Laura Codruţa Kovesi, revocată la 9 iulie din fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pe care o conducea din 2013, a fost un coşmar pentru politicienii corupţi din România. Neînduplecata procuroare a supervizat condamnarea a peste 1000 de oficiali, oameni de afaceri şi politicieni, inclusiv nouă foşti miniştri, menţionează săptămânalul The Economist într-un articol inserat joi în ediţia on-line.

În iunie, DNA l-a condamnat pe Liviu Dragnea - liderul Partidului Social Democrat PSD şi cel mai puternic politician din România, notează The Economist - la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru că a plasat doi funcţionari ai PSD pe statul de plată al agenţiei publice pentru protecţia copilului. Aliaţii lui Dragnea au contraatacat, acuzând-o pe Kovesi de incompetenţă şi de urmărirea selectivă a politicienilor care-i displac. În februarie, ministrul justiţiei a ordonat demiterea sa, dar preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o aprobe. Curtea Constituţională s-a situat de partea guvernului, iar la 9 iulie preşedintele Iohannis a revocat-o, cu reticenţă, explică The Economist.

Dna Kovesi şi DNA au fost un far al speranţei pentru reformatorii din Europa centrală şi de est, iar demiterea ei se înscrie într-o tendinţă sumbră. În întreaga regiune, formaţiuni politice nou apărute şi mişcări de protest care susţin eliminarea corupţiei se confruntă cu o luptă inegală împotriva reţelelor de politicieni profitori şi a dezamăgirii opiniei publice.

Astfel, în Ucraina, unde politica este dominată de oligarhi puternici, reformiştii au obţinut în iunie o mult-aşteptată victorie, după ce parlamentul a aprobat înfiinţarea unei curţi independente anticorupţie. Dar, potrivit criticilor, noul tribunal nu dispune de suficiente puteri. Militanţii anticorupţie sunt permanent hărţuiţi. La 17 iulie, Vitali Şabunin, unul din principalii militanţi ucraineni, a fost atacat şi stropit cu vopsea verde, în timp ce poliţia stătea deoparte pasivă, scrie The Economist.

Bulgaria - cel mai mare "delincvent" din Uniunea Europeană - a adoptat în grabă o nouă lege anticorupţie după ce a preluat preşedinţia prin rotaţie a UE, lege ce încalcă însă o directivă a UE neasigurând protecţie "avertizorilor de integritate", care trebuie să se identifice pentru a putea aduce dovezi. În Republica Cehă, premierul Andrej Babis şi-a format în iunie cel de-al doilea guvern minoritar, în pofida faptului că se confruntă cu acuzaţii de fraudă, notează The Economist.

Slovacia a trecut primăvara aceasta printr-o perioadă "inspirată", după asasinarea în februarie a unui tânăr ziarist de investigaţii şi a prietenei sale, care a generat ample proteste soldate cu demisia premierului Robert Fico. "Oamenilor nu le venea să creadă că trăiesc într-o ţară unde sunt asasinaţi jurnalişti", spune Karolina Farska, o studentă în vârstă de 19 ani şi una dintre figurile centrale ale Iniţiativei pentru o Slovacie decentă, care a contribuit la organizarea protestelor şi care intenţionează să susţină candidaţi independenţi la alegerile locale care au loc anul acesta în ţară. Mişcarea novice şi-a pierdut însă avântul şi puţini cred că va reuşi să treacă testul politicii electorale, consemnează The Economist.

Partidele ce susţin buna guvernare depind de speranţele difuze ale cetăţenilor de a trăi într-o ţară mai bună. Partidele corupte au motivaţii mai concrete: bani, putere şi necesitatea de a se apăra de lege, conchide The Economist. De la preluarea puterii în România de către PSD în decembrie 2016, "întreaga energie a guvernului a fost concentrată pe a-l ţine pe dl Dragnea în afara închisorii", spune Dan Barna, liderul Uniunii Salvaţi România (USR), un partid anticorupţie din opoziţie.

USR a contribuit la organizarea protestelor de la începutul lui 2017 care au împiedicat guvernul să adopte o ordonanţă care ar fi pus în dificultate DNA şi l-ar fi exonerat pe dl Dragnea. Dar o nouă lege aflată acum în faţa parlamentului ar avea aproximativ acelaşi efect, acordându-i ministrului justiţiei puteri sporite asupra ramurii judiciare. Comisia de la Veneţia afirmă că măsura ar putea afecta statul de drept. Comisia Europeană spune că va lua "măsuri unde va fi necesar" pentru a asigura compatibilitatea cu legislaţia UE, adică o ameninţare voalată cu proceduri de infringement dacă noua măsură merge prea departe, notează The Economist.

Riscul este ceea ce politologii numesc "stat captiv", monopolizarea guvernului de către actori corupţi. Expunerea unor scandaluri fără ca acestea să fie reglementate nu aduce nimic bun şi i-ar putea împinge pe alegători către partidele populiste care promit răzbunarea asupra elitelor - atenţionează Miroslav Beblavy, deputat slovac şi cofondator, în ianuarie, al formaţiunii Împreună, citat de săptămânal. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)