România riscă să piardă fonduri UE substanţiale din cauza problemelor cu implementarea proiectelor, avertizează M.J. Marinescu
Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: România riscă să piardă aproape o treime din alocarea de fonduri prin Mecanismul Conectarea Europei din cauza problemelor mari în implementarea proiectelor contractate în valoare de peste un miliard de euro, în contextul în care Comisia Europeană propune o modificare de regulament pentru următorul exerciţiu financiar, a declarat pentru Agerpres eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European (PE) pentru acest dosar.
"Noi am accesat pe Mecanismul Conectarea Europei (Connecting Europe Facility, CEF) numai pe partea de coeziune peste un miliard de euro. Proiecte pe căile ferate în special, care sunt într-o întârziere majoră. Nici nu au început, de fapt, implementarea. Regulile spun clar: dacă ai întârziat o perioadă de la data prevăzută de începere a proiectului din contractul de grant pot să-ţi ia banii. Sau dacă se vede că ai ajuns într-o situaţie în care este evident că nu poţi termina proiectul, adică nu ai timp să-l termini până la sfârşitul exerciţiului financiar. Şi noi suntem cu toţi banii de la acest mecanism în această situaţie, cu toate proiectele", a declarat Marian-Jean Marinescu.
În acest context, susţine eurodeputatul PNL care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din PE, Comisia Europeană a venit cu propunere care i s-a părut "foarte stranie", respectiv "ca aceşti bani care se transferă de la Fondul de coeziune la CEF, 30% din ei, să se pună la comun între statele din coeziune, care sunt 14, şi oricine să poată depune proiecte".
În opinia lui Marinescu, există şi un "câştigător" clar al unei eventuale modificări a regulamentului CEF în sensul dorit de Comisie, respectiv Rail Baltica, un megaproiect de infrastructură feroviară care îşi propune să creeze conexiuni feroviare după standardul european între Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi care este prezentat drept unul dintre proiectele prioritate ale programului TEN-T (Trans-European Transport Networks) al Comisiei Europene.
Motivele invocate pentru propunerea de modificare a regulamentului ar fi că "sunt state mici care nu au suficientă alocare pe coeziune şi nu pot face un proiect mare care este foarte important pentru Europa" şi "state care au bani, dar nu îi folosesc".
"Şi eu am probleme acum la noul Mecanism, pentru că au venit cu această propunere pe care eu o voi respinge fără niciun fel de discuţie, pentru că mi se pare o aberaţie să finanţezi sărăcia dintr-o ţară cu sărăcia din alte ţări. Dar ne creează probleme nouă, României", a spus Marian-Jean Marinescu.
"În România aceste proiecte de la CEF sunt într-o situaţie foarte grea. L-am întrebat pe ministrul transporturilor (Lucian Şova - n.r.) în ce stadiu sunt şi nu am avut niciun răspuns", a adăugat el, precizând că şi Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) se confruntă cu aceleaşi probleme de implementare.
"În afară de proiectele fazate din exerciţiul trecut nu a început nimic din POIM, nici Sibiu-Piteşti, nici celebrul drum expres de la Ploieşti la Bacău, nimic. Un singur proiect cică este adjudecat, podul de la Brăila - Galaţi, dar acolo sunt nişte probleme. Deci cam asta este situaţia cu banii. Oamenii ăştia nu au niciun fel de responsabilitate. Am înţeles că ministrul transporturilor i-a răspuns Corinei Creţu că are 200% absorbţie", a mai spus Marinescu.
După părerea lui, motivele pentru care nu au fost implementate proiectele contractate prin CEF ar fi "foarte multă incompetenţă, lipsă de interes sau prea mult interes care nu a fost compatibil cu proiectele. Pot fi multe explicaţii. Dar când ai bani prin care poţi să modernizezi căile ferate şi tu nu îi foloseşti..."
În cazul în care propunerea Comisiei Europene de modificare a regulamentului CEF ar deveni realitate, România ar pierde peste 300 de milioane de euro în următorul exerciţiu financiar. Evident, pe lângă banii pe care trebuia să-i primească prin cofinanţarea UE pentru proiectele începute şi neimplementate în actualul exerciţiu financiar.
"Sunt 1,2 miliarde (euro) bani europeni, în total sunt 1,46 miliarde, pentru că este 85% cofinanţare. Şi programarea era 200 de milioane în 2016, 200 de milioane în 2017, 342 de milioane în 2018. Şi nu ştiu dacă s-a plătit ceva", a afirmat eurodeputatul PNL.
El susţine că, din cauza faptului că România are aceste probleme de implementare, argumentele sale în calitate de raportor al PE pentru CEF în favoarea respingerii propunerii CE pot fi respinse cu exemple concrete. "Da, mi se spune că existe state mici care au alocare mică şi nu pot să facă programe mari şi există state care au alocare şi nu cheltuiesc banii. Nu spun direct de România în discuţiile oficiale, dar este clar la ce se referă", a spus Marian-Jean Marinescu.
Între timp, statele interesate ca proiectul Rail Baltica să poată avea acces la o cofinanţare mai mare în urma unei eventuale modificări a regulamentului CEF au început să facă un lobby intensiv.
Eurodeputatul român spune că statele baltice îşi fac lobby "cu mare îndrăzneală" şi că a fost căutat de "ambasadori şi miniştri". "Şi astăzi am avut o întâlnire cu un ambasador. Eu am spus că pentru mine este straniu ce se întâmplă, pentru că au o îndrăzneală şi un curaj, eu nu am văzut aşa ceva niciodată", a dat el asigurări.
Deşi recunoaşte că proiectul Rail Baltica este unul de importanţă strategică, Marian-Jean Marinescu spune că acesta poate fi depus pentru anvelopa generală, unde există o alocare de 11 miliarde de euro. "Dar nu vor acolo, pentru că acolo este cofinanţare 30%, pe coeziune este 70%", a declarat eurodeputatul PNL.
Regulamentul CEF va suferi oricum modificări, iar una dintre ele ar fi ca banii contractaţi să fie cheltuiţi în termen de doi ani, şi nu de trei ca în prezent.
"Deocamdată compromisul este, între mine şi un alt raportor, să micşorăm termenul de la trei ani la doi ani. Deci acum în primii trei ani fiecare îşi păstrează alocaţia naţională. După trei ani, nu ţi-ai luat banii de acolo, se duc la celelalte state. Aşa a fost şi acum. Noi am spus doi ani, adică să prezinte proiecte şi să ia banii în primii doi ani. Şi după aia să se poată lua. Dar avem o altă raportoare pe partea de energie şi de digital, care este finlandeză şi care este foarte apropiată de această Mare Baltică, care insistă foarte mult pe varianta Comisiei. E chiar o problemă majoră, dar o să trecem peste ea", a mai spus Marinescu.
Poziţia PE vizavi de propunerea de regulament a comisarului european pentru transporturi Violeta Bulc ar urma să fie supusă la vot pe 22 noiembrie în Comisia pentru transport şi turism a PE (TRAN), între timp având loc negocieri cu ceilalţi raportori din umbră.
În această perioadă şi Consiliul UE urmează să-şi stabilească poziţia în acest dosar. "Am înţeles că şi acolo e aceeaşi situaţie, unii vor şi alţii nu vor. Să sperăm că va fi şi acolo câştig de cauză pentru cei care nu vor", a spus Marinescu.
Practic, de partea respingerii Comisiei Europene ar fi state precum Polonia, Ungaria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Cipru, iar în favoarea modificării regulamentului ar fi ţările baltice şi unele ţări nordice.
În orice caz, crede eurodeputatul PNL, nu va fi nicio problemă în a mobiliza eurodeputaţii români pentru susţinerea unei regulament al CEF care respinge propunerea Comisiei. Ulterior, trilogul PE-Consiliu-Comisie ar urma să se întindă între lunile decembrie şi aprilie anul viitor. AGERPRES/(A - editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
România, prezentă la European Culture Street, eveniment ce deschide Sezonul Cultural Chengdu-Europa
România a fost prezentă la manifestarea European Culture Street, eveniment anual emblematic de diplomație publică, sub egida Uniunii Europene, care a marcat deschiderea Sezonului Cultural Chengdu-Europa, organizat de către autoritățile locale chineze, în colaborare cu o serie de consulate și ambasade ale Statelor membre UE. Ediția
Paul al României, vizat de un mandat de arestare, pus în libertate la Paris (AFP)
Prințul Paul al României, vizat de un nou mandat de arestare european emis de autoritățile de la București, care cere extrădarea lui pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea, a fost pus în libertate miercuri de Curtea de Apel din Paris, relatează AFP. Paul Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, a fost reținut la dom
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu congresmanul Mark Green
Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu congresmanul republican Mark Green, președintele Comitetului pentru Securitate Internă, care gestionează inclusiv problematica Visa Waiver, și membru al Comitetului Afaceri Externe în Camera Reprezentanților. 'Am vorbit despre cooperarea bun
Spania: Garda Civilă a dezmembrat o rețea ce aducea ilegal migranți din Maroc via România
Garda Civilă spaniolă a anunțat că a dezmembrat o rețea care a transportat ilegal între 1.000 și 2.500 de marocani în Spania via România, fiecare persoană trebuind să plătească 3.000 de euro pentru călătorie, relatează duminică AFP. Patru persoane care conduceau rețeaua din Spania au fost arestate în provincia Murcia, d
Siegfried Mureșan, la Chișinău: Avem o președintă pro-europeană în Republica Moldova și este esențial să avem un președinte pro-european în România
Alegerile prezidențiale din Romania sunt importante pentru libertatea și viitorul european al Republicii Moldova, au declarat în cadrul unei conferințe de presă comune la Chișinău președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, și Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), transmite Radio Chișinău.
