Reforma propusă a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală slăbeşte lupta împotriva corupţiei în România şi combaterea altor delicte grave, avertizează Comisia de la Veneţia în opinia adoptată vineri, se arată într-un comunicat emis de acest organism al Consiliului Europei.

Comisia de la Veneţia şi-a exprimat în această opinie preocuparea că multe dintre proiectele de amendamente la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în România slăbesc serios eficienţa sistemului de justiţie penală în combaterea faptelor de corupţie, a infracţiunilor comise cu violenţă şi a crimei organizate.

Prin urmare, Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor române să efectueze o reexaminare completă a amendamentelor pentru ambele coduri printr-un proces de consultare efectiv şi cuprinzător, cu obiectivul de a înainta o propunere legislativă solidă şi coerentă care să beneficieze de o susţinere largă în interiorul societăţii româneşti şi care să ţină cont deplin de standardele aplicabile în materie, şi să dea curs îndrumărilor date de Curtea Constituţională.

Pe 12 octombrie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale peste 60 de articole din Codul de Procedură Penală şi este aşteptată ca până la finele anului în curs să examineze şi constituţionalitatea amendamentelor aduse Codului Penal.

Comisia de Veneţia a adoptat de asemenea vineri, cu unele amendamente, opinia preliminară emisă în luna iulie cu privire la trei proiecte de revizuire a unor legi, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestei comisii, respectiv modificarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În această opinie, Comisia de la Veneţia consideră că aceste trei proiecte, între timp promulgate, intrate în vigoare şi revizuite printr-o ordonanţă de urgenţă, vor avea efecte negative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemului judiciar, cu consecinţe de asemenea negative asupra luptei împotriva corupţiei.

Totuşi, Comisia de la Veneţia consideră un pas pozitiv şi binevenit amânarea intrării în vigoare a schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, ceea ce va oferi Parlamentului un răgaz de timp pentru a reconsidera această schemă, dar ea nu a examinat alte părţi ale ordonanţei de urgenţă, emisă luni, şi prin urmare nu îşi exprimă deocamdată poziţia în privinţa acestora.

Cât despre proiectele de amendamente la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, în opinia emisă vineri se subliniază că, deşi dezbaterea publică s-a axat pe riscul ca ele să slăbească lupta împotriva corupţiei, impactul lor este mult mai larg. Comisia de la Veneţia consideră că această reformă poate afecta semnificativ sistemul de justiţie penală şi funcţionarea efectivă şi eficientă a acestuia, în special investigarea, judecarea şi emiterea hotărârilor judecătoreşti în speţe ce privesc alte tipuri de infracţiuni serioase şi complexe.

În opinie este criticată viteza excesivă şi transparenţa insuficientă a procesului de reformă, mai ales că au fost peste 300 de amendamente, multe dintre ele reformând radical politica în domeniul penal. Graba în adoptarea lor a avut un impact negativ asupra calităţii legislaţiei, care cuprinde contradicţii ce ar putea cauza în viitor incertitudine legislativă.

Comisia de la Veneţia mai menţionează că ar fi fost necesar un proces mai cuprinzător de dezbatere cu practicienii în sectorul judiciar şi cu societatea în general, mai ales dacă avem în vedere că amendamentele au fost contestate de organisme precum Înalta Curte de Casaţie şi că ele au creat diviziuni în societate şi între instituţiile din România. Mai mult, date fiind conflictele dintre instituţii (de exemplu, între Parlament, de o parte, şi preşedintele ţării, Înalta Curte de Casaţie şi procurorul general, pe de altă parte), Comisia de la Veneţia estimează că trebuie să se aloce mai mult timp căutării unui sprijin larg pentru pachetul legislativ.

Opinia nu oferă o analiză detaliată a tuturor amendamentelor pentru Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, ci numai a acelora care au suscitat cele mai serioase preocupări.

În special, Comisia recomandă autorităţilor române:

la Codul de Procedură Penală

- să revizuiască complet legea de modificare, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului de justiţie penală;

- deşi toate amendamentele ar trebui să fie revizuite cu atenţie, să modifice substanţial regulile de comunicare privind anchetele penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), pragurile probatorii şi incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă (articolele 139, 143, 153, 168) şi dreptul de a fi informat şi de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 şi 92);

- să reconsidere dispoziţiile finale şi tranzitorii.

la Codul Penal

- să reconsidere şi să modifice dispoziţiile care reglementează infracţiunile legate de corupţie, în special mituirea (articolul 290) - opinia subliniază că proiectul de modificare i-ar descuraja pe cei care dau mită să coopereze cu autorităţile din domeniul aplicării legii -, influenţarea tranzacţionării şi cumpărării (articolul 291 şi articolul 292), delapidarea (articolul 295) şi abuzul în serviciu (articolul 297);

- să reconsidere şi să modifice unele dispoziţii cu un impact mai general, cum ar fi cele privind termenele de prescripţie (articolele 154-155) - conform opiniei, amendamentul propus creează un risc ridicat ca, în cazuri complexe, infracţiunile în cauză să fie prescrise înainte ca ancheta şi procesul să poată fi efectuate -, mărturia falsă (articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (articolul 277 CC);

- să reconsidere şi să modifice dispoziţiile privind măsurile extinse de confiscare (articolul 1121) şi definiţia funcţionarului public (articolul 175), sancţiuni adiţionale (articolul 65), pentru a le alinia la obligaţiile internaţionale ale ţării.

Această opinie, adoptată în sesiunea plenară de vineri, urmează să fie disponibilă pe site-ul Comisiei de la Veneţia până luni după-amiază, 22 octombrie.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional. Aceasta este reunită vineri şi sâmbătă în sesiune plenară la Veneţia.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat vineri pe pagina sa de Facebook că ordonanţa de urgenţă privind cele trei legi deja promulgate va fi transmisă în mod formal către Comisia de la Veneţia pentru emiterea unui aviz. Toader a mai scris că una dintre recomandările Comisiei de la Veneţia este de a se abroga prevederea referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)