Republica Arabă Egipt joacă un rol important în strategia României de a dezvolta relaţii cu state din Africa şi Orientul Mijlociu, fiind de altfel principalul partener comercial al României din regiune. Cooperarea dintre cele două ţări nu se rezumă, însă, doar la aspectele de natură economică, fiind înregistrate progrese în multiple alte domenii, cum ar fi dialogul politic, cooperarea culturală, turismul, dar şi lupta anti-corupţie, susţine ambasadorul României în Republica Arabă Egipt, Mihai Ştefan Stuparu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit diplomatului român, încă din prima lună a anului 2018, Egiptul a redevenit principala piaţă de desfacere a produselor româneşti în Africa şi Orientul Mijlociu, fiind înregistrate creşteri lunare semnificative faţă de aceleaşi perioade ale anului 2017.

De asemenea, în domeniul energiei, se remarcă finalizarea cu succes, în cursul acestui an, a unui proiect de anvergură din cadrul programului egiptean de dezvoltare a capacităţilor de producţie - construirea centralei electrice de la Burullus, la care două firme româneşti au fost subcontractori ai holdingului societăţii germane Siemens cu firma locală Orascom Construction Ltd. - o reuşită care, subliniază ambasadorul român la Cairo, deschide calea pentru noi parteneriate şi consolidarea prezenţei companiilor din România în domeniul energetic din Egipt.

Referitor la sectorul turistic, unul din principalii piloni ai economiei egiptene, oficialul român subliniază că revenirea Egiptului în topul preferinţelor de vacanţă este vizibilă şi în România, unde operatorii turistici au început să vândă pachete către destinaţiile tradiţionale, în special Hurghada şi Sharm el Sheikh. De asemenea, există numeroşi turişti români interesaţi de turismul istoric - religios, în special în Cairo şi Sinaiul de Sud, în zona Mănăstirii Sfânta Ecaterina. În această lumină şi conform unor estimări recente, numărul turiştilor români care vor vizita Egiptul va egala şi chiar va depăşi nivelul din trecut, un rol important în acest sens avându-l şi relaţiile foarte bune dintre operatorii de turism din ambele ţări, a explicat Mihai Ştefan Stuparu.

Dat fiind acest context, există un interes real, atât din partea României, cât şi a Egiptului, pentru reluarea curselor aeriene, un demers cu impact pozitiv major în promovarea şi extinderea relaţiilor bilaterale în multiple domenii, subliniază ambasadorul român la Cairo.

Interviul, realizat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Relaţiile diplomatice dintre România şi Egipt au o istorie bogată, datând de 112 ani. Care sunt la momentul actual domeniile esenţiale ale colaborării dintre cele două ţări şi pe ce direcţii credeţi că se pot dezvolta ele pe viitor?

Mihai Ştefan Stuparu: Pe baza contactelor şi legăturilor bilaterale foarte bune şi evoluţiei acestora, în special în domeniul comerţului, România a luat în considerare deschiderea unei reprezentanţe diplomatice încă de la începutul anilor 1860. Decizia, materializată în luna aprilie a anului 1906, a venit să consfinţească legătura tradiţională dintre cele două ţări caracterizată, de-a lungul întregii istorii, de relaţii prieteneşti, interese comune şi absenţa unor divergenţe majore. După ieşirea de sub conducerea autoritară, România a manifestat permanent disponibilitatea de a sprijini eforturile şi dorinţa exprimată de poporul egiptean de reformare, modernizare şi asigurare a stabilităţii statului, astfel încât Egiptul să redevină un model de succes în regiune.

În calitate de principal lider regional şi pe baza relaţiilor de prietenie tradiţionale, Egiptul joacă un rol important în strategia României de a dezvolta relaţii cu state din Africa şi Orientul Mijlociu, aspect relevat mai ales de nivelul foarte bun al cooperării economice şi comerciale (Egiptul reprezintă principalul partener comercial al României din regiune). Relaţiile nu se rezumă, însă, numai la aceste aspecte, fiind înregistrate progrese în multiple alte domenii, cum ar fi dialogul politic, cooperarea culturală şi în domeniul educaţiei, turismul, lupta anti-corupţie etc. Consider că este în interesul comun şi în beneficiul ambelor părţi ca nivelul de cooperare să fie aprofundat în toate domeniile de interes.

