Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Discursul de marţi al preşedintelui român Klaus Iohannis privind viitorul Uniunii din plenul Parlamentului European a fost perceput drept unul proeuropean şi care a pledat pentru integrare şi unitate, dar a fost întâmpinat şi cu unele reproşuri sau apeluri la acţiune de unii eurodeputaţi români sau străini.

Preşedintele legislativului european, Antonio Tajani, i-a urat bun venit lui Klaus Iohannis în Parlamentul European şi i-a mulţumit că a acceptat să dezbată cu eurodeputaţii despre ideile României privind viitorul UE în perioada care precede preluarea preşedinţiei UE.
 

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a vorbit imediat după preşedintele României, a spus că a fost o onoare pentru el şi Parlamentul European să-l asculte pe preşedintele român. "Cred că este pentru prima dată când un preşedinte al unui stat membru vorbeşte în faţa Parlamentului European în ajunul preluării preşedinţiei UE", a menţionat el.

Preşedintele Comisiei Europene a subliniat faptul că în aprilie 2005 a semnat în numele UE tratatul de aderare a României la blocul comunitar şi a atras atenţia că pentru el România nu este o ţară neutră, ci una pentru care are o profundă afecţiune.

Juncker a afirmat că România a ştiut să se integreze în UE încă de la început, ca şi cum ar fi fost un stat fondator, dar că ţara noastră a devenit un furnizor de stabilitate încă înainte de aderare. El a subliniat faptul că România nu are de ce să-şi facă griji din cauza conceptului Europei cu mai multe viteze sau cu cercuri concentrice, pentru că din prima zi a aderării a fost în fruntea eforturilor de integrare.

El a dat exemplul că România a fost unul dintre primele state care au înfiinţat un birou al procurorului public european, când ţări mai vechi nu au fost suficient de curajoase să facă asta.

Juncker a mai spus că "dragul său prieten, Klaus" este foarte angajat pentru încheierea negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual până la summitul de la Sibiu şi înainte de alegerile europene din 2019. "Sunt convins că preşedintele, guvernul român, parlamentul român vor face absolut tot ce le stă în putere pentru a se asigura că Sibiul va fi un moment definitoriu în eforturile de a pregăti viitorul Europei. Am sugerat anul trecut să organizăm summitul la Sibiu pentru că eram de părere că dacă am avea un astfel de summit într-o ţară care a devenit membră în 2007, (...) care este o purtătoare a speranţei pentru viitor, acest lucru ar fi foarte simbolic", a spus preşedintele CE.

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, a spus că prima lecţie după discursul lui Klaus Iohannis este optimismul, faptul că Europa funcţionează şi prezintă avantaje. "Vreau să menţionez doar o cifră. În ultimii 20 de ani, PIB-ul a crescut cu 490%, de patru ori mai mult decât R. Moldova, de exemplu. Deci să fii membru al UE funcţionează, şi în chestiunea economiei, dar şi în cea a dezvoltării unei societăţi moderne în România", a spus Weber.

El a pledat pentru o Europă unită, în care să nu existe bogaţi şi săraci, ci numai europeni. "Să visăm visul în care un student francez sau austriac va merge să studieze la Cracovia sau la Bucureşti, nu doar la Munchen sau Oxford", a spus Weber, care şi-a exprimat sprijinul pentru extinderea zonei Schengen prin aderarea României.

Manfred Weber a ţinut să-şi exprime respectul şi pentru cetăţenii români, afirmând că există încă necesitatea de a moderniza ţara, în sensul luptei ferme pentru principii fundamentale şi împotriva corupţiei.

"Corupţia nu este doar o problemă a României, dar este şi o problemă a României. Iar oamenilor le pasă de asta, de situaţia din ţară. Guvernul trebuie să schimbe direcţia despre care am discutat şi la Strasbourg în urmă cu câteva săptămâni. În numele familiei noastre politice trebuie să subliniez că guvernul a încălcat câteva linii roşii definite în înţelegerea noastră comună a valorilor şi vreau să vă mulţumesc ca preşedinte pentru că (...) aţi apărat modernizarea, sunteţi preşedintele unei Românii moderne", a spus Weber, într-unul din puţinele momente din cadrul dezbaterii care a stârnit aplauze.

"La începutul anilor 90 era un tânăr la Sibiu care trebuia să ia o decizie: dacă să plece din ţară, poate să-şi facă un viitor în afara ei, ori să rămână şi să-şi construiască ţară. A optat pentru ultima variantă, a decis să-şi suflece mânecile, să se uite spre viitor, să lupte pentru combaterea şomajului în ţara sa, să le asigure oamenilor o viaţă bună. Acelaşi om stă astăzi în faţa noastră, este preşedintele României, Klaus Iohannis. Mesajul pe care îl transmiteţi, optimismul, cu multă muncă, voinţă şi dedicare, este ceva care va permite ţării dvs să contribuie pentru un viitor mai bun al Europei ca întreg", a încheiat Weber discursul său elogios.

Eurodeputatul Josef Weidenholzer, din cadrul grupului S&D, a spus că este încântat să-l audă pe Klaus Iohannis vorbind despre valorile comune europene, precum statul de drept şi respectul pentru democraţie, "pe care România vrea să le ducă mai departe şi nu le pune sub semnul întrebării".

"România este un stat membru foarte important al UE, are potenţial uriaş, creşterea sa economică este mult peste media din Europa, şi datorită angajamentului său pentru sectorul IT. (...) România a ajuns foarte departe. A plecat dintr-un mediu foarte dificil, comparativ cu alte ţări comuniste, şi de aceea dezvoltarea sa rapidă a fost posibilă pentru că a colaborat cu Comisia Europeană prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Combaterea corupţiei trebuie să rămână o prioritate, pentru că numai atunci se poate realiza creşterea sustenabilă şi succesul economic", a mai spus Weidenholzer.

"Corupţia trebuie combătută şi depăşită pentru că numai aşa se poate realiza creşterea economică", a subliniat eurodeputatul S&D.

Parlamentul European va fi un "susţinător critic" al României, "pentru că democraţia şi statul de drept sunt esenţiale", a mai declarat Josef Weidenholzer. "Este un principiu universal, care trebuie să se aplice oricărui stat membru, de la nord şi de la sud, de la est şi de la vest", a precizat el.

El s-a declarat totuşi îngrijorat de unele evoluţii politice interne din România, care devin "tot mai critice".

"Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale unui stat membru, departe de asta. Dar nu este bine dacă o societate devine mai fragmentată şi dacă opoziţia se retrage în tranşee. Sperăm să vă puteţi folosi bunele oficii ale poziţiei dvs, personalitatea şi angajamentul dvs pentru a aduce oamenii împreună. De aceea dorim să abordaţi întreaga problemă a serviciilor secrete, care sunt ultima moştenire a sistemului comunist. Nu pot exista protocoale secrete, nu-şi au locul într-o democraţie modernă. A scăpa de ele ar fi un mare pas înainte într-o democraţie liberală, cum este şi România", a mai spus Josef Weidenholzer.

Liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, a rememorat prima sa călătorie în România din decembrie 1989, cu un avion al Tarom, care a fost "o tortură". El a relatat că la Bucureşti l-a cunoscut pe liderul istoric al liberalilor, Radu Câmpeanu, care tocmai se întorsese din exil de la Paris. El a menţionat că s-a trimis atunci un camion cu computere şi mobilier de birou pentru a da startul mişcării liberale, dar că acestea au fost distruse de mineri.

Guy Verhofstadt a menţionat că, după 30 de ani, este din nou îngrijorat de România. "Reforme dubioase ale sistemului de justiţie pun în pericol independenţa sa, schimbările la Codul Penal slăbind lupta împotriva corupţiei", a spus el, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra necesităţii "dezvăluirii protocoalelor secrete între vechea Securitate şi justiţie".

"Pledoaria mea pentru dumneavoastră este - şi repet ce i-am spus şi prim-ministrului în acest hemiciclu în urmă cu câteva săptămâni - nu urmaţi exemplul Ungariei şi Poloniei, vă rog nu urmaţi o cale iliberală către autocraţie", a spus liderului grupului ALDE din PE.

Monica Macovei, în numele grupului Conservatorii şi Reformiştii Europeni, a salutat şi ea venirea în plenul Parlamentului European a preşedintelui Klaus Iohannis. "La 11 ani de la aderare, românii vor în Europa. 65% dintre noi vrem ca România să rămână în Uniune şi peste 60% din cetăţenii statelor membre vor şi ei în Uniune, un nivel record în ultimii 25 de ani. Liderii politici europeni nu trebuie să piardă această încredere a oamenilor, ci trebuie să o consolideze", a spus Monica Macovei.

Ea a subliniat că românii îşi pun încrederea în Uniune în special acum, "când trăiesc de luni de zile coşmarul unei guvernări netransparente, care atacă permanent justiţia independentă şi slăbeşte lupta anticorupţie". "Românii sunt însă un popor viu şi nu ezită să iasă în stradă pentru a apăra justiţia, dreptatea şi democraţia", a spus Macovei.

"Preşedintele Iohannis a criticat şi sancţionat public derapajele guvernului PSD-ALDE, asaltul asupra justiţiei şi modificarea legislaţiei penale. Dar discursul PSD-ALDE, ca şi discursurile altor politicieni populişti, încearcă să manipuleze opinia publică, insistând că România şi alte state membre îşi pierd identitatea. Nu spun însă nimic despre avantajele apartenenţei la Uniune. Discursul extremist divizează societăţile, în timp ce politicienii extremişti îşi văd de afacerile cu bani publici, urmând exemplul Kremlinului", a mai afirmat eurodeputata din grupul ECR.

Ea a atras atenţia că înaintea preluării preşedinţiei Consiliului UE guvernul trebuie să respecte toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi avertismentele Comisiei Europene legate de modificarea codurilor şi legilor justiţiei. "Ar fi un semn de respect pentru români, pentru partenerii străini şi pentru democraţie", a subliniat ea.

"În 2019 va fi pentru prima dată de la aderare când România preia preşedinţia Consiliului UE. Primul summit al UE fără Marea Britanie va avea loc la Sibiu, în mai 2019. România are ocazia, preluând preşedinţia Consiliului UE, de a fi în atenţia întregii lumi în prima jumătate a anului 2019. Îmi doresc ca România să îndeplinească acest rol în mod responsabil şi cu profesionalism", a mai spus Monica Macovei.

Ska Keller, colidera grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană din PE, a spus în discursul ei că cetăţenii europeni ar trebui să se întrebe dacă vor o Europă "în care luptăm pentru valori comune, în care apărăm democraţia, libertăţile civile şi libertatea, ori lăsăm Europa să alunece pe panta naţionalismului care pune la îndoială fundaţiile UE şi ale democraţiei".

Ea a spus că acum, când valorile europene comune sunt "călcate în picioare", fiecare voce care apără libertăţile civile şi statul de drept contează, indiferent de afilierea politică.

"De aceea, dle preşedinte, contăm pe dvs, poporul român contează pe dvs. Poporul român a arătat în referendumul din urmă cu două săptămâni că nu doreşte un stat autoritar care discriminează şi care încearcă să învrăjbească oamenii unii împotriva altora. Au protestat cu miile şi împotriva corupţiei şi a unui guvern care de facto legalizează corupţia şi care nu se jenează să slăbească sistemul de justiţie pentru a fi mai uşor pentru unii politicieni să bage bani publici, banii tuturor românilor în propriile buzunare. Dar în loc să-i asculte, guvernul român a tras cu gaze lacrimogene împotriva acelor protestatari", a spus Ska Keller în discursul său foarte critic.

Ea a reproşat guvernului român şi că vrea să înlocuiască procurorul şef al DNA cu cineva care nu are acelaşi bilanţ puternic în lupta anticorupţie, decizie caracterizată drept "o palmă pe faţa cetăţenilor români".

