''Din păcate (...) se exagerează mult cu tentele negative la adresa Pakistanului, ceea ce are drept consecinţă destul de neplăcută crearea unor reţineri la nivelul comunităţii de afaceri din România în legătură cu securitatea unor eventuale afaceri sau proiecte de cooperare cu firmele din Pakistan", a declarat într-un interviu pentru AGERPRES ambasadorul României la Islamabad, Niculaie Goia, subliniind că în cei doi ani petrecuţi în această ţară nu au existat "niciun fel de probleme cu referire la oameni de afaceri sau proiecte în care au fost angrenate firme din Europa".

Diplomatul român susţine că situaţia de securitate s-a îmbunătăţit considerabil în Pakistan şi că starea de spirit a populaţiei este mult mai bună, "iar în Islamabad nu există motive de îngrijorare privind atacuri teroriste mai mari decât în orice capitală din lume, inclusiv în cele din Europa". În plus, el caracterizează drept "oarecum disproporţionată" desfăşurarea de forţe la care se recurge în general în Pakistan pentru asigurarea securităţii şefilor de misiuni diplomatice şi dă asigurări că nu a avut niciodată în această ţară "sentimentul insecurităţii personale".

În context, Niculaie Goia afirmă că Pakistanul, "una dintre ţările care a avut cel mai mult de suferit din cauza terorismului", a făcut sacrificii enorme pentru a ameliora situaţia de securitate, iar noul executiv pakistanez condus de Imran Khan "şi-a propus să acţioneze şi mai hotărât pentru îmbunătăţirea mediului de securitate şi reducerea tensiunilor din regiune". De asemenea, noul guvern face eforturi de a îmbunătăţi calitatea vieţii în Pakistan, inclusiv prin reducerea drastică a abandonului şcolar cauzat de sărăcie, care vulnerabilizează această generaţie la mesajele extremiste şi radicale, dar şi printr-un "program ambiţios menit să combată corupţia".

În ceea ce priveşte cooperarea bilaterală, Niculai Goia ne-a declarat în interviul acordat prin email că reprezentanţa diplomatică are în vedere "mai multe proiecte care pot contribui semnificativ la consolidarea relaţiilor culturale bilaterale şi care vizează în principal intensificarea schimburilor de studenţi şi cooperarea pe linie universitară".

În plus, România îşi propune dezvoltarea cooperării economice cu Pakistanul, iar unul dintre proiectele care ar putea favoriza acest lucru este China-Pakistan Economic Corridor (CPEC), în valoare de circa 60 de miliarde de dolari, "la care România poate participa în calitate de subcontractor al unor obiective pentru care are în mod cert expertiza şi capacitatea de a le realiza". În acelaşi timp, se caută modalităţi de colaborare pe pieţele terţe. "Sunt convins că, pe măsură ce România îşi va reconstrui profilul de investitor extern, şi acest lucru se va întâmpla fără îndoială în viitorul apropiat, va găsi în Pakistan un partener de nădejde", a mai spus ambasadorul român în Pakistan.

Nu în ultimul rând, ambasada României la Islamabad va depune eforturi pentru "a identifica noi oportunităţi şi domenii pentru creşterea comerţului care ar trebui să ajungă, realist vorbind, în câţiva ani, la cel puţin jumătate de miliard de dolari".

Interviul face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic derulat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Domnule Niculaie Goia, sunteţi ambasador în Pakistan din noiembrie 2016. Vă provocăm la un exerciţiu de sinceritate. Care erau primele trei lucruri care vă veneau în minte când vă gândeaţi la Pakistan înainte de a vă începe mandatul şi cât de mult s-a schimbat situaţia între timp?
Niculaie Goia: Este o întrebare foarte interesantă, care conţine însă o insinuare gazetărească. Din păcate, în legătură cu Pakistanul există în continuare un grav deficit de percepţie, ţara fiind asociată cu scenarii apocaliptice privind situaţia de securitate şi pericolele pe care le presupune existenţa pe teritoriul acestui stat a unor grupări extremiste, cu sau fără legătură cu Afganistanul. Adevărul este că guvernul pakistanez, armata şi serviciile de securitate de la Islamabad au desfăşurat în ultimii ani o activitate extrem de laborioasă de combatere a terorismului, activitate care s-a soldat cu succese importante, dar şi cu un preţ extrem de ridicat în pierderi de vieţi omeneşti. Drept urmare, situaţia de securitate s-a îmbunătăţit considerabil, starea de spirit a populaţiei este mult mai bună, iar în Islamabad nu există motive de îngrijorare privind atacuri teroriste mai mari decât în orice capitală din lume, inclusiv în cele din Europa.

În consecinţă, nu mediul dificil de securitate, nu siguranţa oficiului diplomatic şi a noastră, a personalului, şi nu terorismul în general au fost lucrurile care mi-au trecut prima oară prin minte în momentul în care mi s-a propus să preiau funcţia de ambasador al României în Republica Islamică Pakistan. Oricât ar părea de curios şi oarecum neverosimil, primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost un roman pe care l-am citit în adolescenţă. Este vorba de "Vin Ploile" de scriitorul american Louis Bromfield, în care se vorbeşte despre un dezastru natural (cutremur, urmat de inundaţii şi ploi diluviene) petrecut în oraşul indian Ranchipur. Nu-mi amintesc foarte bine naraţiunea, dar ştiu că era vorba şi de o revoltă a populaţiei indiene împotriva administraţiei britanice, înăbuşită în final în sânge, dar cu mari pierderi de vieţi. Totul se petrecea pe fundalul unor ploi şi inundaţii catastrofale, fiind perioada musonului, într-un oraş pe care nu l-am putut ulterior identifica, existând doar în imaginaţia autorului. Pe parcursul mai multor decenii, din cauza unei confuzii, am crezut că este vorba despre Rawalpindi, oraş aflat în apropierea capitalei Islamabad.

Al doilea lucru care mi-a trecut prin minte a fost faptul că Pakistanul este una dintre puterile nucleare ale lumii şi că, din acest punct de vedere, are o relevanţă deosebită în ecuaţia geostrategică a Asiei de Sud şi, în general, a lumii de astăzi. Al treilea lucru a fost proximitatea geografică cu Afganistanul, unde România are trupe în misiunea Resolute Support şi unde militarii români contribuie, cu mari sacrificii, la eforturile de pacificare a acestei ţări devastate de un război cumplit care pare că durează de o veşnicie.

Apoi au urmat desigur gândurile şi îngrijorările fireşti înaintea începerii unei misiuni de lungă durată în exterior: dacă voi reuşi să mă adaptez unor condiţii destul de diferite în raport cu România şi cu ţările în care am lucrat în trecut, aspecte legate de cultură, tradiţii, istorie, situaţia politică, economică şi socială a Pakistanului, structura ambasadei, personal, clădiri, etc, etc. Vă declar cu toată sinceritatea că nu m-am gândit niciun moment la talibani sau la eventuale pericole de securitate la adresa mea sau a familiei şi cred că, după doi ani petrecuţi aici, am avut dreptate să nu manifest anxietăţi legate de aceste probleme. Mai mult, executivul pakistanez condus de Imran Khan, care a fost instalat în urma alegerilor generale din iulie 2018, şi-a propus să acţioneze şi mai hotărât pentru îmbunătăţirea mediului de securitate şi reducerea tensiunilor din regiune care au un impact negativ asupra securităţii.