AGERPRES: Pe plan comercial, colaborarea dintre România şi Egipt este una strânsă, România furnizând Egiptului produse esenţiale precum grâul sau lemnul de stejar. Care este, în prezent, valoarea schimburilor comerciale bilaterale dintre Egipt şi România?

Mihai Ştefan Stuparu: Încă din prima lună a anului 2018 Egiptul a redevenit principala piaţă de desfacere a produselor româneşti în Africa şi Orientul Mijlociu, fiind înregistrate creşteri lunare semnificative faţă de aceleaşi perioade ale anului 2017. Astfel, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele 6 luni ale anului 2018 schimburile comerciale totale pe relaţia cu R. A. Egipt au fost de 455,99 milioane USD, înregistrând o creştere de 88,19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, când valoarea totală a schimburilor a fost de 242,30 milioane USD. În ceea ce priveşte exporturile româneşti în Egipt, în prima jumătate a anului 2018 acestea au fost în valoare de 391,48 milioane USD, o creştere cu 114,30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 (182,68 milioane USD).

Astfel, după primele şase luni ale anului 2018, Egiptul se află:
- Pe primul loc ca destinaţie a exporturilor româneşti în Africa şi Orientul Mijlociu;
- Pe locul 7 în topul ţărilor de destinaţie a exporturilor, exceptând ţările din UE şi imediat după Turcia, SUA, Federaţia Rusă, Moldova, Serbia şi China;
- Pe primul loc în topul ţărilor privind excedentul balanţei comerciale, exceptând ţările din UE, cu o valoare de 326,97 milioane USD şi cu o creştere de 203,91 milioane USD faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

Doresc să menţionez că şi importurile de produse şi servicii din Egipt se află pe un trend ascendent, înregistrând o creştere de 8,21% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, ajungând astfel la valoarea de 64,51 milioane USD.

AGERPRES: În momentul de faţă, care sunt principalele sectoare din Egipt care atrag investiţii din Romania?

Mihai Ştefan Stuparu: Conform statisticilor egiptene, volumul investiţiilor româneşti în Egipt este de aproximativ 18,3 milioane USD, principalele domenii fiind cel industrial (sectorul energetic), tehnologia informaţiei şi prestări servicii.
În acelaşi timp, cuantumul investiţiilor egiptene în ţara noastră este de aproximativ 40 milioane USD, iar Ambasada, împreună cu Biroului de Promovare Comercial-Economică, întreprinde demersuri pentru consolidarea prezenţei investiţionale egiptene în România.

AGERPRES: În luna februarie aţi avut o întâlnire cu ministrul electricităţii şi energiei regenerabile, Mohamed Shaker, cu participarea reprezentanţilor companiei româneşti ROMELECTRO, în cadrul căreia au fost discutate modalităţile de sprijin şi de intensificare a cooperării în domeniul electricităţii. În mod concret, cum credeţi că poate fi sporită prezenţa firmelor româneşti din acest domeniu în Egipt şi ce beneficii concrete poate aduce ea relaţiilor bilaterale?

Mihai Ştefan Stuparu: Cooperarea companiilor româneşti cu cele egiptene în domeniul energiei are o tradiţie îndelungată şi, de asemenea, perspective însemnate de dezvoltare.

Doresc să menţionez finalizarea cu succes, în cursul acestui an, a unui proiect de anvergură din cadrul programului egiptean de dezvoltare a capacităţilor de producţie, respectiv construirea centralei electrice de la Burullus, la care firmele Romelectro şi Energomontaj au fost subcontractori ai holdingului societăţii germane Siemens cu firma locală Orascom Construction Ltd.

Apreciez că reuşita acestui proiect poate deschide calea pentru noi parteneriate şi consolidarea prezenţei companiilor din România în domeniul energetic din Egipt, aflat într-o continuă expansiune (linii şi staţii de transport energie, construirea/modernizarea unor centrale pe cărbune sau gaze naturale etc.). Pentru a realiza acest deziderat este însă necesară o mai mare disponibilitate din partea companiilor româneşti de a se implica, alături de parteneri locali, în demararea şi implementarea unor astfel de proiecte.

AGERPRES: Recent, la o licitaţie, Egiptul a cumpărat o cantitate de 240.000 de tone de grâu din Rusia şi România, dintre care 60.000 din România. Anul trecut însă, politica Egiptului în domeniul cornului secarei a provocat turbulenţe pe pieţele globale de grâu, încheiate doar după ce guvernul egiptean a renunţat la cerinţa privind un conţinut zero de corn al secarei la importurile de grâu, după trei licitaţii anulate din cauza refuzului traderilor de a respecta un standard pe care îl consideră imposibil. Au avut de suferit schimburile comerciale cu România de pe urma acestei politici egiptene?

Mihai Ştefan Stuparu: Aş dori să încep prin a puncta faptul că Egiptul reprezintă cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, iar România se află în primii cinci exportatori de cereale pe această piaţă.

În cursul anului 2017, din cauza unor "mici turbulenţe" pe care le-aţi evocat, exporturile de grâu românesc au cunoscut o scădere de la 286 milioane USD în anul 2016 la doar 208 milioane USD la finalul anului 2017.

Cu toate acestea, prin discuţiile pe care le-am purtat cu ministrul agriculturii, cu ministrul cooperării internaţionale şi cu ministrul industriei şi comerţului, ca şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri egiptean etc., s-a reuşit relansarea exportului de cereale pe piaţa egipteană, astfel încât la jumătatea anului 2018 exporturile româneşti în Egipt au fost de 97,81 milioane USD (cu un volum de 455 de mii de tone) faţă de 86,94 milioane USD (volum exportat 461 mii tone) în aceeaşi perioadă a anului 2017.

AGERPRES: Comunitatea românească din Egipt numără circa 500 de persoane, la care se adaugă cei care lucrează aici în baza unor schimburi de experienţă sau contracte de muncă. Cum aţi descrie această comunitate? În ce domenii activează cei care aleg să lucreze în Egipt?

Mihai Ştefan Stuparu: Din ultimele estimări, apreciem că dimensiunea comunităţii româneşti din Egipt este de aproximativ 500 - 600 de persoane, din care, însă, numai 300 şi-au manifestat dorinţa de a se înscrie în registrul unic deschis la Ambasadă. Majoritatea cetăţenilor români din Egipt este formată din femei, ca urmare a căsătoriei, existând multe familii mixte. Membrii comunităţii sunt angajaţi în diverse domenii de activitate, mai ales în turism, industria textilă şi de componente auto, în domeniul energetic şi petrolier. Predominant, aceştia sunt localizaţi în oraşele mari - Cairo, Alexandria şi Hurghada.

Apreciez că, în special în ultimii ani, comunitatea românească a devenit mult mai unită, poate şi datorită unui grup creat pe paginile de socializare. În ultimii ani, se remarcă o participare din ce în ce mai mare (peste 150 - 180 de persoane) la acţiunile organizate, periodic, de Ambasadă cu ocazia unor zile importante sau la manifestările culturale şi de socializare.

Este de menţionat că aproximativ 1000 de turişti români se află lunar în Egipt în zonele turistice consacrate: Hurghada, Cairo, Sharm el Sheikh şi valea Nilului (Aswan-Luxor), numărul acestora crescând odată cu deschiderea curselor charter de la Cluj, Timişoara şi Bucureşti.

AGERPRES: La jumătatea lunii iunie, o delegaţie a Departamentului Consular al Ministerului român al Afacerilor Externe s-a aflat la Cairo, unde s-a întâlnit, printre altele, cu membrii comunităţii române din Egipt. Care au fost subiectele abordate în cadrul acestei întâlniri şi ce aspecte au semnalat delegaţiei membrii comunităţii române?

Mihai Ştefan Stuparu: A fost o reuniune foarte utilă, context în care membrii comunităţii au reiterat, printre altele, dorinţa de a fi reluate zborurile directe pe relaţia Bucureşti - Cairo, identificarea unor soluţii pentru ca statul român să ofere burse şi tabere tematice pentru copiii din comunitate, simplificarea aprobării de vize pentru membrii de familie ai cetăţenilor români sau transmiterea de manuale şcolare care să susţină cursurile de limbă şi literatură română organizate periodic în cadrul Ambasadei.

Doresc să mulţumesc cu acest prilej membrilor comunităţii pentru aprecierile transmise în cadrul reuniunii referitoare la activitatea desfăşurată de Ambasadă, în general, şi de secţia consulară în special.

AGERPRES: Prin Ministerul de Externe, statul român oferă cetăţenilor străini pentru anul universitar 2018 - 2019 un număr de 85 de burse pentru studii universitare şi postuniversitare în România. Din informaţiile pe care le deţineţi, sunt interesaţi în prezent tinerii egipteni de o educaţie universitară şi postuniversitară în Romania, în condiţiile în care, în trecut, un număr mare de studenţi din Egipt studiau în universităţile româneşti?

Mihai Ştefan Stuparu: Relaţiile tradiţionale dintre cele două ţări, imaginea bună de care ţara noastră beneficiază în Egipt şi expertiza academică pe care sistemul de educaţie român o are în domenii de interes pentru societatea egipteană contribuie la menţinerea unui interes crescut din partea tinerilor în a-şi continua studiile în România. Adiţional, prin programul de cooperare în domeniile educaţiei şi culturii semnat în martie 2016, cele două părţi s-au angajat să ofere, în regim de reciprocitate, câte 10 burse anual pentru studii de licenţă, masterat sau doctorat.

Mai mult, în fiecare an sunt înregistrate 10-20 de solicitări din partea unor tineri egipteni de a-şi continua, contra-cost, studiile în ţara noastră. Ne dorim ca, în perioada imediat următoare, să dezvoltăm şi mai mult cooperarea în domeniul educaţiei, domeniu deosebit de important pentru viitorul ambelor ţări, prin încurajarea unor parteneriate între instituţii de învăţâmânt superior din România şi Egipt, în afara celor stabilite deja.

AGERPRES: Egiptul este o ţară cu o istorie bogată şi un potenţial turistic imens, ameninţat în ultimii ani de flagelul terorismului. Cum a fost afectat sectorul turistic, esenţial pentru economia egipteană, de pe urma acestei importante provocări la adresa securităţii?

Mihai Ştefan Stuparu: Turismul reprezintă unul din principalii piloni ai economiei egiptene. Problemele de ordin securitar, atât cele interne, cât şi cele regionale au avut un impact negativ însemnat asupra numărului de turişti străini şi, pe cale de consecinţă, a veniturilor şi performanţelor acestei industrii.

Măsurile de securitate implementate de autorităţile egiptene, corelate cu promovarea unor pachete turistice cu un raport calitate/preţ foarte atractiv au condus, în ultima perioadă, la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei în domeniul turismului, care, în acest moment, tinde să se apropie de situaţia din perioada anterioară revoluţiei din 2011.

Revenirea Egiptului în topul preferinţelor de vacanţă este vizibilă şi în România, operatorii turistici începând să vândă pachete către destinaţiile tradiţionale, în special Hurghada şi Sharm el Sheikh. Urmare a numărului mare de solicitări, începând din luna martie 2017, sunt organizate, periodic, zboruri charter între unele oraşe din România (cum ar fi Bucureşti, Timişoara sau Cluj Napoca) şi principalele destinaţii turistice din Egipt. Există, de asemenea, mulţi turişti români care sunt interesaţi de turismul istoric - religios, în special în Cairo şi Sinaiul de Sud, în zona Mănăstirii Sfânta Ecaterina.

Conform unor estimări recente, numărul turiştilor români care vor vizita Egiptul va egala şi chiar va depăşi nivelul din trecut, un rol important în acest sens avându-l şi relaţiile foarte bune, consolidate în mulţi ani de cooperare, dintre operatorii de turism din ambele ţări.

AGERPRES: Excelenţa Sa, domnul Salah El-Din A. El-Sadek Ahmed, ambasador al Republicii Arabe Egipt în România, estima într-un interviu acordat unui ziar din România la sfârşitul anului trecut că Egiptul este azi o destinaţie sigură şi primitoare atât pentru investitori, cât şi pentru turişti. În opinia dumneavoastră, ce eforturi a depus Egiptul pentru a-şi recâştiga poziţia pe piaţa mondială a turismului?

Mihai Ştefan Stuparu: Autorităţile de la Cairo au acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită asigurării stabilităţii şi securităţii, reuşind în ultima perioadă să izoleze potenţialele riscuri teroriste. Armata egipteană continuă operaţiunile militare din nordul Peninsulei Sinai, în scopul eliminării grupărilor teroriste şi, în paralel, este implicată şi în asigurarea principalelor destinaţii turistice.

Pe lângă aceste eforturi, autorităţile egiptene realizează campanii intense de promovare, atât pe plan intern, cât şi extern, iar operatorii de turism oferă pachete la preţuri atractive, rezultatele începând să fie vizibile în gradul de ocupare al hotelurilor şi resorturilor turistice.

AGERPRES: La o întâlnire a miniştrilor comerţului din România şi Egipt în această primăvară a fost subliniată importanţa curselor aeriene directe între cele două ţări. Care este în prezent situaţia în această privinţă?

Mihai Ştefan Stuparu: Există un interes real pentru reluarea curselor aeriene, atât din partea ţării noastre, cât şi a Egiptului, un asemenea demers urmând să aibă, fără îndoială, un impact pozitiv major în promovarea şi extinderea relaţiilor bilaterale în multiple domenii.

Ulterior anului 2013, când Tarom a decis suspendarea curselor aeriene pe relaţia Bucureşti - Cairo din considerente financiare, au fost purtate numeroase discuţii referitoare la reluarea zborurilor directe, atât la nivel de experţi, cât şi în marja unor întâlniri oficiale între reprezentanţi ai autorităţilor din cele două ţări, negocierile fiind într-un stadiu avansat. Exprim convingerea că o decizie de reluare a zborurilor va fi luată în perioada imediat următoare.

AGERPRES: În actualul context geopolitic, ce credeţi că ar trebui să cunoască conaţionalii noştri care plănuiesc în acest an să viziteze Egiptul, una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de turiştii români?

Mihai Ştefan Stuparu: Toate informaţiile necesare pentru organizarea în cele mai bune condiţii a unei vacanţe în Egipt sunt actualizate permanent pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe referitoare la alertele de călătorie, precum şi pe pagina web a Ambasadei. Ca şi în cazul oricărei alte vizite în străinătate efectuate de cetăţenii români, indiferent de ţările vizate, este recomandată parcurgerea şi însuşirea informaţiilor prezentate, ele fiind deosebit de utile pentru organizarea în cele mai bune condiţii a călătoriei.

Pentru a evita apariţia oricăror probleme, cetăţenilor români care vizitează Egiptul le este recomandată luarea unor măsuri normale de autoprotecţie, cum ar fi: evitarea circulaţiei pe timp de noapte, în locurile aglomerate, în zona demonstraţiilor sau deplasarea în zone izolate ale ţării; păstrarea în locuri sigure a documentelor şi valorilor personale, biletelor de călătorie, banilor, cărţilor de credit şi evitarea expunerii, în mod vizibil, a acestora; respectarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale; în cazul apariţiei unor tentative de furt din automobile sau din buzunare, se recomandă să nu se opună rezistenţă şi să fie anunţată cea mai apropiată secţie de poliţie, iar ulterior, Ambasada; în cazul deplasării în Egipt în scop turistic, cetăţenilor români li se recomandă să folosească numai operatori acreditaţi şi să urmeze sfaturile conducătorului grupului şi forţelor de ordine. De asemenea, este utilă adaptarea ţinutei şi a traseelor parcurse la condiţiile climatice din zonele vizitate şi, când este cazul, la specificul cultural-religios local.

AGERPRES: Biserica Ortodoxă Română, prin agenţia sa Basilica Travel, organizează pelerinaje în Egipt care includ vizitarea Mânăstirii Sfânta Ecaterina, în Peninsula Sinai. În contextul desfaşurării, începând din februarie, a unei ample campanii antiteroriste în provincia Sinaiul de Nord, precum şi al schimburilor ocazionale de focuri între forţele egiptene şi militanţii grupării Stat Islamic în respectiva zonă, cât de sigură este, în opinia dumneavoastră, în prezent, organizarea de pelerinaje în Peninsula Sinai?

Mihai Ştefan Stuparu: Campania demarată de autorităţile egiptene, care poartă denumirea Operaţiunea Sinai 2018, are loc în prezent numai în nordul peninsulei şi are ca scop izolarea facţiunilor militante din zonă şi eliminarea elementelor teroriste. Mănăstirea Sfânta Ecaterina este situată în sudul Sinaiului, unde situaţia de securitate este în prezent controlată de autorităţile egiptene. Fiind conştiente de potenţialul şi de atractivitatea acestei zone pentru turismul religios, acestea acordă o atenţie deosebită asigurării securităţii turiştilor care realizează pelerinaje la Sf. Ecaterina.

Ambasada României în Egipt, prin intermediul Secţiei Consulare, menţine o legătură permanentă atât cu Basilica Travel, cât şi cu reprezentanţii forţelor de securitate egiptene şi ai Mănăstirii Sfânta Ecaterina, pentru asigurarea desfăşurării în cele mai bune condiţii a vizitelor la locaşul de cult. Reiterez cu acest prilej recomandarea ca turiştii români să consulte paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale Ambasadei.

AGERPRES: În 2018 România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri. Ce evenimente a pregătit Ambasada cu acest prilej şi ce mesaj aţi dori să transmiteţi românilor cu ocazia acestui moment marcant?

Mihai Ştefan Stuparu: Ambasada României în R.A. Egipt a organizat şi va continua să organizeze, pe tot parcursul anului 2018, acţiuni menite să marcheze corespunzător sărbătorirea Centenarului, unele dintre acestea fiind conexate cu alte evenimente importante.
Astfel, au fost organizate - şi pot fi vizionate pe site-ul web al Ambasadei:
- Proiecţii de film românesc cu ocazia marcării Zilei Culturii, Zilei Principatelor Unite şi Zilei Brâncuşi, acţiuni la care au participat reprezentanţi ai comunităţii de români, membri de familie ai acestora precum şi foşti absolvenţi de studii superioare în România.
- În cooperare cu Asociaţia Nord pentru Cooperare şi Integrare şi Consiliul Judeţean Neamţ, au fost organizate donaţii de carte la Academia de Limbă Arabă, Liga Statelor Arabe, Ministerul egiptean al Afacerilor Externe, Biserica Coptă şi Biserica Greacă din Egipt, precum şi la instituţii de învăţâmânt superior. Acest program va continua pe toată perioada acestui an.
- Un atelier de creaţie pentru copii, incluzând tematica Centenarului, în contextul sărbătoririi Mărţişorului.
- Serbarea Zilei Iei într-un cadru inedit - la Piramide şi Sfinx - acţiune de succes la care a participat un număr însemnat de membri ai comunităţii române.
- Seară românească la Opera din Cairo (cea mai reprezentativă şi prestigioasă instituţie culturală din Egipt), cu sprijinul Centrului Româno-Egiptean - "Atelier de Ballet". Evenimentul a inclus o scurtă prezentare a Anului Centenarului şi un film de prezentare a României. De asemenea, elevi de la şcoala de balet şi din comunitatea română au prezentat secvenţe de balet, dansuri populare româneşti şi au cântat melodii din repertoriul internaţional şi român.

În perioada următoare, avem în vedere organizarea altor acţiuni de marcare a Centenarului, dintre care aş dori să menţionez o seară culinară cu produse tradiţionale şi o degustare de vinuri româneşti, proiecţii de film românesc la sediul Ambasadei, organizarea a două recepţii pentru celebrarea Zilei Naţionale şi Centenarului Marii Uniri (una pentru oficiali, personalităţi egiptene, corp diplomatic şi una, ca în fiecare an, dedicată comunităţii române din Egipt).

În acest context şi profitând de amabilitatea domniilor voastre, doresc să mulţumesc tuturor membrilor comunităţii româneşti din Egipt - şi nu numai, pentru activitatea lor şi sprijinirea Ambasadei în promovarea intereselor şi valorilor româneşti. Fie ca acest an deosebit, al Centenarului Marii Uniri - împlinirea visului de veacuri al românilor să aducă numai bucurie tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei şi să continue să păstreze în sufletele lor şi să sădească în sufletele copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor dragostea şi devotamentul pentru România!AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)