Presa internaţională despre protestul diasporei de la Bucureşti
Zeci de mii de români au ieşit în stradă vineri pentru a protesta împotriva guvernului social-democrat în mai multe oraşe din ţară şi în capitala Bucureşti, unde sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine, relatează agenţiile de presă şi media internaţionale.
Reuters scrie - într-un articol cu titlul "Un protest antiguvernamental din România devine violent" - că protestele au fost organizate şi promovate de grupuri de români care trăiesc peste hotare, furioase din cauza corupţiei înrădăcinate, salariilor mici şi tentativelor PSD de a slăbi justiţia într-una dintre cele mai corupte ţări din UE.
În Bucureşti, relatează agenţia, unii protestatari au încercat să-şi facă drum spre clădirea guvernului prin cordonul de securitate, iar alţii au aruncat cu pietre şi sticle spre jandarmi, care au afirmat că grupuri de "provocatori" au fost prezente în piaţă.
Pe măsură ce protestele s-au prelungit după lăsarea serii, oamenii legii au folosit un tun cu apă şi au lansat tot mai mult gaze lacrimogene spre mulţime. În unele înregistrări video postate pe social media pot fi văzuţi poliţişti bătând protestatari non-violenţi care îşi ţin mâinile ridicate, notează Reuters.
Printre protestatarii care au traversat Europa pentru a lua parte la mitingul de la Bucureşti este şi şoferul de camion Daniel Ostafi, de 42 de ani, care s-a mutat în Italia în urmă cu 15 ani în căutarea unui viitor despre care spune că România nu i-l putea oferi familiei sale, relatează Reuters. Alături de el s-a aflat şi Mihai Poduţ, de 27 de ani, un lucrător în construcţii care a plecat din ţară în 2014 şi s-a stabilit în Franţa, apoi în Germania.
Ei s-au alăturat miilor de protestatari care au agitat steaguri ale României şi ale UE sub un soare arzător, scandând "Partid de hoţi" şi cerând demisia guvernului. Pe clădirile din jurul pieţei au fost proiectate mesajele "Noi suntem poporul" şi "Fără violenţă".
Agenţia mai scrie că între 3 şi 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în străinătate, potrivit Băncii Mondiale, sau circa un sfert din populaţia totală a României. Ei au trimis acasă puţin sub 5 miliarde de dolari anul trecut, o infuzie vitală pentru comunităţile rurale dintr-una dintre cele mai sărace ţări din UE.
"Am plecat pentru a le asigura copiilor mei o viaţă mai bună, care nu era posibilă atunci aici", a spus Ostafi. "Din nefericire, încă nu este posibil, oamenii care ne guvernează nu sunt calificaţi şi sunt corupţi", a declarat el pentru Reuters, adăugând că speră că la următoarele alegeri parlamentare prezenţa la vot va fi mai mare.
În faţa sediului guvernului au avut loc cu regularitate proteste după ce social democraţii au preluat puterea şi au încercat să decriminalizeze mai multe infracţiuni de corupţie. În cursul acestui an, politicienii de la putere au adoptat în parlament schimbări la codurile penale care au suscitat preocupări ale Comisiei Europene, Departamentului de Stat din SUA şi a mii de magistraţi. Aceste schimbări aşteaptă acum verdictul Curţii constituţionale care a fost sesizată în mai multe rânduri.
România este unul dintre cele mai corupte state din UE şi Bruxellesul şi-a menţinut monitorizarea specială asupra sistemului său de justiţie, mai scrie Reuters.
Mai mulţi politicieni din coaliţia de la guvernare au luat în derâdere protestele, afirmând că nu înţeleg de ce ar protesta românii din diaspora.
"Aproape tot sectorul public funcţionează prost, trebuie schimbat complet şi înlocuit cu oameni capabili. Le-aş cere politicienilor de la putere să facă schimb de locuri cu noi, să muncească ca noi şi să vadă cum este", a afirmat Poduţ.
France Presse relatează despre eveniment într-un articol cu titlul "România: gaze lacrimogene şi un tun cu apă folosite pentru dispersarea unei manifestaţii a expatriaţilor". Agenţia franceză scrie că zeci de mii de români, printre care numeroşi expatriaţi, au manifestat vineri la Bucureşti împotriva guvernului de stânga.
O mie de jandarmi şi de poliţişti au intervenit pentru a evacua Piaţa Victoriei, teatrul ciocnirilor provocate, potrivit jandarmeriei, de "membri ai galeriilor cluburilor de fotbal".
Aproape 250 de persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze iritante şi lacrimogene, în timp ce în jur de zece jandarmi au fost răniţi de pietrele şi sticlele aruncate de protestatari, potrivit serviciilor de urgenţă citate de AFP.
Cu maşina, cu trenul sau cu avionul, mii de persoane au venit din mai multe ţări din Europa, chiar din SUA şi Canada, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de "absenţa progresului" în ţara lor natală.
"Demisia", "Hoţii", "Nu plecăm", au scandat protestatarii, agitând drapele ale României şi ale ţărilor din care au venit.
Ştefan şi Ileana Anghel, ambii de circa 40 de ani, au traversat Europa cu maşina pentru a participa la această manifestaţie.
"Din nefericire, nimic nu s-a schimbat în România. Ne-ar plăcea să vedem drumuri şi şcoli moderne şi mai ales să nu trebuiască să dăm mită în stânga şi-n dreapta", a declarat pentru AFP Ileana, care, ca şi soţul ei, lucrează în regiunea Alicante din Spania.
Vlad, în vârstă de 60 de ani, şi soţia lui, au venit de la New York, unde trăiesc de 30 de ani, pentru această "sărbătoare a diasporei".
"Corupţia şi deturnarea de fonduri spre profitul guvernelor, iată ce mă deranjează", a spus Vlad, care lucrează în sectorul imobiliar. "O forţă este pe cale să se nască în acest loc, sperăm că mesajul nostru va fi auzit", a adăugat el.
În jur de patru milioane de români, dintr-o populaţie de 20 de milioane, lucrează în străinătate. În 2017, ei au trimis familiilor lor rămase în România 4,3 miliarde de euro, respectiv aproape 2,5% din PIB-ul ţării, una dintre cele mai sărace din UE.
Petre, un inginer în retragere, doreşte ca "această ţară să nu mai fie condusă de o persoană condamnată. Merităm mai mult decât asta", a spus el, referindu-se la preşedintele Partidului social-democrat Liviu Dragnea, care a primit în iunie o condamnare de trei ani şi jumătate în primă instanţă într-un caz de angajări fictive.
Considerat adevăratul şef al guvernului, Liviu Dragnea este împiedicat să ocupe postul de premier de o condamnare din 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, notează AFP.
De la revenirea sa la putere la sfârşitul lui 2016, PSD-ul a lansat o vastă reformă a justiţiei care ameninţă independenţa magistraţilor şi vizează să le permită responsabililor politici să scape de urmărirea penală, susţin criticii acestor măsuri.
Adoptată în mai multe etape, această reformă a suscitat un val de contestare de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist în 1989, cu aproape jumătate de milion de persoane în stradă în februarie 2017.
Luna trecută, majoritatea de stânga a obţinut de altfel demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, care a obţinut în ultimii ani succese notabile în lupta împotriva acestui flagel, elogiate de Bruxelles, mai scrie AFP.
Financial Times titrează că "Un protest antiguvernamental din România se termină în violenţă", menţionând că aproape 250 de oameni au fost răniţi după ce protestatarii au avut mai multe ciocniri cu poliţia.
Potrivit site-ului FT, circa 100.000 de protestatari au venit în Piaţa Victoriei, solicitând demisia guvernului social-democrat. Ei au criticat ceea ce au numit tentative de a slăbi statul de drept, printre care şi demiterea principalului procuror anticorupţie în urmă cu o lună.
Financial Times menţionează că protestul a început paşnic, dar a degenerat atunci când manifestanţii au încercat să străpungă cordonul din faţa guvernului, iar poliţia a răspuns în forţă, utilizând în cele din urmă gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
"Expaţii români pun în scenă un imens protest antiguvernamental la Bucureşti", scrie Washington Post, care preia relatarea evenimentului făcută de Associated Press.
AP menţionează că unii participanţi au intrat în conflict cu poliţia când au încercat să spargă cordonul din jurul guvernului şi precizează că mai multe persoane au fost reţinute. Poliţia a folosit în repetate rânduri gaze lacrimogene şi, seara târziu, un tun cu apă.
"Un protest a zeci de mii de oameni împotriva corupţiei din România duce la violenţă", scrie şi New York Times, care estimează numărul participanţilor la manifestaţie la 100.000.
"Vrem democraţie şi legi care apără cetăţenii, nu politicienii", a declarat Moise Mărăcine, de 33 de ani, care a venit cu avionul din Marea Britanie, unde trăieşte şi are propria afacere.
La rândul lui, Stelian Onchioiu, de 43 de ani, care lucrează la Dublin ca şofer, a declarat pentru New York Times că vrea să se întoarcă în ţară "pentru că vreau să schimb sistemul din România". După un deceniu în armată, românul spune că trăieşte de doi ani în Irlanda. "Este important să ne întoarcem", a spus el. "Este prea multă corupţie", a adăugat Stelian Onchioiu.
New York Times menţionează că unii dintre protestatari au aruncat cu sticle şi pietre în jandarmi şi că tensiunile au crescut în intensitate în cursul nopţii. Publicaţia mai notează că la puţin timp după ora locală 23.00, forţele de securitate au început să-i disperseze cu forţa pe protestatari din Piaţa Victoriei.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Manfred Weber: Vedem că Partidul Social Democrat din România s-a îndepărtat de la angajamentele sale pro-europene
Partidul Social Democrat din România s-a îndepărtat, din nefericire, de la angajamentele sale pro-europene și acum se opune chiar acelor măsuri cu care a fost de acord în cadrul coaliției de la guvernare, afirmă miercuri președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, într-o postare pe rețelele sociale, după o discuție telefonic
Peter Magyar: Viitorul guvern Tisza și UDMR vor conlucra în favoarea comunității maghiare din Transilvania
Liderul partidului Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, a declarat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit asigurări din partea liderului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Hunor Kelemen, că UDMR se va abține în viitor de la interferențe în politica de partid din Ungaria, transmite MTI. '
Amnesty International avertizează asupra unei noi ordini mondiale bazate pe logica prădătorului și pe tăcere
Organizația neguvernamentală care militează pentru drepturile omului Amnesty International și-a prezentat marți raportul anual pentru 2025 privind drepturile omului în întreaga lume și a avertizat cu privire la apariția unei noi ordini globale bazate pe logica prădătorului practicată de mai mulți lideri mondiali, între care președintele american Don
Retragerea sprijinului PSD pentru guvernul Bolojan declanșează temeri de instabilitate politică și economică (presă)
Partidul Social Democrat din România (PSD), principala forță parlamentară a țării, a decis luni să își retragă sprijinul politic pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de criză și instabilitate. Reuters: Retragerea sprijinului va declanșa probabil luni d
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă








