Problemele românilor din afara graniţelor au fost discutate miercuri în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul European. La finalul conferinţei, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să semneze o declaraţie simbolică de ReUnire a Republicii Moldova cu România. Conferinţa cu genericul "România şi regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene' a fost organizată de europarlamentarul român Mircea Diaconu, la iniţiativa Platformei Unioniste 'Acţiunea 2012', informează Radio Chişinău.

Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie şi cultură în teritoriile istorice sunt încălcate de autorităţile statelor în care locuiesc aceştia, iar România face prea puţin pentru a-i proteja, au atras atenţia românii din afara graniţelor, potrivit sursei citate. Şcolile cu predare în limba română în statele cu comunităţi istorice de români sunt tot mai puţine, aşa încât numărul românilor din afara graniţelor asimilaţi creşte continuu. Acestea sunt câteva dintre concluziile audierii publice organizate în premieră la Bruxelles pe tema situaţiei românilor din teritoriile istorice.

Preşedintele Centrului Cultural Român 'Eudoxiu Hurmuzachi' din Cernăuţi a vorbit despre atacurile la adresa identităţii româneşti în Ucraina, ca urmare a votării de către Kiev a noii legi a educaţiei.

O situaţie dramatică se atestă şi în regiunea Odesa, loc de baştină pentru aproximativ 125.000 de români-moldoveni. Dintre cele 18 şcoli cu predare în limba română care existau la începutul anilor 90, astăzi au mai rămas doar două, restul fiind rusificate şi ucrainizate, potrivit lui Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale "Basarabia'.

În Ucraina locuiesc aproximativ jumătate de milion de români-moldoveni, scrie Radio Chişinău.

Românii din Valea Timocului sunt cei mai lipsiţi de drepturi, potrivit lui Zavisa Zurz, presedintele asociaţiei "Ariadnei Filum', organizaţia pentru cultură a Rumânilor-Vlahilor din Nord-Estul Serbiei, care a deplâns lipsa de reacţie a Bucureştiului.

În cadrul audierii au participat zeci de primari, membri ai societăţii civile, publicişti şi istorici de pe ambele maluri ale Prutului. Ei au vorbit despre evenimentele tragice prin care a trecut spaţiul dintre Prut şi Nistru în ultimul secol, exprimându-şi speranţa ca ReUnirea va fi posibilă într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Liderul Platformei Unioniste 'Acţiunea 2012', George Simion, a enumerat beneficiile ReUnirii celor două state româneşti, inclusiv pentru Uniunea Europeană şi NATO. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)