Relaţiile dintre România şi Luxemburg se desfăşoară într-un cadru de dialog privilegiat atât la nivel bilateral, cât şi european, marcate de momentul din 2007 când Luxemburg şi Sibiu au devenit Capitale Europene ale Culturii, care a dat un nou suflu relaţiei bilaterale şi a creat o legătură de substanţă nu doar între cele două oraşe, dar şi între cele două ţări, a declarat ambasadorul României în Marele Ducat, Lilian Zamfiroiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Referindu-se la comunitatea de români din Luxemburg, care a crescut numeric în ultimii ani şi se află pe locul al 10-lea în rândul comunităţilor provenind din statele Uniunii Europene, ambasadorul român a precizat că aceasta este foarte bine integrată şi se remarcă prin dinamism, implicare şi spirit de cooperare.

În ceea ce priveşte cooperarea economică dintre cele două state, Luxemburgul investeşte în România (în mai 2018 se situa pe locul 9 în topul investitorilor străini din ţara noastră), dar încă nu a atins capacitatea investiţională maximă de care dispune, spune Lilian Zamfiroiu, menţionând printre sectoarele cu oportunităţi de creştere domeniile IT, comunicaţii, securitatea cibernetică, sectorul bancar, turismul şi chiar cooperarea spaţială.

Preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură, este de părere ambasadorul român, iar disponibilitatea Luxemburgului de a sprijini buna derulare a acestui de demers este deplină. Contextul va fi unul special, marcat de provocări precum Brexit, noul cadru financiar multianual sau alegerile europene din mai 2019, iar ambiţia preşedinţiei române este de a acţiona ca un facilitator de consens şi de a obţine maximum de rezultate posibile, explică diplomatul român.

În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, Ambasada României în Luxemburg a organizat în luna martie o conferinţă cu titlul ''Basarabia în actul Marii Uniri: reflecţii după 100 de ani'' şi pregăteşte totodată, alături de Institutul Cultural Român de la Bruxelles, un moment special cu ocazia Zilei Naţionale. Ambasadorul a subliniat că la fel de important şi vizionar ca şi înfăptuirea statului naţional unitar român este şi proiectului unei Europe solidare şi unite, la construirea căreia diplomaţia are un rol central.

Interviul, realizat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.

AGERPRES: Între România şi Marele Ducat există o punte culturală creată acum mai bine de zece ani, când Sibiul şi Luxemburgul au fost desemnate Capitale Culturale Europene. Ce a însemnat acest proiect, considerat unanim de succes, pentru colaborarea culturală dintre cele două oraşe şi cum a continuat cooperarea după momentul 2007?

Lilian Zamfiroiu: Astăzi, după 11 ani, putem spune fără nicio rezervă că momentul "Luxemburg şi Sibiu, Capitale Europene ale Culturii", din 2007, a reprezentat fundaţia unei dezvoltări solide a relaţiei bilaterale, nu numai pe palierul cultural, dar şi în alte domenii, având un impact major inclusiv asupra dialogului politic. Acest moment a dat un nou suflu relaţiei bilaterale, în siajul căruia continuăm să construim şi în prezent. O legătură de substanţă a fost creată nu doar între cele două oraşe care au asumat acest titlu, dar şi între cele două ţări.

Prin asocierea Sibiului la acest proiect european major, a fost creată ocazia extraordinară de vehiculare a valorilor culturii şi spiritualităţii româneşti în plan regional şi european. Rolul şi sprijinul Luxemburgului au fost decisive, realizându-se la acea vreme o premieră: pentru prima dată, unui oraş dintr-o ţară care la ora deciziei nu era încă membră a Uniunii Europene i se acorda titlul de "Capitală Europeană a Culturii". Efectele pozitive ale acestei asocieri sunt palpabile şi vizibile în municipiul Sibiu, care a beneficiat de o efervescenţă culturală fără precedent şi care a antrenat la rându-i avantaje economice şi turistice de necontestat. Logo-ul Sibiului în calitatea sa de "Capitală Europeană a Culturii", respectiv "City of Culture - City of Cultures" explică şi vădeşte foarte bine raţiunile care au stat la baza parteneriatului dintre Luxemburg şi Sibiu: amândouă oraşe ale diversităţii multiculturale şi lingvistice, în căutarea unui viitor clădit pe această caracteristică specială.

Dezvoltarea legăturilor culturale a continuat şi după 2007. Citez exemplul cooperării neîntrerupte şi minunate dintre Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu (TNRS) şi teatrul din oraşul luxemburghez Esch sur Alzette, colaborare care a debutat chiar în anul 2007, când oraşele Sibiu şi Luxemburg erau asociate în proiectul "Capitale Europene ale Culturii". Directorii celor două teatre, respectiv Charles Muller, directorul (în prezent fost director) al Teatrului din Esch sur Alzette, şi Constantin Chiriac, directorul TNRS, au fost decoraţi de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, pentru merite deosebite în planul cooperării culturale bilaterale, cu prilejul vizitei oficiale efectuate de cel din urmă la Sibiu în zilele de 17 şi 18 iunie 2017.

Spectacolul "Metamorfoze", după poetul antic Ovidiu, în regia lui Silviu Purcărete, prezentat în Luxemburg în datele de 7 şi 8 iulie 2017, a marcat aniversarea unui deceniu de colaborare fructuoasă şi neîntreruptă dintre cele două instituţii de cultură. Acesta a fost montat prima dată în curtea Centrului Cultural "Abaţia Neumunster" din Luxemburg, în iulie 2007, locul semnării, în aprilie 2005, a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, sub Preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE. Din acelaşi an, spectacolul a intrat în repertoriul TNRS, care l-a jucat în fiecare an în perioada 2007-2017, devenind un simbol al parteneriatului dintre Sibiu şi Luxemburg. Acest parteneriat, alături de împlinirea unui deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeană, a fost celebrat în Luxemburg şi printr-un concert extraordinar de pian al maestrului Dan Grigore, susţinut în data de 20 octombrie 2017 la Auditorium-ul Conservatorului din Luxemburg.

Există, aşadar, şi în prezent o cooperare culturală vie între Luxemburg şi România, în special prin intermediul Sibiului, cooperare care îşi are sursa incontestabilă în anul 2007.

AGERPRES: Preşedintele Iohannis a apreciat în 2016 că "Relaţiile dintre România şi Luxemburg sunt excelente''. Cum colaborează cele două ţări pe temele importante de pe agenda europeană şi internaţională, în special din perspectiva preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019?

Lilian Zamfiroiu: Într-adevăr, relaţiile dintre România şi Luxemburg se desfăşoară într-un cadru de dialog privilegiat atât la nivel bilateral, cât şi european. Punctul de maximă vizibilitate a fost reprezentat de vizita de stat efectuată în Marele Ducat de preşedintele României, Klaus Iohannis, în perioada 6-7 iunie 2016, ocazie cu care au fost convenite principalele repere ale relaţiei bilaterale viitoare. De atunci şi până în prezent s-a înregistrat o tendinţă constant ascendentă a dialogului bilateral la nivel înalt, tendinţă pe care România doreşte să o menţină şi să o dezvolte pe viitor.

Printre cele mai relevante contacte s-au numărat vizita pe care vicepremierul şi ministrul economiei luxemburghez, Etienne Schneider, a efectuat-o la Bucureşti, în intervalul 21-22 noiembrie 2016; vizita prim-ministrului luxemburghez, Xavier Bettel, la Bucureşti şi Sibiu în perioada 16-18 iunie 2017 şi participarea ministrului luxemburghez al afacerilor externe şi europene, Jean Asselborn, la ediţia din august 2017 a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, prilej cu care şeful diplomaţiei luxemburgheze a prezentat viziunea sa asupra viitorului Europei.

Preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către România, în primul semestru al anului 2019 - o premieră pentru ţara noastră - va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură. Pregătirile în vederea preşedinţiei au debutat deja de mult timp şi au inclus consultări cu alte state membre ale Uniunii, printre care, desigur, şi Luxemburgul. Dialogul pe această temă cu reprezentanţii Marelui Ducat a debutat încă din 17 octombrie 2016, când a fost organizată o rundă de consultări la nivel de secretar de stat din cadrul celor două Ministere ale Afacerilor Externe. Nu în mod întâmplător discuţiile cu Luxemburgul au început atât de devreme. Fiind stat fondator al Uniunii şi deţinător al preşedinţiei Consiliului UE în 12 rânduri, acesta beneficiază de o expertiză incontestabilă în ceea ce priveşte managerierea unui astfel de mandat extrem de important. Runda de consultări a inclus atât aspecte de substanţă şi agendă ale preşedinţiei, cât şi aspecte organizatorice, administrative, logistice şi de protocol.

Cu alte cuvinte, disponibilitatea Luxemburgului de a sprijini buna derulare a preşedinţiei române este deplină. Discuţiile iniţiate în 2016 au continuat şi în perioada următoare, în special în cadrul Consiliului de Afaceri Generale, la nivelul celor doi miniştri responsabili de politica de afaceri europene.

AGERPRES: În cadrul mandatului României la preşedinţia Consiliului UE, va avea loc, în data de 9 mai 2019, un summit informal la Sibiu, organizat la propunerea preşedintelui Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Care sunt aşteptările de la această întrunire pentru relansarea Uniunii Europene după Brexit?

Lilian Zamfiroiu: În primul rând, aş dori să remarc faptul că alegerea Sibiului pentru găzduirea summitului informal din mai 2019 este un gest cu o simbolistică aparte, atât pentru relaţiile ţării noastre cu Uniunea, cât şi pentru relaţia bilaterală cu Luxemburgul. Dacă în privinţa primului aspect am arătat deja că "oraşul de pe malul Cibinului" - cum i se mai spune - este perceput în Europa ca un spaţiu cu o deschidere largă, dovedită deja, către multiculturalism şi integrare (apropo: Festivalul Internaţional de Teatru din acest oraş, care se desfăşoară în luna iunie a fiecărui an, este cotat pe a doua sau a treia poziţie în lume, în rândul manifestărilor de gen), să nu uităm că decizia de invitare a Sibiului de a se asocia Luxemburgului în proiectul "Capitală Europeană a Culturii" în anul 2007 a fost luată în mandatul domnului Juncker, ca prim-ministru al Marelui Ducat, şi, totodată, că între comunitatea săsească din jurul Sibiului şi luxemburghezi există o legătură specială, dovedită şi prin asemănarea foarte mare între idiomul vorbit de primii cu limba luxemburgheză (unii specialişti estimează că peste 85% dintre cuvintele şi expresiile uzuale sunt identice). Pe de altă parte, contextul în care se va derula preşedinţia română a Consiliului UE va fi unul special, marcat de provocări majore: Brexit, noul cadru financiar multianual, alegerile europene din mai 2019. Ambiţia preşedinţiei române este de a acţiona ca un facilitator de consens şi de a obţine maximum de rezultate posibile în acest context dificil, traduse în beneficii imediate şi concrete pentru cetăţenii europeni.

România va avea, cu siguranţă, prilejul de a demonstra pe parcursul preşedinţiei sale o participare activă la discuţiile privind viitorul UE, şi summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, este o foarte bună ocazie în acest sens.

AGERPRES: Marele Ducat al Luxemburgului se află în topul investitorilor străini în România, situându-se pe locul nouă, potrivit celor mai recente statistici. Ce îi atrage pe oamenii de afaceri luxemburghezi în ţara noastră? Aţi identificat, de la preluarea mandatului, oportunităţi de creştere în acest sector?

Lilian Zamfiroiu: Trebuie să vă mărturisesc că domeniul investiţiilor luxemburgheze în România mă preocupă "zi şi noapte" - aş putea spune - pentru că este sectorul cu cel mai mare potenţial care încă nu a fost exploatat suficient în relaţia dintre cele două state. Oportunităţi există la tot pasul, luxemburghezii fiind, aşa cum precizam mai devreme, extrem de pragmatici. Poate că şi fostul statut de paradis financiar (spun "fostul" pentru că în prezent, chiar dacă mai au unele facilităţi, s-au aliniat şi ei standardelor europene în materie) le-a conferit, de-a lungul timpului, o apetenţă specială pentru afaceri, mai ales în zona serviciilor.

La sfârşitul lunii mai 2018, Luxemburgul se situa, într-adevăr, pe locul 9 în topul investitorilor străini din România, cu aproape 1,5 miliarde de euro investiţi, reprezentând circa 3,27% din totalul investiţiilor străine din ţara noastră. Aceste cifre ne spun că Luxemburgul investeşte în România, dar încă nu a atins capacitatea investiţională maximă de care dispune. Potenţialul investiţional luxemburghez este considerabil, iar atragerea mai multor investiţii luxemburgheze în România s-a aflat în mod constant pe agenda discuţiilor bilaterale, inclusiv cu prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, care a avut în cursul vizitei sale din România, din iunie 2017, o discuţie aplicată cu ministrul român pentru comunicaţii şi societatea informaţională - alături de reprezentanţi ai unor companii de vârf din domeniu - privind modalităţile în care Luxemburgul ar putea investi în industria ICT românească. Tot circumscris vizitei premierului luxemburghez în România s-a desfăşurat, de data aceasta la Sibiu, un seminar destinat promovării acestui oraş ca destinaţie turistică şi de afaceri pentru partenerii luxemburghezi.

Potenţialul de cooperare economic dintre România şi Luxemburg este considerabil şi, desigur, există sectoare cu oportunităţi de creştere importante: mă refer la ICT, la comunicaţii, la securitatea cibernetică, la sectorul bancar, la start-up-uri, la inovaţie, la turism şi, de ce nu?, la cooperarea spaţială. Poate este puţin cunoscut faptul că Luxemburgul s-a lansat în explorarea modalităţilor viitoare de exploatare, în scopuri comerciale, a resurselor minerale de pe corpurile cereşti (asteroizii) din apropierea Terrei. Dincolo de unicitatea şi pionieratul iniţiativei, cred că este loc aici de a crea sinergii cu proiectul ELI-NP de la Măgurele.

Oportunităţi de dezvoltare impresionante există şi la nivel local, motiv pentru care Ambasada României în Luxemburg a perfectat deja o vizită a autorităţilor locale din cel de-al doilea oraş al Luxemburgului, Esch-sur-Alzette, la Râmnicu Vâlcea, în scopul demarării unei cooperări economice şi poate chiar pentru realizarea unei înfrăţiri între cele două oraşe. În prezent, lucrăm la Ambasadă şi pentru materializarea unor alte parteneriate cu impact economic la nivel local.

AGERPRES: S-a vorbit despre organizarea unei misiuni economice luxemburgheze în România în cursul anului 2018. În ce stadiu se află acest proiect?

Lilian Zamfiroiu: Misiunea economică luxemburgheză în România rămâne obiectivul prioritar al agendei bilaterale de cooperare economică. Convenită cu ocazia vizitei de stat a preşedintelui României în Luxemburg, în 2016, aspecte conexe organizării acesteia au fost discutate cu prilejul fiecărui contact politic de pe agenda bilaterală. Pentru anul 2018 am decis, împreună cu partenerii luxemburghezi, organizarea a două seminarii economice preliminare organizării misiunii economice luxemburgheze, care să aducă în atenţia celor două medii de business oportunităţile de cooperare existente, dar încă insuficient valorificate.

Un prim seminar s-a desfăşurat deja în Luxemburg în luna ianuarie a acestui an. Urmează un al doilea, la Bucureşti, planificat a se derula după alegerile legislative din Marele Ducat, prevăzute pentru luna octombrie 2018. Există în Luxemburg un interes crescând faţă de mediul de business din România şi am putut să constat adevărul acestei concluzii şi cu prilejul organizării, la începutul acestui an, a seminarului "Why Romania?", despre care vă vorbeam mai devreme.

"Why Romania?" a fost un seminar de promovare economică a României pe care Ambasada noastră l-a organizat în parteneriat cu Camera de Comerţ a Luxemburgului şi la care au fost prezenţi peste 80 de oameni de afaceri din Marele Ducat, interesaţi de modul în care evoluează climatul economic din România. Scopul acţiunii noastre a fost de a promova oportunităţile de business din România şi de a oferi oamenilor de afaceri luxemburghezi argumente pentru a decide începerea unei investiţii în România. Delegaţiei oficiale, care a reunit membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, ai Camerei de Comerţ Bilaterale România-Luxemburg şi ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, i s-au alăturat oameni de afaceri din ţară, din domenii diverse precum IT, imobiliare, minerit, echipament industrial, servicii financiare etc. Seminarul a fost dublat de întrevederi oficiale bilaterale, în care au fost abordate perspectivele de dinamizare şi substanţiere a cooperării economice bilaterale, inclusiv prin decizia reciprocă de a prelungi Protocolul de Cooperare existent la nivelul celor două Camere de Comerţ naţionale.

AGERPRES: În 2016, cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în Marele Ducat de Luxemburg, a fost semnat un program bilateral în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului pentru perioada 2016-2021. Care sunt proiectele comune desfăşurate în cadrul acestui acord?

Lilian Zamfiroiu: Acordul propriu-zis dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg privind cooperarea în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, educaţiei, culturii şi sportului a fost semnat la Bucureşti, la 25 aprilie 1994. Prin urmare, în marja vizitei de stat efectuată de Preşedintele Klaus Iohannis în Luxemburg a fost semnat Programul de schimburi în domeniile menţionate, aferent anilor 2016-2021. Implementarea acestui program este în plină desfăşurare şi cuprinde burse masterale anuale acordate de Universitatea din Luxemburg masteranzilor români, burse de creaţie pentru artişti acordate de Ministerul luxemburghez al Culturii şi schimburi de elevi - şi aici aş dori să menţionez schimbul de elevi care a avut loc în octombrie 2017 între Liceul de Arte şi Meserii din Dommeldange, care, de altfel, găzduieşte şi cursurile Şcolii Româneşti de Weekend din Luxemburg, şi Liceul "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului. Avem în acest moment în plan un alt schimb de elevi, care urmează a se derula pe parcursul anului 2018.

Nu în ultimul rând, aş menţiona dialogul care se poartă la nivel local în perspectiva deţinerii titlului de Capitală Europeană a Culturii - de către Timişoara, în 2021, pe de o parte, şi de către oraşul luxemburghez Esch-sur-Alzette, în 2022, pe de altă parte.

AGERPRES: În cadrul aceleiaşi vizite, preşedintele Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte consolidarea parteneriatului dintre Universitatea din Luxemburg şi instituţii de învăţământ superior din România. Au fost făcute progrese în acest sens?

Lilian Zamfiroiu: Universitatea din Luxemburg se profilează în ultima perioadă ca un centru important, nu numai la nivel de studii universitare, dar şi de cercetare. De aceea nu este de mirare că una dintre primele mele vizite după preluarea mandatului de ambasador a fost la această universitate, unde, de altfel, activează şi profesori şi cercetători români. Scopul vizitei mele a fost de a discuta perspectivele de cooperare dintre Universitatea din Luxemburg şi o serie de universităţi româneşti, în cadrul programului european Erasmus (până în momentul de faţă, o astfel de cooperare s-a concretizat cu S.N.S.P.A. Bucureşti). Am avut oportunitatea de a descoperi un interes aparte al Universităţii luxemburgheze pentru iniţierea unei colaborări cu filierele francofone, cu accent pe cele ale facultăţilor de medicină din România. În acest scop, am pus la dispoziţia cabinetului rectorului Universităţii din Luxemburg o listă a acestor filiere francofone şi vom depune în continuare eforturile necesare concretizării unei cooperări în beneficiul studenţilor şi universităţilor româneşti.

AGERPRES: Un procent de 45% din populaţia Ducatului îl reprezintă rezidenţii străini, iar românii alcătuiesc o importantă comunitate străină în Luxemburg. Care este structura diasporei româneşti şi care sunt provocările traiului în Marele Ducat, ţara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din UE, dar şi cu un cost al vieţii ridicat?

Lilian Zamfiroiu: Anii din urmă au adus, indiscutabil, o creştere a numărului de români din Luxemburg (de la 1.589 de persoane la 1 februarie 2011, la 4.662 de persoane la 1 ianuarie 2018, conform datelor publicate de Institutul Naţional luxemburghez de Statistică - pe locul 10 în rândul comunităţilor provenind din Statele Membre ale UE). În capitală, românii reprezintă a 9-a comunitate din cele 164 de naţionalităţi prezente, cu un număr de 1.983 de persoane (1,7% din totalul străinilor). Capitala este deosebit de cosmopolită, 71% din populaţie fiind reprezentată de străini.

Doresc, însă, a semnala un aspect caracteristic Luxemburgului, şi anume faptul că la comunitatea românească din Marele Ducat se adaugă un număr semnificativ de români care locuiesc în zonele limitrofe (aşa-numita Mare Regiune) din Franţa - Lorena, Germania - Saar şi Renania-Palatinat şi Belgia - provincia Luxemburg. Aceşti români, deşi rezidenţi în ţările învecinate, muncesc în Luxemburg şi participă activ la viaţa comunităţii româneşti de aici.

Comunitatea românească din Luxemburg este bine, chiar foarte bine integrată. Sub aspectul categoriei socio-profesionale, cei mai mulţi cetăţeni români rezidenţi în Marea Regiune lucrează în calitate de specialişti în diferite instituţii europene cu sediul în Luxemburg, precum şi în domenii cum sunt cele bancar, artistic, medical, IT şi învăţământ. Există şi un număr de români care activează în domeniul HORECA sau în construcţii.

De asemenea, vorbim de un mediu asociativ bogat şi bine structurat. Există opt asociaţii ale românilor, profilate pe mai multe domenii, avem şi o parohie ortodoxă română înfiinţată încă din 1995, iar, recent, cu sprijinul Ambasadei, au fost inaugurate, în septembrie 2017, cursurile Şcolii Româneşti de Weekend din Luxemburg. Şcoala Românească oferă copiilor români atât cursuri în limba română, predate de profesori calificaţi şi recunoscuţi de Ministerul Educaţiei Naţionale din România, axate pe limba, istoria şi geografia ţării, cât şi ateliere de socializare pe diverse teme (ateliere de arte plastice aplicate, tradiţii şi obiceiuri româneşti prin activităţi manuale creative, dansuri tradiţionale, expresie teatrală şi actorie, introducere în IT, teatru pentru copii, jocuri de improvizaţie şi arta spectacolului).

În sfârşit, nu pot să nu remarc dinamismul, implicarea şi spiritul de cooperare deosebite caracteristice comunităţii de români din Luxemburg. Ambasada are o comunicare constantă şi eficientă cu membrii comunităţii, fie prin intermediul preşedinţilor de asociaţii, fie prin canalele media proprii pe care le are la dispoziţie, respectiv site-ul web şi pagina de Facebook a instituţiei, dar şi printr-o serie de alte instrumente.

AGERPRES: În fiecare an, la Luxemburg, are loc un festival de film dedicat cinematografiei din Europa Centrală şi de Est, CinEast, în cadrul căruia spectatorii pot vedea şi filme româneşti recente. Cum sunt receptate peliculele româneşti de către publicul luxemburghez?

Lilian Zamfiroiu: Desigur, Festivalul de Film din Europa Centrală şi de Est de la Luxemburg, "CinEast", reprezintă un alt eveniment cultural cu impact bilateral. Acest festival a ajuns în 2017 la cea de-a 10-a ediţie, fiind o manifestare aflată în creştere, cu impact semnificativ asupra publicului luxemburghez şi susţinut de parteneri culturali relevanţi din Marele Ducat.

În cadrul ediţiei din 2017, România a fost reprezentată de actorul Adrian Titieni, ca membru al juriului, dar şi ca invitat special. Seara zilei de 22 octombrie a fost dedicată actorului român sub titlul de "Titieni Evening". Totodată, filmul Soldaţii. Poveste din Ferentari (coproducţie RO - SRB - BE, în regia Ivanei Mladenovic) a obţinut premiul special al juriului în cadrul Festivalului.

Aş adăuga faptul că şi Ambasada României promovează filmul românesc în Luxemburg, prin organizarea unor proiecţii de film cu diverse ocazii, spre exemplu cu prilejul celebrării Zilei Internaţionale a Francofoniei, când a devenit deja o tradiţie să difuzăm filme româneşti cu subtitrare în limba franceză.

AGERPRES: În finalul acestei discuţii, vă rugăm să vă referiţi la conferinţa despre Basarabia şi Marea Unire, pe care Ambasada a găzduit-o în luna martie. Ce alte manifestări sunt prevăzute pentru a marca Anul Centenarului?

Lilian Zamfiroiu: Într-adevăr, în data de 27 martie 2018, Ambasada României a găzduit, în contextul Centenarului Unirii, conferinţa ''Basarabia în actul Marii Uniri: reflecţii după 100 de ani''. Conferinţa a fost susţinută de dr. Octavian Ţîcu, cercetător-coordonator al Institutului de Istorie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi conferenţiar universitar al Facultăţii de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii de Stat din Republica Moldova. Dr. Ţîcu a oferit participanţilor o perspectivă inedită asupra evenimentelor care au dus la votarea unirii cu România de către Sfatul Ţării din Basarabia, la data de 27 martie 1918, perspectivă fundamentată prin documente de arhivă până de curând inaccesibile cercetătorilor.

Acesta a fost primul eveniment din seria de evenimente organizate de Ambasada României în Luxemburg şi dedicate Centenarului Marii Unirii.

A urmat o serie de prezentări care au adus în prim plan tradiţii româneşti îndrăgite, respectiv un Atelier de cusut dedicat Iei româneşti şi mai multe Ateliere despre încondeierea ouălor de Paşti, care au fost deschise atât membrilor comunităţii româneşti, cât şi membrilor corpului diplomatic şi oficialilor din Luxemburg.

Un moment special de marcare a Centenarului Marii Uniri va fi reprezentat de Ziua Naţională. Deja lucrăm la un proiect cuprinzător, alături de Institutul Cultural Român de la Bruxelles, al cărui mandat acoperă şi Luxemburgul, de asociaţiile româneşti din Luxemburg, dar şi de alţi români care doresc să se implice în acest proiect frumos.

Şi mă bucur că aţi ales în final de interviu să îmi adresaţi această întrebare despre Centenarul Marii Uniri, căci aş vrea să încheiem în spiritul acestei sărbători deosebite pentru România şi români! Dacă acum 100 de ani era desăvârşit proiectul statului naţional unitar român, acum este de datoria noastră să înfăptuim un alt proiect, cel puţin la fel de important şi vizionar, cel al unei Europe solidare şi unite, pe care să o lăsăm moştenire în pace şi prosperitate copiilor noştri! Anul acesta este Centenarul României - avem însă responsabilitatea de a ne asigura că generaţiile viitoare se vor bucura de Centenarul ''Europei". Iar rolul diplomaţiei va fi unul central, căci nu putem construi ''Europa" decât prin dialog! AGERPRES/(AS - autor: Simona Tatu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)