Grupul europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) a susţinut rezoluţia privind statul de drept în România, adoptată marţi de Parlamentul European reunit în sesiune plenară la Strasbourg, dar subliniază nevoia de creare a unui mecanism independent pentru a monitoriza situaţia democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în fiecare stat membru.

''O democraţie şi un stat de drept care funcţionează bine sunt esenţiale pentru toate statele membre. Recunoaştem că există în România chestiuni care provoacă îngrijorare - în special cele privitoare la pachetul legislativ care se referă la reformele sistemului judiciar. Am subliniat faţă de guvernul român nevoia de a da curs recomandărilor Comisiei de la Veneţia în această privinţă şi am fost mulţumiţi că prim-ministrul român a confirmat că aşa se va întâmpla, atunci când a vorbit în Parlamentul European luna trecută. Totuşi, aşteptăm acum să vedem că acest lucru este făcut integral'', a afirmat vicepreşedintele grupului S&D responsabil pentru raportul privind România, Josef Weidenholzer.

Potrivit acestuia, existenţa unor reguli clare referitoare la activitatea serviciilor de informaţii este esenţială în vederea asigurării statului de drept.

''Am luptat pentru a asigura o rezoluţie echilibrată, dar în unele chestiuni nu am fost de acord cu textul final aprobat. În privinţa libertăţii presei, credem că este important de subliniat că, deşi Reporteri Fără Frontiere (RSF) recunosc anumite probleme, România nu este considerată de ei drept una dintre principalele motive de îngrijorare în UE. În Indicele privind Libertatea Presei în Lume pe care RSF îl elaborează în fiecare an, România se plasează pe locul 44, înaintea Statelor Unite (45) şi semnificativ mai sus decât alte state UE, precum Ungaria (73) şi statul membru cu cea mai slabă performanţă, Bulgaria (111)'', a menţionat Weidenholzer.

La rândul său, coordonatoarea S&D pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, Birgit Sippel, a adăugat că grupul socialist ''a pledat de mult timp pentru crearea unui mecanism cu adevărat independent pentru monitorizarea situaţiei democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale în fiecare stat membru''.

''Aceste principii sunt pilonii pe care este fondată Uniunea Europeană şi nu ar trebui folosite pentru a câştiga puncte electorale. Mâine vom supune la vot un raport care cere Comisiei Europene să prezinte în final propuneri privind acest mecanism independent'', a menţionat Sippel.

Parlamentul European a adoptat marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă "profunda preocupare" a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti" din luna august.

În rezoluţia adoptată marţi, Parlamentul European se declară "profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept", se arată în rezoluţie, redactată de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.

De asemenea, documentul "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018".

În plus, rezoluţia "invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare" şi "solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii".

Eurodeputaţii "îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia" şi "să aplice strategia naţională anticorupţie" şi "recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect de intimidare asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin" cadrului UE.

Membrii PE "îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar".

De asemenea, legislativul comunitar "îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv" şi "încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă".

Dezbaterea premergătoare rezoluţiei adoptate marţi a avut loc pe 3 octombrie, în plenul Parlamentului European, la discuţii participând premierul Viorica Dăncilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. AGERPRES/(AS-autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)