Acord de cooperare între agențiile de presă AGERPRES și MOLDPRES
Agenția publică de presă MOLDPRES din Republica Moldova a încheiat un Acord de colaborare cu agenția AGERPRES din România, iar documentul prevede schimbul și difuzarea reciprocă a știrilor, articolelor, imaginilor și informațiilor actuale de interes public. De asemenea, prin intermediul acestuia, instituțiile își propun să colaboreze eficient
Șofer român, condamnat în Franța pentru trafic de cocaină
Un șofer român a fost condamnat joi de un tribunal francez la o amendă de peste 25 de milioane de euro și o pedeapsă de zece ani de închisoare după descoperirea a 438 de kilograme de cocaină în camionul său, a anunțat parchetul, relatează AFP. El a fost condamnat pentru 'transport, deținere, import' de cocaină, 'a
CJUE: Un stat membru UE nu poate refuza un mandat de arestare dacă procesul penal se află încă pe rol
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat joi în favoarea instanței naționale spaniole, hotărând că un stat membru în care locuiește o persoană urmărită nu poate refuza să execute un mandat european de arestare emis pentru a asigura prezența persoanei respective într-un proces penal aflat pe rol, informează EFE.
Diana Stroia, prima româncă învestită High Sheriff în Regatul Unit
Românca Diana Stroia a fost învestită în rolul de High Sheriff al regiunii West Glamorgan din Țara Galilor, fiind pentru prima dată când un cetățean român este numit în această funcție onorifică, cu tradiție de peste 1.000 de ani în sistemul britanic, a informat joi într-un comunicat de presă platforma RePatriot.
Regatul Unit: Un român a fost arestat de poliția antitero în legătură cu un incendiu la un depozit DHL lângă Birmingham
Un bărbat român a fost arestat de poliția antitero din Regatul Unit, care investighează un incendiu la un depozit DHL din apropierea orașului Birmingham, informează joi PA Media și dpa. Poliția Metropolitană din Londra a transmis că bărbatul de 38 de ani a fost arestat, pe baza Legii Securității Naționale, sub suspiciunea că a ajutat un
Atașatul militar al României la Moscova și adjunctul său, declarați 'persona non grata' de către Rusia
Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda, pentru a-i înmâna o notă prin care Rusia aduce la cunoștință faptul că îi declară 'persona non grata' pe atașatul pe probleme militare al ambasadei României în Federația Rusă și pe adjunctul acestuia, conf
Mircea Cărtărescu - prezent, joi, la serata literară 'Piu libri piu liberi' cu sprijinul IRCCU Veneția
Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa, joi, la serata literară 'Piu libri piu liberi' - Târgul național al editurilor mici și mijlocii de la Roma - organizată la Teatrino di Palazzo Grassi al The Pinault Collection. Potrivit unui comunicat al Serviciului Promovare și Comunicare al ICR transmis miercuri AGERPRES, desfășurat cu sprijinul Instit
'Podul de Flori' devine realitate: Piatra de temelie va fi pusă la 26 aprilie, anunță ministrul moldovean al infrastructurii
Construcția podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (Republica Moldova), va începe pe 26 aprilie, în sâmbăta Paștelui Blajinilor, ceremonia de lansare a lucrărilor urmând să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului, a anunțat luni într-o emisiune la Radio Moldova ministrul moldovean al infrastruc
România/alegeri: Ponta spune că, dacă va fi ales, va stopa exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (Reuters)
București, 7 apr /Agerpres/ - Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale din România, a declarat luni că, dacă va fi ales, va stopa exporturile de grâne ucrainene prin porturile românești de la Marea Neagră, pentru a proteja fermierii locali, dar s-a angajat să apere Republica Moldova în cazul unui atac rusesc, transmite Reuters, citând u
BTA/ Expoziție care explorează regiunile granițelor dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, la Sofia
După doi ani de cercetare și explorare în regiunile granițelor dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, proiectul european B-Shapes intră în 'Episodul 2' cu expoziția 'Prin prisma granițelor' ('Through the Prism of Borders'). Aceasta va fi găzduită de Muzeul Național de Istorie din Sofia, în perioada 8 aprilie - 29 august.