Parlamentul European se declară "profund îngrijorat" de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti" din luna august, se arată într-un proiect de rezoluţie privind statul de drept în România, care a fost publicat pe site-ul PE şi care va fi supus marţi votului în plenul legislativului comunitar.

PE "este profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul său de a submina în mod structural independenţa sistemului judiciar şi capacitatea de a combate eficient corupţia în România, precum şi de a slăbi statul de drept", se arată în proiectul de rezoluţie, redactat de reprezentanţi ai grupurilor politice din legislativul comunitar.

De asemenea, documentul "condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018".

În plus, proiectul de rezoluţie "face apel la autorităţile române să introducă măsuri de protecţie pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice interferenţă care afectează echilibrul puterilor", dar şi la "întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii".

Eurodeputaţii "îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia" şi "să aplice strategia naţională anticorupţie" şi "recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de a o alinia pe deplin" cadrului UE.

În acelaşi timp, proiectul de rezoluţie "exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei" şi la "propunerile de lege care penalizează denigrarea României în străinătate şi reintroduc defăimarea în Codul Penal".

Potrivit proiectului de rezoluţie, legislativul comunitar "îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar".

De asemenea, documentul "îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile" şi "evidenţiază nevoia de a aborda chestiunile menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător" şi "încurajează să se solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală".

PE "invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat".

Proiectul de rezoluţie "reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre" şi, de asemenea, "invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE".

PE "solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, aşa cum este propus în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF)" şi "reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări".

Documentul "solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate".

Proiectul de rezoluţie vine după ce, la 3 octombrie, Parlamentul European a organizat o dezbatere în plen privind situaţia statului de drept în România, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)