AGERPRES: Predecesorul dumneavoastră în acest post, ambasadorul Emilian Ion, a fost printre cei care au supravieţuit prăbuşirii unui elicopter militar pe 8 mai 2015, tragedie aviatică în care au murit opt oameni dintre cei 17 aflaţi la bord, printre care ambasadorii din Norvegia, Filipine şi Indonezia. S-au vehiculat două posibile cauze ale tragediei, respectiv o problemă tehnică şi un atac al talibanilor. A ajuns ancheta la o concluzie definitivă privind cauzele prăbuşirii acelui elicopter militar?
Niculaie Goia: A fost o situaţie extrem de nefericită, devastatoare prin consecinţele pe care le-a avut, mă refer în primul rând la dispariţia tragică a unui număr de opt oameni. Ambasadele care au avut diplomaţi la bordul elicopterului în aceea zi fatidică au continuat să facă demersuri şi presiuni pentru aflarea cât mai curând a adevărului în legătură cu motivele care au dus la prăbuşirea elicopterului. Nu pot spune că s-a manifestat maximum de operativitate în derularea anchetei, dar rezultatele investigaţiilor tehnice şi criminalistice - efectuate de către autorităţile pakistaneze şi comunicate celor implicaţi la mai bine de doi ani după producerea evenimentului - au evidenţiat faptul că incidentul a fost cauzat în principal de condiţiile meteo nefavorabile, care au generat curenţi extrem de puternici şi pierderea de către piloţi a controlului aeronavei. Zona în care a avut loc incidentul este una foarte dificilă pentru elicoptere, în condiţiile în care este situată între versanţi muntoşi înalţi care facilitează crearea de curenţi puternici ce îi pot lua prin surprindere chiar şi pe piloţii experimentaţi. Nu există indicii care să demonstreze existenţa unui atac terorist, fapt confirmat nu numai de concluziile anchetei, dar şi de supravieţuitorii tragicului incident.

AGERPRES: Tot fostul ambasador Emilian Ion spunea într-un interviu că, din motive de securitate, în fiecare zi îşi schimba traseul de deplasare de la locuinţă până la ambasadă. Aţi menţinut această măsură de precauţie de când aţi preluat mandatul de ambasador în Pakistan? Ce alte măsuri de siguranţă impune exercitarea acestui post într-o ţară cu un climat de securitate volatil?
Niculaie Goia: Nu aş vrea să comentez prea mult pe marginea acestui subiect. Cert este că majoritatea covârşitoare a ambasadelor din Islamabad dispun de echipe de protecţie fizică imediată care însoţesc şefii de misiuni în toate deplasările pe care aceştia le fac în afara ambasadelor, dar acesta nu este un lucru specific doar Islamabadului, fiind întâlnit în majoritatea statelor lumii. Personal o consider ca fiind o desfăşurare de forţe oarecum disproporţionată în raport cu situaţia reală de pe teren. Considerăm acest gen de măsuri ca fiind exagerate şi, drept urmare, ne limităm la adoptarea unei conduite preventive şi respectarea cu stricteţe a regulilor care reglementează activitatea noastră în exterior din punct de vedere al apărării sediului misiunii şi al personalului. Nu sunt măsuri extraordinare, dar de cele mai multe ori problemele apar atunci când sunt ignorate regulile elementare ale comportamentului pe care trebuie să-l avem în exterior, mai ales în situaţii speciale, sau în ţări cu probleme. Aceasta presupune restricţii şi anumite îngrădiri pe care desigur ni le-am asumat înaintea preluării postului. Schimbarea zilnică a traseului de deplasare dinspre locuinţă spre ambasadă este ceva care ţine mai degrabă de serialele americane de acţiune gen "Homeland" şi nu cred că are vreo relevanţă când vine vorba despre ambasadorul român de la Islamabad, şi nici vreo legătură cu realitatea din teren. În plus, locuinţa este atât de apropiată de ambasadă încât nu prea ai cum să modifici traseul. Poate că sunt şefi de misiuni din unele ţări care au o altă părere, eu nu am avut niciodată sentimentul insecurităţii personale. Am lucrat în mai multe ţări şi pot face comparaţii, cred cu tărie că pakistanezii sunt oameni foarte prietenoşi, primitori şi ospitalieri. În niciuna din ţările în care am activat în trecut nu mi-am făcut atâţia prieteni din rândul localnicilor şi nicăieri nu am primit atâtea invitaţii în casele lor.

Pericolul terorist nu poate fi însă exclus în Pakistan, aşa cum nu poate fi exclus în aproape nicio altă ţară. Din păcate, şi subliniez acest lucru, se exagerează mult cu tentele negative la adresa Pakistanului, ceea ce are drept consecinţă destul de neplăcută crearea unor reţineri la nivelul comunităţii de afaceri din România în legătură cu securitatea unor eventuale afaceri sau proiecte de cooperare cu firmele din Pakistan. Aş vrea să o spun foarte răspicat că, din experienţa mea de doi ani în această ţară, nu au existat nici un fel de probleme cu referire la oameni de afaceri sau proiecte în care au fost angrenate firme din Europa şi, în consecinţă, încurajez fără rezerve intensificarea contactelor "business to business" şi "people to people" între cele două ţări. Sunt desigur încă multe de făcut pentru a creşte eficienţa activităţilor de combatere a terorismului şi, între acestea, cu siguranţă cooperarea sinceră dintre actorii majori implicaţi în eforturile de pacificare a zonei ocupă un loc extrem de important.

AGERPRES: La modul mai general, apreciaţi că în ultimii doi ani s-a înregistrat o ameliorare a climatului de securitate în Pakistan? Ţinând cont şi de ampla dumneavoastră experienţă diplomatică în Orientul Mijlociu, care ar fi în acest moment provocările specifice din punct de vedere securitar cu care se confruntă Pakistanul?
Niculaie Goia: Situaţia de securitate din Pakistan a cunoscut evoluţii pozitive în ultimi ani, ca urmare a campaniilor realizate de către armata pakistaneză în zonele cu potenţial ridicat de risc terorist. Au fost depuse eforturi şi au fost făcute sacrificii enorme de către autorităţile pakistaneze pentru a îmbunătăţi situaţia de securitate, care este în primul rând în beneficiul poporului pakistanez. Terorismul a ucis în Pakistan peste 74.000 de persoane în ultimii 14 ani, atât militari, cât şi civili, şi a generat pierderi economice în valoare de peste 123 miliarde de dolari. Din această perspectivă cred că, fără exagerare, Pakistanul este una dintre ţările care a avut cel mai mult de suferit din cauza terorismului.

În comparaţie cu ceea ce se întâmpla în 2013, spre exemplu, situaţia de securitate s-a ameliorat totuşi în mod considerabil şi există premise ca acest trend pozitiv să continue şi în viitor. Provocările cu care se confruntă Pakistanul în plan securitar derivă din aşezarea geopolitică într-un mediu de securitate zonal profund afectat de conflicte locale, de proximitatea unor ţări cu înalt grad de instabilitate, de proliferarea unor actori nonstatali cu un pronunţat potenţial terorist, de tentaţia nereprimată a unor grupări de a încerca să-şi rezolve problemele şi frustrările sau să-şi facă simţită prezenţa prin manifestări violente.

În acelaşi timp, Pakistanul se confruntă în prezent cu o situaţie economică dificilă care are un impact grav în planul educaţiei, sănătăţii şi creşterii sărăciei care, printr-un efect pervers dar agresiv, poate genera terorism. Conform statisticilor oficiale, aproape 40% din copiii de vârstă şcolară nu au acces la educaţie din cauza sărăciei, impactul acestei situaţii fiind devastator pentru viitorul ţării, dar şi pentru vulnerabilizarea unei generaţii la mesajele extremiste şi radicale. Trebuie remarcate, aşa cum am mai spus, eforturile noului guvern condus de premierul Imran Khan de a corecta această situaţie prin măsuri eficace de îmbunătăţire generală a calităţii vieţii în Pakistan, inclusiv prin reducerea drastică a abandonului şcolar cauzat de sărăcie. Cred cu tărie că, prin bogăţiile naturale de care dispune, prin potenţialul uriaş al unui popor deosebit de talentat, prin campania anticorupţie care este din ce în ce mai prezentă în Pakistan, buna guvernare şi reducerea drastică a birocraţiei, dar şi îmbunătăţirea mediului de securitate zonal, această ţară are potenţialul de a deveni una dintre cele mai importante economii nu numai din Asia, dar şi la nivel global, ceea ce va duce la rezolvarea multor probleme de politică internă şi îi va conferi o detentă externă conformă cu profilul pe care îl va avea în noile circumstanţe.

AGERPRES: În Pakistan există unele dintre cele mai frumoase locuri de pe planetă, precum Valea Swat şi gheţarii Siachen sau Hispar. În acelaşi timp, în Pakistan există şi vestigii istorice aflate în patrimoniul mondial al UNESCO, precum ruinele vechiului oraş Mohenjo-Daro şi grădinile Shalimar din Lahore. Cât de mult sunt interesaţi românii de Pakistan din punct de vedere turistic? A crescut numărul de turişti români în Pakistan în ultimul timp?
Niculaie Goia: Într-adevăr, Pakistanul are un potenţial turistic extraordinar generat atât de vestigiile istorice şi frumuseţile geografice ale acestei ţări extraordinare, dar şi de cele etnografice ale diferitelor culturi care populează regiunea de mii de ani. Pakistanul are multe de oferit, de la frumuseţea naturală şi patrimoniul istoric, la diversitatea culturală. Din păcate, Pakistanul nu este foarte bine cunoscut şi promovat în România ca destinaţie turistică, însă sunt sigur că odată cu îmbunătăţirea situaţiei de securitate din regiune, Pakistanul poate deveni o atracţie turistică pentru români. La momentul actual, Pakistanul este vizitat în special de către alpinişti români care îndrăznesc să înfrunte al doilea cel mai înalt vârf montan din lume, K2.

AGERPRES: Declaraţi într-un interviu recent că legăturile culturale, date fiind relaţiile istorice şi sentimentele de simpatie pe care cele două popoare le au unul pentru celălalt, creează un potenţial uriaş pentru o colaborare sporită. De asemenea, vă exprimaţi convingerea că viitorul prezintă perspective chiar mai bune în ceea ce priveşte relaţiile culturale dintre România şi Pakistan. Există proiecte concrete în domeniu?
Niculaie Goia: Este important şi absolut necesar să acţionăm în continuare pentru creşterea numărului contactelor prin schimburi de experienţă între oameni de cultură, artă, ştiinţă, persoane marcante din mass-media, studenţi etc. pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre două ţări şi pentru a readuce cooperarea culturală şi ştiinţifică la un nivel care să evidenţieze potenţialul uriaş de care beneficiază ambele state. Avem în vedere mai multe proiecte care pot contribui semnificativ la consolidarea relaţiilor culturale bilaterale şi care vizează în principal intensificarea schimburilor de studenţi şi cooperarea pe linie universitară.

Ambele culturi beneficiază de caracteristici unice, specifice propriilor regiuni şi care se pot îmbina pentru a oferi vizibilitate maximă ţărilor noastre. Tradiţiile culturale ale fiecărei părţi, combinate cu acţiuni în domeniile educaţiei, cooperării ştiinţifice etc, pot oferi oportunităţi reciproce de promovare a unor valori naţionale care să constituie punţi de legătură şi consolidare a cooperării între statele şi continentele din care facem parte.

Este aproape imposibil să scot în evidenţă punctele speciale ale culturii pakistaneze, pentru că sunt foarte multe. Doresc să subliniez un aspect care reliefează contribuţia Pakistanului la cultura universală: şase obiective din această ţară se află în prezent în Patrimoniul Mondial UNESCO, respectiv ruinele arheologice de la Mohenjo-Daro, ruinele budiste de la Takht-i-Bahi, oraşul antic Taxila, Fortul şi Grădinile Shalamar din Lahore, monumentele istorice din Thatta, fortul Rohtas, vestigiile de la Sahr-i-Bahlol. Toate acestea îndreptăţesc convingerea că Pakistanul este o ţară fascinantă în multe privinţe, în special din punct de vedere cultural şi al valorilor istorice. Este o ţară extrem de prietenoasă, cu oameni buni, competenţi şi amabili.

AGERPRES: Mulţi români au auzit despre Malala Yousafzai, cea mai tânără laureată a premiului Nobel pentru pace din istorie şi autoarea cărţii "Eu sunt Malala", tradusă şi în România, în care îşi spune povestea, cea a unei adolescente împuşcate de talibani pentru că milita pentru dreptul fetelor la educaţie. Ce alte personalităţi pakistaneze credeţi că ar merita să devină cunoscute în România?
Niculaie Goia: Malala Yousafzai este într-adevăr un model de eroism şi perseverenţă în urmărirea unor idealuri excepţionale şi a devenit, pe bună dreptate, un simbol şi o sursă de inspiraţie ale tinerei generaţii din Pakistan şi nu numai. Vreau să menţionez însă că Pakistanul este a şasea naţiune cu cea mai mare populaţie din lume, o ţară care beneficiază de un potenţial uman extraordinar care a dat omenirii o serie de personalităţi de marcă, printre care putem enumera pe Muhammad Ali Jinnah, fondatorul statului Pakistan, poetul şi filosoful Allama Iqbal, primul laureat al Premiului Nobel pakistanez - dr. Abdus Salam sau Nusrat Fateh Ali Khan, unul dintre cei mai importanţi cântăreţi pakistanezi. Chiar şi actualul prim ministru, Imran Khan, fost campion de cricket cunoscut în toată lumea, a inspirat mulţi tineri pakistanezi să-şi întreacă limitele pentru a reuşi să ajungă la un nivel excepţional de performanţă indiferent de domeniul în care activează. Prin enumerarea doar a celor de mai sus, comit desigur o nedreptate multelor personalităţi pakistaneze care au impresionat printr-o gândire vizionară şi au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului universal în cele mai diverse domenii de activitate.

AGERPRES: În acelaşi interviu acordat revistei "Evolve", vorbeaţi despre valori comune ale UE, în contextul preluării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019. Printre acestea menţionaţi respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democraţia, justiţia, precum şi respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minorităţilor, pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, solidaritatea şi egalitatea între bărbaţi şi femei. Cum credeţi că se raportează în prezent Pakistanul la aceste valori comune ale UE?
Niculaie Goia: Reiterez sprijinul României pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre UE şi Pakistan. Apreciez că dialogul strategic UE-Pakistan va consolida actualul parteneriat care vizează prevenirea instabilităţii, a extremismului şi a radicalizării populaţiei.

România, în calitate dublă, de membru al UE şi al NATO, sprijină intensificarea relaţiilor UE/NATO-Pakistan printr-un dialog intensificat şi printr-o cooperare mai extinsă. Pakistanul a făcut progrese considerabile în domenii cum ar fi consolidarea democraţiei şi respectarea drepturilor omului, dar sunt încă foarte multe lucruri de corectat sau de îmbunătăţit până a ajunge la un nivel cât mai apropiat de sistemul de valori promovat de Uniunea Europeană. Este, în acest context, important de subliniat că actualul executiv a demarat un program ambiţios menit să combată corupţia, să crească nivelul de educaţie al populaţiei, să îmbunătăţească condiţiile generale de viaţă ale populaţiei şi să creeze premisele necesare pentru abordări constructive în domeniile democraţiei şi apărării drepturilor omului.

AGERPRES: Aţi identificat în cadrul contactelor bilaterale economice domenii în care antreprenorii din fiecare dintre cele două ţări ar putea investi pe teritoriul celeilalte, date fiind distanţa dintre ele şi tendinţele de evoluţie a mediului de afaceri din prezent, dar şi interesele acestor state în cele două regiuni?
Niculaie Goia: Pakistanul poate deveni un important partener comercial al României, iar ambele părţi sunt interesate să consolideze volumul schimburilor comerciale bilaterale, care în prezent este mult sub potenţialul economiilor noastre.

România are o tradiţie bogată în cooperarea economică cu Pakistanul. Am construit aici într-un trecut nu prea îndepărtat rafinării, fabrici de ciment, linii de asamblat tractoare etc. În numeroasele discuţii pe care le-am avut cu miniştrii din guvernul de la Islamabad, dar şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, a reieşit un interes constant al acestora pentru reluarea acestui gen de cooperare, îndeosebi în privinţa construirii de rafinării, linii de asamblat tractoare şi maşini agricole, fabricarea de automobile, camioane de mare tonaj etc. Avem semnale pozitive multiple în acest sens şi sper că vom putea reuşi concretizarea cel puţin parţială a acestor proiecte. Menţionez, în context, că în prezent se derulează în Pakistan un proiect gigant, China-Pakistan Economic Corridor (CPEC), în valoare de cca 60 miliarde dolari, finanţat în mare parte de China, la care România poate participa în calitate de subcontractor al unor obiective pentru care are în mod cert expertiza şi capacitatea de a le realiza.

Pe lângă cooperarea bilaterală prin investiţii reciproce, suntem de asemenea interesaţi să găsim opţiuni de colaborare pe pieţele terţe în care România şi Pakistanul îşi pot conjuga resursele şi energiile în cel mai constructiv mod. Din nefericire, acest domeniu nu este deloc reprezentat în ultimul timp din cauze multiple care ţin, în bună măsură, şi de anumite rezerve ale ţării noastre în ceea ce priveşte investiţiile pe terţe pieţe externe. România şi Pakistanul au zone comune de interes, atât din punct de vedere geografic (Orientul Apropiat, Africa de Nord etc.), cât şi tematic (interesul comun al dezvoltării sectoarelor IT şi comunicaţii, construcţii civile şi infrastructură, agricultură etc.) şi s-ar putea imagina cooperări deosebit de profitabile pentru ambele părţi. Sunt convins că, pe măsură ce România îşi va reconstrui profilul de investitor extern, şi acest lucru se va întâmpla fără îndoială în viitorul apropiat, va găsi în Pakistan un partener de nădejde. Există o nevoie puternică de a consolida cooperarea economică internaţională şi, simultan, de a reconstrui relaţia tradiţională cu vechii prieteni, Pakistanul fiind printre ei. Potenţialul real al celor două ţări este imens şi ar trebui să profităm pe deplin de domeniile de complementaritate deja identificate ale celor două economii. Nivelul actual al schimburilor comerciale bilaterale nu reflectă adevăratul potenţial al celor două ţări. Trebuie depuse eforturi, iar acest lucru este important pe agenda Ambasadei, pentru a identifica noi oportunităţi şi domenii pentru creşterea comerţului care ar trebui să ajungă, realist vorbind, în câţiva ani la cel puţin jumătate de miliard de dolari.

AGERPRES: Unul dintre evenimentele de o notorietate nefastă din Pakistan este asasinarea fostului premier pakistanez Benazir Bhutto pe 27 decembrie 2007, după un miting politic de la Rawalpindi, la scurt timp după revenirea ei din exil şi înaintea alegerilor. A trecut de atunci ceva mai mult de un deceniu. Cum aţi caracteriza în prezent viaţa politică din Pakistan?
Niculaie Goia: Asasinarea premierului Benazir Bhutto a generat un şoc imens şi a creat multă emoţie atât în Pakistan, cât şi la nivelul comunităţii internaţionale şi continuă să declanşeze controverse şi în prezent. A fost, fără îndoială, un capitol negru în istoria ţării, dar putem spune că în momentul de faţă Pakistanul este un stat democratic cu o viaţă politică extrem de vibrantă, fapt reflectat şi de modul cum s-au desfăşurat ultimele alegeri parlamentare. Viaţa politică din Pakistan a evoluat mult în ultimii 10 ani, ca urmare a maturizării partidelor politice şi consolidării puterii legislative care şi-a asumat pe deplin rolul modernizării ţării. Chiar nu cred că în condiţiile actuale din Pakistan ar mai fi posibile evenimente tragice de genul celui în discuţie. Remarc, în acelaşi timp, un suflu nou pe scena politică pakistaneză şi o implicare mai substanţială a tinerilor în politică, benefice pentru progresul ţării şi schimbul facil dintre generaţii.

AGERPRES: Probabil vă întâlniţi, în cadrul exercitării funcţiei de ambasador, cu multe persoane, din România sau din alte ţări, care vin pentru prima dată în Pakistan. Care sunt cele mai răspândite prejudecăţi despre Pakistan şi cum pot fi combătute ele?
Niculaie Goia: Cele mai multe prejudecăţi şi idei preconcepute sunt legate de situaţia de securitate, prezenţa talibanilor etc., dar şi de aspecte care nu au o bază reală şi care sunt legate de violenţă în general, considerate pe nedrept ca parte componentă a societăţii pakistaneze. După cum vă spuneam anterior, în Pakistan au fost depuse eforturi şi au fost făcute sacrificii enorme de către autorităţi pentru a îmbunătăţi situaţia de securitate. Apreciez că, în momentul de faţă este necesară o strategie de schimbare a imaginii Pakistanului, care să oglindească în mod real plusurile şi minusurile societăţi pakistaneze şi avantajele multiculturalismului care a generat o cultură etnografică unică în lume. Procentual, criminalitatea nu este mai accentuată decât în alte ţări, dar să nu uităm că vorbim de o ţară cu peste 200 de milioane de locuitori (numai oraşul Karachi are o populaţie mai mare decât România) unde forţele de ordine acţionează pe foarte multe fronturi şi reuşesc în foarte mare măsură să limiteze actele de violenţă şi fraudele de orice natură ar fi acestea.

AGERPRES: Comunitatea românească din Pakistan este una redusă, limitată la câteva zeci de persoane. În acest an România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri, moment marcat de ambasadele şi alte instituţii ale statului român prin intermediul unor manifestări organizate în toate colţurile lumii. Ce evenimente dedicate Centenarului va organiza sau a organizat deja ambasada României în Pakistan şi ce-şi propune prin astfel de manifestări?
Niculaie Goia: Centenarul este sărbătorit de români în întreaga lume ca simbol al solidarităţii, speranţei şi triumfului împotriva circumstanţelor nefaste. Aceasta reflectă, până în prezent, ataşamentul României faţă de principiile toleranţei, respectului reciproc, coexistenţei paşnice şi respectului pentru valorile culturale ale tuturor oamenilor. Am organizat deja multiple activităţi de diplomaţie publică, inclusiv prin implicarea unei părţi a românilor care trăiesc în Pakistan, prin care am reuşit să sensibilizăm publicul local în legătură cu semnificaţia cu totul excepţională a sărbătoririi Centenarului.

În presa locală au apărut articole dedicate evenimentului, iar eu, în calitate de ambasador, am participat la multe simpozioane, conferinţe, manifestări publice cu acest subiect. Precizez că în derularea acestor acţiuni am beneficiat atât de întreg sprijinul autorităţilor locale, cât şi al unor institute private. Pentru a oferi doar un singur exemplu, menţionez cooperarea excelentă pe are ambasada a avut-o cu autorităţile şi presa pakistaneză în expediţia organizată de un grup de motociclişti români, sub egida Centenarului, care au străbătut celebra autostradă Karakorum purtând cu ei drapele şi simboluri ale marii noastre sărbători.

Vom organiza şi în continuare evenimente culturale şi de diplomaţie publică care vor viza proiecţii de filme, prezentări la nivelul unor institute de studii strategice şi al marilor centre universitare şi recepţii la nivelul corpului diplomatic acreditat la Islamabad. Avem de asemenea în proiect emiterea unei ediţii filatelice care să marcheze, în Pakistan, Centenarul Marii Uniri. De altfel, în programul de diplomaţie publică pe care ni l-am propus pentru perioada următoare, Centenarul şi preluarea de către România a Preşedinţiei Uniunii Europene constituie evenimente de maximă importanţă cărora le vom asigura o vizibilitate pe măsură în Pakistan. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: Ambasada României în Republica Islamică Pakistan/Facebook