Manfred Weber: În peisaj există Salvini, Orban şi socialiştii din România; trebuie să colaborăm cu toată lumea (interviu)
Conservatorul german Manfred Weber, care aspiră să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat într-un interviu difuzat vineri de mai multe publicaţii europene, între care şi ziarul spaniol El Pais, că doreşte să colaboreze cu toată lumea, inclusiv cu vicepremierul italian Matteo Salvini, cu premierul ungar Viktor Orban, cu liderul Partidului Lege şi Justiţie din Polonia (PiS), Jaroslaw Kaczynski, şi cu socialiştii din România.
''Când privesc panorama politică europeană îi văd pe Salvini, pe Kaczynski, pe socialiştii din România... Asta este realitatea. Pot visa la altă (Europă), dar asta avem. Şi trebuie să conlucrăm şi să găsim un punct în comun. Şi cred că nu este atât de greu dacă urmărim compromisuri, dacă nu încercăm să avem câştigători şi perdanţi. Vreau să amintesc că la baza Brexit-ului a stat decizia (fostului premier britanic - n.r.) David Cameron de a-şi retrage partidul din PPE (Partidul Popular European). Această promisiune a declanşat procesul ieşirii Marii Britanii (din UE - n.r.). Şi nu vreau să se repete acest proces în alte ţări din Europa de Est sau în orice altă parte. Trebuie să rămânem uniţi'', a răspuns Weber, atunci când a fost întrebat dacă, pentru a fi învestit ca şef al executivului european, ar accepta voturile unui partid precum cel al lui Salvini, formaţiunea de extremă dreapta Liga.
La insistenţa jurnaliştilor, care au dorit să ştie dacă exclude sau nu un dialog cu Liga lui Salvini, Weber, care este liderul grupului PPE din Parlamentul European, a răspuns că preferă să nu facă niciun comentariu cu privire la anumite partide. 'Însă pentru mine, blocul central al spaţiului politic trebuie să fie ocupat de partide angajate faţă de Europa. Nu le-aş spune proeuropene, ci dornice să colaboreze, care să se aşeze să lucreze împreună şi să ajungă la un compromis. Aceste partide reprezintă viitorul UE'', a spus Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin Sociale (CSU), aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), formaţiunea cancelarului Angelei Merkel.
Ca parte a programului său electoral, Weber a pledat pentru ''păstrarea modului de viaţă european'', iar în trecut a descris creştinismul ca făcând parte din ADN-ul european. Întrebat dacă nu există riscul ca unii să se simtă excluşi din acest model, Weber a declarat că identitatea va fi una dintre temele dominante în campania electorală.
''Iar pentru mine este important să explic că există un model de viaţă european, o identitate europeană. În întreaga Europă avem democraţie, stat de drept, economie socială de piaţă, egalitate de tratament între femei şi bărbaţi, separaţie între stat şi biserică... Avem multe lucruri în comun. Când aud vorbindu-se despre identitate naţională mă întreb ce diferenţă există între un austriac, un italian, un spaniol sau un olandez atunci când vine vorba despre principiile şi valorile fundamentale. Desigur, parcursul istoric al fiecărei ţări a fost diferit, dar avem multe în comun. Şi când transferăm acest lucru la nivel mondial, în G7 sau în G20, cine va ridica mâna pentru a apăra politici comerciale care să ţină cont de ecologie şi de schimbările climatice? Vor apăra acest lucru (preşedintele american Donald) Trump sau (preşedintele chinez) Xi Jinping? Nu, trebuie să o facă Europa. Cine va cere includerea standardelor sociale în acordurile comerciale? China, Brazilia? Avem multe de oferit şi de apărat la nivel mondial. Şi dacă suntem divizaţi, dacă nu recunoaştem că există o identitate europeană, modelul european nu va putea supravieţui'', a insistat politicianul german.
Întrebat dacă Turcia are loc în această identitate europeană, Weber a răspuns tranşant că ''nu, Turcia nu poate face parte din UE''. ''Este o ţară foarte importantă pentru noi şi trebuie să creăm o reţea amplă de acorduri bilaterale, dar nu poate fi membră a UE'', a spus Weber, care a insistat că motivul nu îl reprezintă religia. ''În Balcanii occidentali avem regiuni unde majoritatea populaţiei este de religie musulmană şi care fac parte din Uniunea Europeană şi altele care trebuie să aibă o perspectivă de integrare europeană. Nu are absolut nicio legătură cu credinţa. Însă trebuie să găsim o definiţie despre ceea ce este teritoriul european şi ceea ce nu este. Am refuzat clar Marocul atunci când această ţară a cerut să adere (la UE). Şi dacă întreb oamenii pe stradă, aici, la Bruxelles, dacă Budapesta, Sofia sau Belgradul fac parte din Europa, oamenii vor spune că sunt foarte departe, dar că fac parte din Europa. Însă când întreb dacă o regiune care are graniţă cu Irakul face parte din Europa, 99% îmi vor spune că nu'', a explicat el.
În ceea ce priveşte priorităţile sale, în cazul în care va ajunge preşedintele Comisiei Europene, Weber a declarat că următorul pas al dezvoltării Uniunii Europene trebuie să fie politica apărării şi politica comercială, fiind nevoie de o integrare mai profundă în ambele domenii. ''Iar pentru a o obţine, statele membre trebuie să înlocuiască unanimitatea cu majoritatea calificată în aceste politici. Europa este deja un gigant economic şi are o politică comercială puternică. Însă suntem slabi din punct de vedere politic, iar eu vreau să creez un gigant politic. Însă vreau să fac şi propuneri concrete, pentru că UE are mulţi duşmani, înăuntru şi în afară, iar pentru a ne menţine uniţi trebuie să oferim soluţii'', a insistat Weber.
Referitor la politica de migraţie şi azil, conservatorul german a apreciat că una dintre propunerile-vedetă, mecanismul de redistribuire a refugiaţilor pe baza unui sistem de cote obligatorii, a eşuat, iar mai multe ţări, precum Ungaria şi Polonia, au refuzat fără drept de apel să accepte astfel de cote. ''Toţi trebuie să respecte normele, şi din acest motiv susţin propunerea (actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker, de a include în viitorul cadru financiar multianual un mecanism prin care statele membre să fie obligate să respecte deciziile luate. Însă cred totodată că în acest caz este nevoie de un dialog politic extins, trebuie să vorbim unii cu alţii'', a conchis conservatorul german. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Peter Magyar: Viitorul guvern Tisza și UDMR vor conlucra în favoarea comunității maghiare din Transilvania
Liderul partidului Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, a declarat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit asigurări din partea liderului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Hunor Kelemen, că UDMR se va abține în viitor de la interferențe în politica de partid din Ungaria, transmite MTI. '
Amnesty International avertizează asupra unei noi ordini mondiale bazate pe logica prădătorului și pe tăcere
Organizația neguvernamentală care militează pentru drepturile omului Amnesty International și-a prezentat marți raportul anual pentru 2025 privind drepturile omului în întreaga lume și a avertizat cu privire la apariția unei noi ordini globale bazate pe logica prădătorului practicată de mai mulți lideri mondiali, între care președintele american Don
Retragerea sprijinului PSD pentru guvernul Bolojan declanșează temeri de instabilitate politică și economică (presă)
Partidul Social Democrat din România (PSD), principala forță parlamentară a țării, a decis luni să își retragă sprijinul politic pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de criză și instabilitate. Reuters: Retragerea sprijinului va declanșa probabil luni d
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural









