Miniştrii din UE ar trebui să primească în cât mai scurt timp posibil Bulgaria şi România în spaţiul Schengen de liberă circulaţie, îndeamnă eurodeputaţii din Comisia pentru libertăţi civile (LIBE), potrivit unui comunicat dat publicităţii luni pe site-ul Parlamentului European.

Eurodeputaţii şi-au reiterat luni apelul către miniştrii din UE, îndemnându-i să ia o decizie rapidă şi pozitivă în privinţa aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen ca state membre cu drepturi depline.

Ei au subliniat că o abordare în două etape - mai întâi suprimarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - ar prezenta anumite riscuri şi ar putea avea un efect negativ asupra viitoarei extinderi a spaţiului Schengen. Decizia ar trebui să ia forma unui act juridic unic, au afirmat eurodeputaţii.

Ei au cerut, de asemenea, miniştrilor din UE să ia o decizie şi în privinţa aderării Croaţiei la spaţiul Schengen de îndată ce Zagrebul va îndeplini criteriile cerute.

Subliniind că spaţiul Schengen este un sistem unic şi una din cele mai mari realizări al UE, membrii Comisiei pentru libertăţi civile a PE au tras atenţia că refuzul de a primi Bulgaria şi România ca state cu drepturi depline a adus consecinţe negative nu doar pentru cele două ţări, dar şi pentru întreaga Uniune Europeană.

Menţinerea sau reintroducerea controalelor interne în spaţiul Schengen subminează încrederea cetăţenilor în integrarea şi instituţiile europene, au mai subliniat eurodeputaţii, care au adăugat că acest lucru are un impact economic negativ asupra pieţei interne a UE şi asupra exporturilor şi importurilor spre şi din Bulgaria şi România.

Ei au evidenţiat că extinderea spaţiului Schengen sau a libertăţii de mişcare a cetăţenilor UE nu ar trebui să fie afectată de deficienţele din alte politici ale blocului comunitar, cum ar fi politica de azil şi de migraţie.

"Astăzi (luni - n.r.), Comisia pentru libertăţi civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebuie să devină membri cu drepturi depline în Schengen şi a respins perspectivele unei aderări parţiale cu graniţele aeriene şi maritime într-o primă fază şi apoi, eventual, cu graniţele terestre. Această abordare în două etape este un precedent periculos care nu are nicio justificare legală solidă şi atrage o serie de incoveniente economice, sociale şi politice pentru UE", a afirmat raportorul bulgar Serghei Stanişev, din partea Grupului socialiştilor şi democraţilor (S&D), citat în comunicat.

Acest raport fără caracter legislativ ar urma să fie supus în decembrie votului plenului Parlamentului European, fiind adoptat în Comisia LIBE cu 36 de voturi pentru, patru împotrivă şi o abţinere.

PE şi-a dat acordul pentru aderarea Bulgariei şi României în iunie 2011, iar de atunci şi-a reiterat poziţia de mai multe ori.

În prezent, Bulgaria şi România aplică acquis-ul Schengen parţial, iar la frontierele celor două ţări au loc controale.

Decizia finală privind aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen trebuie luată prin votul în unanimitate al Consiliului miniştrilor din UE. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)