"Dle preşedinte, acum depinde de dvs să opriţi acest lucru. Dle preşedinte, avem nevoie de dvs ca de o voce puternică pentru democraţie şi statul de drept în România şi în întreaga UE. În urmă cu două săptămâni Curtea Constituţională a declarat peste 60 de articole ale noului cod de procedură penală neconstituţionale, iar vineri Comisia de la Veneţia a avertizat că reforma ar pune în pericol lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. De ce, dle preşedinte, nu preluaţi iniţiativa şi nu faceţi apel la toate partidele politice să aplice recomandările Comisiei de la Veneţia? România are nevoie să înceapă o reevaluare amplă a reformei juridice cu toţi actorii implicaţi", a spus Ska Keller, subliniind că acest lucru este cu atât mai important cu cât România va prelua în 2019 preşedinţia Consiliului UE.

"Să fim curajoşi împreună şi să apărăm împreună democraţia şi statul de drept şi să nu fim intimidaţi de cei care subminează flagrant chiar acest stat de drept şi libertatea noastră", a mai pledat Ska Keller, în aplauzele eurodeputaţilor.

După intervenţiile liderilor de grup, au urmat numeroase intervenţii prin procedura "Catch the Eye". Eurodeputaţii străini i-au reproşat printre altele şefului statului român că a vorbit la modul prea general şi că nu a abordat situaţia statului de drept, şi l-au întrebat şi despre problema închisorilor CIA din România, în contextul în care a pledat pentru importanţa cooperării transatlantice.

Eurodeputata ALDE Renate Weber a apreciat discursul proeuropean al lui Klaus Iohannis, dar i-a reproşat că a omis să menţioneze abuzurile din timpul mandatului său în numele luptei anticorupţie, exemplificând în acest sens cu un nou protocol secret între SRI şi Parchetul General.

Eurodeputatul PSD Andi Cristea a spus că preşedintele Iohannis nu a "vorbit rău, înainte de a fi europeni suntem români". Totuşi, el i-a reproşat că nu a menţionat Republica Moldova în discursul său şi l-a întrebat dacă nu cumva a abandonat R. Moldova.

Siegfried Mureşan, eurodeputat al PNL, a remarcat că în discursul său preşedintele Iohannis a pus un accent deosebit pe securitate şi prosperitate.

"Şi eu cred că aceste doua componente sunt foarte importante deoarece, în următorii ani, noi, Uniunea Europeană, trebuie să livrăm exact ceea ce cetăţenii aşteaptă de la noi. Şi cred că oamenii aşteaptă, în primul rând, siguranţă şi prosperitate", a spus Mureşan.

El a spus că patru elemente i se par esenţiale pentru prosperitatea Europei în viitor: educaţia, inovarea, tineretul şi digitalizarea. "Trebuie să pregătim tinerii europeni să lucreze cot la cot: tineri români alături de tineri portughezi, irlandezi, suedezi şi estonieni. Şi trebuie să spunem tinerilor că, în Europa, în viitor, izolarea nu este o soluţie. Euroscepticismul, politicile antieuropene nu sunt o soluţie", a subliniat Mureşan.

Vicepreşedintele grupului S&D Victor Boştinaru a apreciat şi el contribuţia lui Klaus Iohannis şi a spus că dezbaterea aceasta ar trebui continuată acasă.

Eurodeputata PSD Claudia Ţapardel i-a solicitat lui Iohannis să facă toate demersurile pentru aderarea României la zona Schengen până în mai 2019, când se încheie mandatul actualelor instituţii europene.

Cristian Preda, membru al grupului PPE, a exprimat rezerve că preşedinţia română a UE va fi una de succes. "Cu cine să apărăm Europa, cu Daea, cu Andruşca, cu Olguţa, cu Toader.... Îi vedeţi prezidând reuniuni ale Consiliului UE? (...) Ruşine familiei liberale şi familiei socialiste, amândouă ţin în braţe corupţi", a spus Preda. AGERPRES/(A - editor: ) AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu, Irina Giurgiu)

Citiţi şi: 

* Iohannis: România e un stat de drept şi democratic; sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta păstrarea acestor valori

* Iohannis: Românii - conectaţi activ la valorile civice; au dovedit-o când a fost nevoie să apere statul de drept 

* Iohannis: Pentru România, aderarea la zona euro cât mai curând posibil e un obiectiv naţional fundamental 

* Iohannis, în plenul PE: Pledez ferm pentru unitate, coeziune şi solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european 

Jean-Claude Juncker şi Manfred Weber şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea României la Schengen