România şi Bulgaria, care nu sunt doar vecine ci şi prietene, au în comun un trecut ce ''a contribuit la un grad sporit de empatie'' între cele două state, un prezent caracterizat de un ''parteneriat aprofundat'' şi un ''viitor european comun'', susţine ambasadorul României în Republica Bulgaria, Ion Gâlea, într-un interviu acordat AGERPRES.

Partenere în cadrul UE şi NATO, cele două state caută să identifice cele mai bune soluţii pentru creşterea conectivităţii, conexiunile dintre infrastructurile României şi Bulgariei fiind importante nu doar pentru cele două ţări apropiate istoric, geografic şi cultural, ci şi pentru întreaga regiune, a subliniat diplomatul român.

Totodată, ambasadorul român la Sofia a ţinut să precizeze că ''pentru România, obiectivul finalizării procesului de aderare la spaţiul Schengen rămâne unul prioritar'', iar ''coordonarea strânsă între cele două ţări pe această temă'' va continua.

În ceea ce priveşte exercitarea de către cele două state, la un interval scurt, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE, ambasadorul României în Bulgaria a subliniat că aceasta este ''o oportunitate excelentă pentru promovarea unor obiective comune'' şi a amintit existenţa şi perspectiva unor proiecte dorite de ambele părţi în numeroase domenii, precum turismul, cultura, comerţul bilateral, securitatea energetică regională, transporturile, dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, cooperarea sectorială, dar şi protecţia identităţii lingvistice şi culturale a românilor din ţara vecină.

Interviul, realizat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic derulat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Sunteţi ambasador al României în Republica Bulgaria din anul 2016 şi aţi avut numeroase ocazii să luaţi pulsul relaţiei dintre cele două ţări vecine, partenere în cadrul UE şi NATO, cu o istorie în care abundă elementele comune. Cum este văzută astăzi România din Bulgaria?

Ion Gâlea: România şi Bulgaria sunt două ţări vecine, partenere în cadrul Uniunii Europene şi NATO, care împărtăşesc multe elemente istorice şi culturale comune. Apropierea noastră depăşeşte simplele considerente de ordin geografic.

Aşa cum aţi menţionat, istoria ne-a adus, în numeroase momente, împreună, prin intermediul unor încercări similare sau al unor aspiraţii comune. Acest trecut a contribuit la un grad sporit de empatie între popoarele noastre. De asemenea, ne apropie, într-o mare măsură, viziunea asupra viitorului nostru european comun. Toate aceste elemente conturează România, din perspectiva Bulgariei, nu doar ca vecin şi partener, ci şi ca prieten, în condiţiile în care există numeroase elemente în trecutul, prezentul şi viitorul nostru în acest sens.


AGERPRES: Cum catalogaţi relaţiile bilaterale actuale dintre România şi Bulgaria şi care sunt direcţiile prioritare pentru îmbunătăţirea acestora?

Ion Gâlea: Relaţiile bilaterale actuale între România şi Bulgaria sunt foarte bune şi pot fi caracterizate drept un 'parteneriat aprofundat' între două ţări vecine, partenere în cadrul UE şi NATO. Ele sunt bazate pe un dialog politico-diplomatic consistent, cu întâlniri frecvente la nivel înalt - la nivelul şefilor de stat, de guvern sau la nivel ministerial - atât în plan bilateral cât şi în diverse formate regionale, şi pe o colaborare activă la nivel european şi sectorial.
 
Încrederea reciprocă şi urmărirea acelor obiective cu privire la care avem un interes comun stau la baza hotărârii noastre de a consolida relaţia bilaterală. Dorim să dezvoltăm împreună proiecte care să valorifice în cea mai mare măsură posibilă apartenenţa României şi Bulgariei la marea familie europeană.
 
De asemenea, o coordonare cât mai strânsă pe teme aflate pe agenda Uniunii Europene este în beneficiul ambelor state, mai ales din perspectiva faptului că România şi Bulgaria exercită, la un interval scurt de timp, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

 
AGERPRES: Problema infrastructurii este deseori menţionată când vine vorba despre relaţiile dintre cele două ţări. De altfel, preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a vorbit anul trecut, la un forum al oamenilor de afaceri, despre nevoia de a investi în infrastructură în ambele ţări şi, împreună cu omologul său român, Klaus Iohannis, au convenit asupra necesităţii accelerării proiectelor de construire a noi poduri între cele două state pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale, dar şi la nivelul turismului. Despre ce poduri este vorba, când ar putea deveni operaţionale şi ce alte proiecte există în acest sens?
 
Ion Gâlea: În ultimii doi ani, cu ocazia fiecărei întâlniri la nivel înalt a fost subliniată necesitatea creşterii conectivităţii între cele două state. Acest lucru este foarte important, atât pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri, cât şi a relaţiilor interumane. Conexiunile dintre infrastructurile României şi Bulgariei sunt importante nu doar pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune.
 
În anul 2014, a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria în vederea implementării Studiilor de Fezabilitate privind construcţia de noi poduri peste fluviul Dunărea, prin care părţile convin să colaboreze pentru dezvoltarea proiectelor a două poduri rutiere amplasate la Turnu Măgurele (România) - Nicopole (Bulgaria) şi Călăraşi (România) - Silistra (Bulgaria). În anul 2017, cu ocazia şedinţei comune a celor două guverne, care a avut loc la Varna, la 3 octombrie, cele două guverne au afirmat dorinţa comună de a fluidiza traficul la frontiera comună, prin construirea de noi poduri.
 
Tema conexiunilor de infrastructură a fost reluată în cursul anului 2018, atât la nivel de şef de stat, cât şi la nivel de şef de guvern. Cele două state încearcă identificarea celor mai bune soluţii, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea finanţării.
 
Cooperarea noastră cu Bulgaria în domeniul conectivităţii se derulează nu doar la nivel bilateral, ci şi în cadrul formatelor de cooperare regională. Aş menţiona, în acest sens, participarea preşedintelui Radev la Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi prezenţa consistentă a unei delegaţii bulgare la Forumul de Afaceri al I3M - evenimente pe care România le-a găzduit în perioada 17-18 septembrie 2018. Iniţiativa vizează tocmai creşterea conectivităţii în regiunea circumscrisă mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, prin implementarea unor proiecte majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital, multe dintre acestea implicând atât România, cât şi Bulgaria.
 

AGERPRES: În cadrul întâlnirii din luna mai de la Ruse dintre preşedintele României şi omologul său bulgar, în marja reuniunii la nivel de şef de stat Bulgaria - Austria - România, a fost subliniat potenţialul existent pentru amplificarea relaţiilor economice dintre cele două state. Cum apreciaţi nivelul actual al schimburilor comerciale dintre România şi Bulgaria?
 
Ion Gâlea: Relaţia economică dintre România şi Bulgaria este caracterizată prin dinamism, creşterile fiind între 8-10% anual. În anul 2017, comerţul bilateral a depăşit 4,25 miliarde de euro. România se menţine în continuare în topul partenerilor comerciali ai Bulgariei, fiind clasată pe locul 3 atât la export, cât şi la import printre partenerii comerciali din statele UE (după Germania şi Italia). Evoluţiile din 2018 ne arată că există noi segmente de piaţă care sunt valorificate, în condiţiile menţinerii unui echilibru între volumul de export şi import.
 

AGERPRES: Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, şi câteva grupuri politice din Parlamentul European şi-au exprimat din nou, la sfârşitul lunii iunie, sprijinul pentru admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, în timpul unei dezbateri, la Strasbourg, pe tema unui raport cu privire la modul de funcţionare a zonei de liberă circulaţie. Există o strategie comună a Bulgariei şi României în privinţa aderării la Spaţiul Schengen?
 
Ion Gâlea: Este un subiect important şi sensibil pentru ambele state. După cum cunoaşteţi, atât România, cât şi Bulgaria, au îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen şi continuă să înregistreze progrese în această materie. Astfel, începând cu 1 august 2018, UE a adoptat Decizia privind accesul integral al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), acceptând includerea celor două state în procesul schimbului de date între statele Schengen. Acest lucru înseamnă că ţările noastre avansează continuu în aplicarea acquis-ului Schengen, contribuind activ, alături de restul statelor membre, la procesul de consolidare a Spaţiului Schengen şi a securităţii interne în interiorul UE.
 
Pentru România, obiectivul finalizării procesului de aderare la spaţiul Schengen rămâne unul prioritar şi va continua să fie promovat ca atare. Va continua, de asemenea, ca şi până în prezent, coordonarea strânsă între cele două ţări pe această temă.
 

AGERPRES: De la aderarea lor la UE în 2007, Bulgaria şi România fac obiectul unui mecanism de supraveghere strictă din partea Bruxellesului cu privire la lupta anticorupţie. Însă, în timp ce progresele Bucureştiului au fost salutate, Sofia a fost ţinta criticilor, iar lupta anticorupţie din România a fost urmărită cu invidie de vecinii bulgari. Cum se vede această situaţie din ţara vecină?
 
Ion Gâlea: Pentru ambele state, consolidarea luptei anticorupţie reprezintă obiective importante, în condiţiile în care statul de drept este una dintre valorile fundamentale care stau la baza construcţiei europene. Abordarea României a fost de a manifesta disponibilitate pentru schimb de experienţă şi contacte strânse între autorităţile cu competenţe în domeniu, la diverse niveluri.


AGERPRES: Bulgaria a deţinut în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2018 preşedinţia Consiliului Uniunii Europene - cu motto-ul 'United we stand strong' (Uniţi suntem puternici) - aceasta fiind urmată de Austria (iulie-decembrie 2018) şi de România (ianuarie-iunie 2019). În acest sens, se poate vorbi despre o cooperare şi o coordonare a priorităţilor între ţara noastră şi Bulgaria în domenii de interes comun?
 
Ion Gâlea: România a sprijinit priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, inclusiv perspectiva europeană şi conectivitatea Balcanilor de Vest. În condiţiile în care România şi Bulgaria împărtăşesc o serie de obiective şi poziţii comune privind viitorul Uniunii Europene, exercitarea de către ţările noastre, la un interval scurt, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE, reprezintă o oportunitate excelentă pentru promovarea unor obiective comune. În acest sens, a fost convenit, de către ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, şi de către ministrul pentru pregătirea preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Lilyana Pavlova, un mecanism de coordonare şi de schimb de bune practici.
 

AGERPRES: Care sunt priorităţile în ceea ce priveşte conlucrarea dintre România şi Bulgaria în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD)?
 
Ion Gâlea: Preşedinţia bulgară a SUERD şi viitoarea preşedinţie a României au sarcina importantă de a asigura buna gestionare a procesului de revizuire a Planului de Acţiune al SUERD, care a fost lansat oficial la 26 iunie 2018, la Bruxelles, de către comisarul european pentru politică regională. Revizuirea Planului de Acţiune al SUERD reprezintă atât una dintre priorităţile celor două preşedinţii, cât şi o oportunitate de a relansa şi revigora implementarea Strategiei pentru următorul deceniu. În acest sens, cele două state cooperează strâns în cadrul Trio-ului preşedinţiilor SUERD şi se sprijină reciproc pentru a facilita consensul între statele membre şi a promova noile ţinte şi obiective ale Strategiei la nivelul UE.
 
Pentru România, revitalizarea SUERD va reprezenta una dintre priorităţi. România şi Bulgaria au o oportunitate deosebită de a lucra împreună pentru acest obiectiv, având în vedere că ţara noastră va prelua de la Bulgaria, în octombrie 2018, preşedinţia SUERD şi că ambele state exercită, la interval de şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Ce dorim prin revitalizarea SUERD: în primul rând, realizarea de proiecte mai vizibile, care să aibă un impact mai concret pentru viaţa cetăţenilor; în al doilea rând, va fi foarte important ca resursele alocate SUERD în contextul viitorului cadru financiar multianual ulterior anului 2020 să fie adecvate: discuţiile pe tema cadrului financiar multianual au început în timpul preşedinţiei bulgare şi vor continua pe perioada preşedinţiei române a Consiliului UE.
 
România şi Bulgaria coordonează împreună aria prioritară 3 din cadrul SUERD. Sunt convins că acest domeniu prezintă un potenţial deosebit pentru ambele state, în special prin dezvoltarea unor pachete turistice integrate, prin promovarea ecoturismului, a turismului cultural, a rutelor turistice pentru biciclişti. Ambele ţări şi-au propus în cadrul acestei arii prioritare SUERD să promoveze mai activ contactele dintre comunităţi, patrimoniul cultural şi destinaţiile turistice de pe cele două maluri ale Dunării, deşi deocamdată există puţine proiecte concrete şi oferte comune pentru turiştii din state terţe.

Nu în ultimul rând, România acordă o importanţă aparte Dunării în calitate de cale de comunicaţie: dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre şi asigurarea condiţiilor optime în acest scop reprezintă premise esenţiale pentru progresul economic al regiunii.
 
 
AGERPRES: Este binecunoscut interesul crescut al cetăţenilor români pentru atracţiile turistice din Bulgaria, atât pentru vizitarea vestigiilor istorice, cât şi pentru staţiunile din zonele montane şi de pe litoral. Din păcate, pentru România această tendinţă nu este una reciprocă. Care este cauza, în opinia dumneavoastră, şi ce se măsuri concrete sunt avute în vedere pentru promovarea turismului românesc în Bulgaria şi crearea de condiţii pentru ca turiştii bulgari să ne viziteze ţara?
 
Ion Gâlea: În anul 2017, Bulgaria a fost vizitată de peste 1,14 milioane de români, ceea ce ne poziţionează imediat după turiştii greci (1,15 milioane) dintr-un total anual de 8,8 milioane turişti străini. Totuşi, doresc să subliniez că tendinţa de creştere este reciprocă. Statisticile arată că România devine o destinaţie din ce în ce mai atractivă pentru turiştii bulgari: 480.000 turişti în 2017, creşterea fiind de 13,6% faţă de anul anterior.
 
Aşa cum am menţionat anterior, România şi Bulgaria au un mare potenţial de cooperare în domeniul turismului - inclusiv al turismului cultural - în ceea ce priveşte atragerea, prin pachete complexe, a beneficiarilor din state îndepărtate geografic.

 
AGERPRES: Pornind de la unele cazuri înregistrate în ultimii ani, intens mediatizate, există în rândul românilor percepţia potrivit căreia pe litoralul bulgăresc au loc numeroase infracţiuni privind furtul de autoturisme. Care mai este situaţia în prezent şi ce mesaj le transmiteţi românilor care pleacă în concediu în Bulgaria cu autovehiculele personale?
 
Ion Gâlea: În special în zonele turistice, de pe litoralul Mării Negre sau în Bansko, am constatat furturi de autoturisme înmatriculate în România. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români, ofiţeri de poliţie sunt detaşaţi pe perioada verii în staţiunile Balcic, Albena, Nisipurile de Aur şi Sunny Beach/Nessebar, şi în perioada iernii în staţiunea Bansko. Mandatul lor este de a asigura sprijin în relaţionarea cetăţenilor români cu autorităţile bulgare regionale sau locale de poliţie.
 
Având în vedere aceste aspecte, recomandăm cetăţenilor români care efectuează deplasări să îşi încheie poliţe de asigurare facultative tip CASCO, care să acopere şi furtul acestora şi să se asigure că locul în care este parcat autoturismul este special destinat acestui scop, că aparţine într-adevăr unităţii hoteliere unde sunt cazaţi, că acesta este asigurat non-stop cu agenţi de pază, bariere şi camere de luat vederi şi că există un înscris justificativ de plată (factură, chitanţă, bon fiscal, etc.) eliberat în acest sens.
 

AGERPRES: Câţi etnici români trăiesc în Bulgaria şi care este situaţia lor în contextul în care au fost exprimate nemulţumiri legate de faptul că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională şi de imposibilitatea de a studia în limba română ca limbă maternă în sistemul de stat?
 
Ion Gâlea: Conform recensământului oficial din Bulgaria din anul 2011, 866 s-au declarat 'români' şi 3.598 s-au declarat 'vlahi'.

Pentru România protecţia identităţii etnice, lingvistice şi culturale a românilor din Bulgaria reprezintă un obiectiv foarte important. Mesajul pe care partea română l-a promovat întotdeauna este că ambele state trebuie să privească românii din Bulgaria şi bulgarii din România ca 'punţi de legătură între cele două state'.
 
Una dintre temele aflate în mod constant pe agenda bilaterală este asigurarea învăţământului în limba română ca limbă maternă. Noua lege bulgară privind învăţământul, intrată în vigoare la 1 august 2016, prevede dreptul elevilor, pentru care limba bulgară nu este limbă maternă, să studieze şi limba maternă proprie. În baza acestei legi, este necesară întocmirea programei de studiu aferente, de către autorităţile bulgare. În vederea sprijinirii procesului de elaborare a programelor şcolare pentru predarea limbii române ca limbă maternă, în conformitate cu standardele din Bulgaria, a fost creat un grup de lucru al părţii române, la nivel de experţi, care colaborează cu partea bulgară încă din 2016. Totodată, la nivel universitar, cursul de limba, literatura, cultura şi civilizaţia română poate fi studiat, cu statut de curs obligatoriu, la nivel de licenţă şi masterat, la Universitatea 'Sf. Kliment Ohridski' din Sofia şi la Universitatea 'Sf. Kiril şi Metodiu' din Veliko-Târnovo, în cadrul cărora funcţionează lectorate de limba română, încă din anul 1950, respectiv 1976.
 

AGERPRES: Bulgaria s-a afirmat în ultima perioadă prin respectul deosebit arătat istoriei acestui spaţiu, printr-o ferventă activitate în ceea ce priveşte proiectele arheologice şi prin aducerea la lumină a numeroase vestigii, poate şi datorită mandatelor deţinute de Irina Bokova în funcţia de director general al UNESCO. Ce credeţi că ar putea învăţa România de la Bulgaria în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural?
 
Ion Gâlea: Fără a fi un expert în domeniul arheologiei sau valorificării patrimoniului istoric, cred că abordarea cea mai bună este cooperarea, schimbul de experienţă şi cunoaşterea reciprocă. Explorarea şi valorificarea vestigiilor arheologice reprezintă o tradiţie în ambele ţări. Cu titlu de exemplu, aş putea să menţionez că în 1972 a fost descoperită lângă Varna o necropolă cu o vechime estimată de aproximativ 6.500 de ani, în care au fost identificate cele mai vechi obiecte de aur prelucrate de om.
 
Valorificarea patrimoniului cultural, atât material, cât şi imaterial, reprezintă un domeniu de cooperare între cele două state, cu un mare potenţial. Aş dori să ofer exemplul 'Mărţişorului' - tradiţie care a fost inclusă pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO, la iniţiativa României, Bulgariei, Macedoniei şi Republicii Moldova. De asemenea, există proiecte privind valorificarea comună, inclusiv din perspectiva turismului cultural, a unor situri arheologice din regiunea Dunării.
 
 
AGERPRES: România şi Bulgaria nu împărtăşesc doar o istorie tumultuoasă, ci şi numeroase elemente la nivelul tradiţiilor, folclorului şi gastronomiei, o moştenire culturală comună ce se datorează poziţiei celor două ţări la un punct de răscruce străbătut de civilizaţii diverse. Din păcate, acest lucru nu se traduce printr-o multitudine de evenimente culturale organizate în comun. Se fac demersuri în acest sens?
 
Ion Gâlea: Într-adevăr, tradiţiile, folclorul şi gastronomia oferă numeroase puncte comune: aş oferi un singur exemplu, aparent banal: mămăliga românească este foarte apropiată, dacă nu identică, preparatului tradiţional bulgar 'kachamak'. Zacusca (ceea ce în limba bulgară înseamnă 'mic dejun' sau 'gustare') sau sarmalele există şi în bucătăria bulgară.
 
Întărirea colaborării culturale, organizarea de evenimente comune, cunoaşterea reciprocă şi sporirea relaţiilor interumane reprezintă obiective foarte importante. Spre exemplu, la Vidin se organizează frecvent evenimente comune, care au la bază folclorul şi tradiţiile. În anul 2019, Plovdiv va fi capitală culturală europeană şi sunt sigur că vor exista multe evenimente culturale care vor fi organizate în comun cu partea bulgară.
 

AGERPRES: Vă rog să faceţi o trecere în revistă a realizărilor de la începutul mandatului de ambasador în Bulgaria şi să prezentaţi totodată priorităţile pe care vă concentraţi în prezent şi în viitorul apropiat.

Ion Gâlea: Aş dori să spun că dezvoltările importante din relaţia bilaterală din ultimii ani nu reprezintă în mod necesar 'realizări ale ambasadorului sau ale ambasadei'. Ele sunt o consecinţă firească a calităţii deosebite a relaţiei bilaterale, între două state vecine şi partenere în UE şi NATO, care împărtăşesc obiective şi abordări comune.

Dialogul politico-diplomatic a cunoscut o dezvoltare importantă: anul trecut a inclus, între altele, întrevederea preşedinţilor celor două ţări de la Bucureşti, reuniunea comună a celor două guverne de la Varna, în cadrul căreia au fost discutate mai multe proiecte comune de o importanţă deosebită, întâlnirea celor doi miniştri ai afacerilor externe de la Bucureşti, precum şi alte numeroase întrevederi la nivel ministerial. De asemenea, reuniunile la nivel înalt, în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Serbia, au loc într-un ritm foarte susţinut, la intervale de 2-3 luni, şi prilejuiesc discutarea unor proiecte regionale comune în domeniile energiei, transporturilor, infrastructurii. În cursul anului 2018, reuniunea trilaterală la nivel de şef de stat România-Bulgaria-Austria a reprezentat un moment important, acest format urmând a continua, la Viena, în cursul toamnei acestui an.
 
Exercitarea de către Bulgaria şi România la un interval scurt a preşedinţiei Consiliului Uniuni Europene a oferit ocazia aprofundării dialogului pe teme europene, ilustrat atât de cele două întâlniri ale ministrului delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, cu ministrul pentru pregătirea preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Lilyana Pavlova, cât şi de mecanismul de coordonare şi bune practici convenit în perspectiva exercitării, de către cele două ţări, preşedinţiei rotative a Consiliului UE. Schimbul de experienţă pe teme legate de preşedinţie s-a materializat atât prin întâlniri ale miniştrilor (în domenii precum dezvoltare regională, agricultură, mediu), cât şi prin mai multe contacte la nivel de experţi.

În ceea ce priveşte perioada următoare, în afara elementelor pe care le presupune exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, avem în vedere continuarea dialogului politic, dezvoltarea cooperării sectoriale şi avansarea unor teme sensibile în relaţia bilaterală, cum ar fi delimitarea maritimă, asigurarea navigabilităţii fluviului Dunărea.
 
Aş dori să mă refer, de asemenea, la cooperarea în domeniul energetic. Securitatea energetică regională este o prioritate pentru România, motiv pentru care susţinem creşterea conectivităţii între cele două state, prin intermediul unor proiecte precum BRUA şi Coridorul Vertical. Inaugurarea, în noiembrie 2016, a interconectorului Giurgiu-Ruse, a reprezentat o etapă importantă a proiectului BRUA.
 
Totodată, protecţia identităţii lingvistice şi culturale a românilor din Bulgaria reprezintă un obiectiv important. Aşa cum am arătat anterior, trebuie să privim românii din Bulgaria şi bulgarii din România ca 'punţi de legătură între cele două state' şi sunt convins că cele două state vor identifica o abordare comună, pe bază de reciprocitate.

 
AGERPRES: Ce manifestări aveţi în vedere în acest an cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire?
 
Ion Gâlea: În primul rând, trebuie să precizez că aniversarea Centenarului trebuie adaptată specificului fiecărei ţări, prin valorificarea acelor elemente care oferă puncte comune tradiţiilor şi istoriei.
 
În luna martie am organizat, la Ambasada României la Sofia, în contextul sărbătoririi Centenarului, 'Evenimentul pentru marcarea lunii Mărţişorului', în cadrul căruia au fost distribuite comunităţii româneşti din Bulgaria mărţişoarele 'Centenar' primite din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
 
Până la sfârşitul anului avem în vedere: proiectarea unui film documentar despre România, o expoziţie de fotografie intitulată 'Pieţe din Europa şi poveştile lor', precum şi un recital de muzică clasică.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)