achiziţiona material rus, aşa cum o făceau în trecut, în contextul în care nu există o industrie de armament europeană unificată. ''Multe ţări din Europa Centrală au mai mare încredere în SUA decât în Europa occidentală sau, evident, în Rusia'', remarcă Fleurant.
Astfel, Croaţia îşi va înlocui vechile avioane de luptă sovietice MiG21 cu aparatele F-16 ale fabricantului american Lockheed Martin, compania având cele mai mari şanse să înlocuiască şi avioanele MiG-29 şi Su-25 ale Bulgariei.
În general, multe ţări ex-comuniste nu şi-au modernizat încă învechitele arsenale sovietice. În plus, ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Slovenia se confruntă cu un important deficit de personal militar, în unele cazuri din cauza salariilor scăzute ale militarilor.
Un alt element esenţial al preferinţei pentru SUA ca furnizor de armament este acela de a crea o relaţie strânsă cu superputerea de peste Ocean. ''Nu este vorba numai despre a cumpăra tehnologie, ci se are în vedere stabilirea unei relaţii de 20 sau 25 de ani cu furnizorul'' de armament, concluzionează Fleurant. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani