Presa internaţională despre protestul diasporei de la Bucureşti
Zeci de mii de români au ieşit în stradă vineri pentru a protesta împotriva guvernului social-democrat în mai multe oraşe din ţară şi în capitala Bucureşti, unde sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine, relatează agenţiile de presă şi media internaţionale.
Reuters scrie - într-un articol cu titlul "Un protest antiguvernamental din România devine violent" - că protestele au fost organizate şi promovate de grupuri de români care trăiesc peste hotare, furioase din cauza corupţiei înrădăcinate, salariilor mici şi tentativelor PSD de a slăbi justiţia într-una dintre cele mai corupte ţări din UE.
În Bucureşti, relatează agenţia, unii protestatari au încercat să-şi facă drum spre clădirea guvernului prin cordonul de securitate, iar alţii au aruncat cu pietre şi sticle spre jandarmi, care au afirmat că grupuri de "provocatori" au fost prezente în piaţă.
Pe măsură ce protestele s-au prelungit după lăsarea serii, oamenii legii au folosit un tun cu apă şi au lansat tot mai mult gaze lacrimogene spre mulţime. În unele înregistrări video postate pe social media pot fi văzuţi poliţişti bătând protestatari non-violenţi care îşi ţin mâinile ridicate, notează Reuters.
Printre protestatarii care au traversat Europa pentru a lua parte la mitingul de la Bucureşti este şi şoferul de camion Daniel Ostafi, de 42 de ani, care s-a mutat în Italia în urmă cu 15 ani în căutarea unui viitor despre care spune că România nu i-l putea oferi familiei sale, relatează Reuters. Alături de el s-a aflat şi Mihai Poduţ, de 27 de ani, un lucrător în construcţii care a plecat din ţară în 2014 şi s-a stabilit în Franţa, apoi în Germania.
Ei s-au alăturat miilor de protestatari care au agitat steaguri ale României şi ale UE sub un soare arzător, scandând "Partid de hoţi" şi cerând demisia guvernului. Pe clădirile din jurul pieţei au fost proiectate mesajele "Noi suntem poporul" şi "Fără violenţă".
Agenţia mai scrie că între 3 şi 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în străinătate, potrivit Băncii Mondiale, sau circa un sfert din populaţia totală a României. Ei au trimis acasă puţin sub 5 miliarde de dolari anul trecut, o infuzie vitală pentru comunităţile rurale dintr-una dintre cele mai sărace ţări din UE.
"Am plecat pentru a le asigura copiilor mei o viaţă mai bună, care nu era posibilă atunci aici", a spus Ostafi. "Din nefericire, încă nu este posibil, oamenii care ne guvernează nu sunt calificaţi şi sunt corupţi", a declarat el pentru Reuters, adăugând că speră că la următoarele alegeri parlamentare prezenţa la vot va fi mai mare.
În faţa sediului guvernului au avut loc cu regularitate proteste după ce social democraţii au preluat puterea şi au încercat să decriminalizeze mai multe infracţiuni de corupţie. În cursul acestui an, politicienii de la putere au adoptat în parlament schimbări la codurile penale care au suscitat preocupări ale Comisiei Europene, Departamentului de Stat din SUA şi a mii de magistraţi. Aceste schimbări aşteaptă acum verdictul Curţii constituţionale care a fost sesizată în mai multe rânduri.
România este unul dintre cele mai corupte state din UE şi Bruxellesul şi-a menţinut monitorizarea specială asupra sistemului său de justiţie, mai scrie Reuters.
Mai mulţi politicieni din coaliţia de la guvernare au luat în derâdere protestele, afirmând că nu înţeleg de ce ar protesta românii din diaspora.
"Aproape tot sectorul public funcţionează prost, trebuie schimbat complet şi înlocuit cu oameni capabili. Le-aş cere politicienilor de la putere să facă schimb de locuri cu noi, să muncească ca noi şi să vadă cum este", a afirmat Poduţ.
France Presse relatează despre eveniment într-un articol cu titlul "România: gaze lacrimogene şi un tun cu apă folosite pentru dispersarea unei manifestaţii a expatriaţilor". Agenţia franceză scrie că zeci de mii de români, printre care numeroşi expatriaţi, au manifestat vineri la Bucureşti împotriva guvernului de stânga.
O mie de jandarmi şi de poliţişti au intervenit pentru a evacua Piaţa Victoriei, teatrul ciocnirilor provocate, potrivit jandarmeriei, de "membri ai galeriilor cluburilor de fotbal".
Aproape 250 de persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze iritante şi lacrimogene, în timp ce în jur de zece jandarmi au fost răniţi de pietrele şi sticlele aruncate de protestatari, potrivit serviciilor de urgenţă citate de AFP.
Cu maşina, cu trenul sau cu avionul, mii de persoane au venit din mai multe ţări din Europa, chiar din SUA şi Canada, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de "absenţa progresului" în ţara lor natală.
"Demisia", "Hoţii", "Nu plecăm", au scandat protestatarii, agitând drapele ale României şi ale ţărilor din care au venit.
Ştefan şi Ileana Anghel, ambii de circa 40 de ani, au traversat Europa cu maşina pentru a participa la această manifestaţie.
"Din nefericire, nimic nu s-a schimbat în România. Ne-ar plăcea să vedem drumuri şi şcoli moderne şi mai ales să nu trebuiască să dăm mită în stânga şi-n dreapta", a declarat pentru AFP Ileana, care, ca şi soţul ei, lucrează în regiunea Alicante din Spania.
Vlad, în vârstă de 60 de ani, şi soţia lui, au venit de la New York, unde trăiesc de 30 de ani, pentru această "sărbătoare a diasporei".
"Corupţia şi deturnarea de fonduri spre profitul guvernelor, iată ce mă deranjează", a spus Vlad, care lucrează în sectorul imobiliar. "O forţă este pe cale să se nască în acest loc, sperăm că mesajul nostru va fi auzit", a adăugat el.
În jur de patru milioane de români, dintr-o populaţie de 20 de milioane, lucrează în străinătate. În 2017, ei au trimis familiilor lor rămase în România 4,3 miliarde de euro, respectiv aproape 2,5% din PIB-ul ţării, una dintre cele mai sărace din UE.
Petre, un inginer în retragere, doreşte ca "această ţară să nu mai fie condusă de o persoană condamnată. Merităm mai mult decât asta", a spus el, referindu-se la preşedintele Partidului social-democrat Liviu Dragnea, care a primit în iunie o condamnare de trei ani şi jumătate în primă instanţă într-un caz de angajări fictive.
Considerat adevăratul şef al guvernului, Liviu Dragnea este împiedicat să ocupe postul de premier de o condamnare din 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, notează AFP.
De la revenirea sa la putere la sfârşitul lui 2016, PSD-ul a lansat o vastă reformă a justiţiei care ameninţă independenţa magistraţilor şi vizează să le permită responsabililor politici să scape de urmărirea penală, susţin criticii acestor măsuri.
Adoptată în mai multe etape, această reformă a suscitat un val de contestare de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist în 1989, cu aproape jumătate de milion de persoane în stradă în februarie 2017.
Luna trecută, majoritatea de stânga a obţinut de altfel demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, care a obţinut în ultimii ani succese notabile în lupta împotriva acestui flagel, elogiate de Bruxelles, mai scrie AFP.
Financial Times titrează că "Un protest antiguvernamental din România se termină în violenţă", menţionând că aproape 250 de oameni au fost răniţi după ce protestatarii au avut mai multe ciocniri cu poliţia.
Potrivit site-ului FT, circa 100.000 de protestatari au venit în Piaţa Victoriei, solicitând demisia guvernului social-democrat. Ei au criticat ceea ce au numit tentative de a slăbi statul de drept, printre care şi demiterea principalului procuror anticorupţie în urmă cu o lună.
Financial Times menţionează că protestul a început paşnic, dar a degenerat atunci când manifestanţii au încercat să străpungă cordonul din faţa guvernului, iar poliţia a răspuns în forţă, utilizând în cele din urmă gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
"Expaţii români pun în scenă un imens protest antiguvernamental la Bucureşti", scrie Washington Post, care preia relatarea evenimentului făcută de Associated Press.
AP menţionează că unii participanţi au intrat în conflict cu poliţia când au încercat să spargă cordonul din jurul guvernului şi precizează că mai multe persoane au fost reţinute. Poliţia a folosit în repetate rânduri gaze lacrimogene şi, seara târziu, un tun cu apă.
"Un protest a zeci de mii de oameni împotriva corupţiei din România duce la violenţă", scrie şi New York Times, care estimează numărul participanţilor la manifestaţie la 100.000.
"Vrem democraţie şi legi care apără cetăţenii, nu politicienii", a declarat Moise Mărăcine, de 33 de ani, care a venit cu avionul din Marea Britanie, unde trăieşte şi are propria afacere.
La rândul lui, Stelian Onchioiu, de 43 de ani, care lucrează la Dublin ca şofer, a declarat pentru New York Times că vrea să se întoarcă în ţară "pentru că vreau să schimb sistemul din România". După un deceniu în armată, românul spune că trăieşte de doi ani în Irlanda. "Este important să ne întoarcem", a spus el. "Este prea multă corupţie", a adăugat Stelian Onchioiu.
New York Times menţionează că unii dintre protestatari au aruncat cu sticle şi pietre în jandarmi şi că tensiunile au crescut în intensitate în cursul nopţii. Publicaţia mai notează că la puţin timp după ora locală 23.00, forţele de securitate au început să-i disperseze cu forţa pe protestatari din Piaţa Victoriei.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani









