Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, urmează să aprobe vineri o opinie preliminară referitoare la proiectele de modificare a legilor justiţiei din România, conform agendei celei de-a 116-a sesiuni plenare ce va avea loc în zilele de 19 şi 20 octombrie la Veneţia.

''Comisia este invitată să aprobe opinia preliminară (...) privind proiectul de modificare la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (...). În conformitate cu decizia luată de Birou, această opinie preliminară a fost deja publicată. O ordonanţă de urgenţă a guvernului, care pune în practică anumite recomandări ale opiniei, ar putea fi adoptată înainte de sesiune. În acest caz, Comisia ar putea fi invitată să adopte opinia cu unele modificări care să reflecte ordonanţa de urgenţă a guvernului'', se explică în agenda sesiunii plenare publicată pe site-ul instituţiei.

Conform aceleiaşi surse, experţii Comisiei vor avea, de asemenea, un schimb de opinii cu Florin Iordache, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru amendarea legilor justiţiei, şi vor examina, în vederea adoptării, proiectul de opinie privind amendamentele la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală.

Guvernul de la Bucureşti a adoptat luni o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Noile reglementări din ordonanţa de urgenţă impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT. Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, iar Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.

Întrebat de ce a fost nevoie de această ordonanţă, ministrul justiţiei, Tudorel Toader a răspuns în faţa presei: "A fost nevoie din foarte multe motive. Pe de-o parte, am pornit de la avizul preliminar al Comisiei de la Veneţia, am pornit de la faptul că, la rândul ei, Comisia Europeană când ne evaluează se raportează la raportul Comisiei de la Veneţia, la avizul acesteia, am pornit de la faptul că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), la rândul lui, se raportează la Comisia de la Veneţia, dar am pornit şi de la unele solicitări venite în mod explicit de la Consiliul Superior al Magistraturii. După aceea, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, MCV-ul, CSM-ul, dar am constatat şi noi nişte necesare corelări şi atunci le-am combinat".

În legătură cu modificările la Codul penal şi Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi formaţiunile politice PNL, PMP şi USR au formulat sesizări la Curtea Constituţională a României, care a anunţat că le va lua în discuţie la 24 octombrie.

Preşedintele solicită CCR să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este neconstituţională în ansamblul său. La rândul său, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal.

Comisia de la Veneţia este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)