"Modificările la codurile penale au stârnit preocupări" în privinţa unor "posibile efecte negative" şi "sperăm că România va răspunde acestor preocupări", a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, şefa diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, care îndeamnă autorităţile române să consolideze "progresele considerabile" obţinute până acum în combaterea corupţiei şi instituirea unui stat de drept.

Statul de drept, precum şi "siguranţa şi predictibilitatea cadrului legal" sunt "deosebit de importante pentru investitorii străini", a afirmat Karin Kneissl, care va efectua miercuri o vizită la Bucureşti, unde se va întâlni cu oficiali români, inclusiv cu premierul Viorica Dăncilă.

Ministrul austriac pentru Europa, Integrare şi Afaceri Externe a mai spus că "Austria a susţinut întotdeauna şi continuă să susţină integrarea deplină a României şi Bulgariei în sistemul Schengen", dar că, "dată fiind actuala situaţie a migraţiei şi refugiaţilor, cred că nu vom reuşi să găsim consensul necesar în rândul statelor membre decât după ce frontierele noastre externe vor fi apărate într-un mod eficient şi migraţia ilegală va fi diminuată într-o măsură suficientă".

Karin Kneissl, a cărei ţară deţine de la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a declarat în acelaşi timp că "Austria este dispusă să-şi pună la dispoziţie cunoştinţele" pentru a ajuta România în pregătirea preşedinţiei Consiliului UE din prima jumătate a anului viitor şi a catalogat drept "excelente" relaţiile dintre cele două ţări.

Ea a afirmat de asemenea că migraţia reprezintă o prioritate pentru preşedinţia austriacă a Consiliului UE şi că, în acest sens, Viena are în vedere "măsuri care merg de la întărirea Frontex la îmbunătăţirea cooperării cu ţări terţe relevante şi susţinerea statelor de origine şi tranzit".


AGERPRES: Cancelarul Sebastian Kurz a declarat într-un recent discurs în Parlamentul European că prioritatea preşedinţiei austriece a Consiliului UE, care a început la 1 iulie, este rezolvarea problemei migraţiei, iar motto-ul va fi "O Europă care protejează". Ce înseamnă concret acest lucru? Care este poziţia dvs. cu privire la acordul referitor la migraţie convenit de liderii europeni la recentul summit de la Bruxelles, mai ales în ceea ce priveşte înfiinţarea unor centre speciale pentru migranţi?

Karin Kneissl: Migraţia reprezintă clar o prioritate pentru preşedinţia austriacă (a Consiliului Uniunii Europene - n.r.), de care vom continua să ne preocupăm în mod comprehensiv şi constructiv. Avem în vedere în acest sens măsuri care merg de la întărirea Frontex la îmbunătăţirea cooperării cu ţări terţe relevante şi susţinerea statelor de origine şi tranzit. După ce criza migraţiei şi a refugiaţilor a erodat încrederea publică în sistemele noastre de azil şi migraţie, ne-am propus ca obiectiv să reconstruim încrederea printr-o bună gestionare a mişcărilor migratorii. Consider că este foarte important faptul că, la cel mai recent summit al UE, am reuşit să ajungem la un compromis semnificativ care pune un accent clar pe reducerea migraţiei ilegale şi pe asigurarea unei apărări eficiente a frontierei externe, ferm susţinute de mai mulţi ani de Austria. De asemenea, ideea unor "platforme regionale de debarcare" este un concept care trebuie luat în considerare.

AGERPRES: Dumneavoastră şi guvernul dumneavoastră aţi adoptat o poziţie mai curând dură în ce priveşte migraţia, afirmând că doriţi un control mai strict la graniţe, deşi cifrele arată că migraţia s-a redus semnificativ comparativ cu anul trecut. Ministerul de Interne a anunţat deja că Austria va începe controale temporare la un punct-cheie de trecere a frontierei cu Italia, după planurile Germaniei de a relua controalele la graniţa cu Austria. Care va fi abordarea dumneavoastră în această problemă în cursul preşedinţiei austriece a Consiliului UE?

Karin Kneissl: Este adevărat că, datorită unui set cuprinzător de măsuri luate de UE şi statele membre, numărul de sosiri ilegale şi de cereri de azil în state ale Uniunii a scăzut semnificativ comparativ cu 2015 sau 2016. Totuşi, nu trebuie să ne complacem în această situaţie, ci să întărim abordarea comprehensivă pe care am evidenţiat-o mai devreme. Controalele la frontiera cu Italia pe care le-aţi menţionat - şi care deja au expirat - au fost o practică normală, temporară, aplicată pe parcursul unor evenimente majore, în cazul de faţă reuniunea de la Innsbruck a miniştrilor justiţiei şi de interne din UE. Austria nu doreşte o restabilire permanentă a controalelor la graniţele interne, ci dimpotrivă, ne ocupăm de întărirea frontierelor noastre externe pentru a garanta funcţionalitatea Zonei Schengen.

AGERPRES: Cum vedeţi viitoarele relaţii dintre UE şi Rusia şi preşedintele acesteia, Vladimir Putin?

Karin Kneissl: Anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului, precum şi destabilizarea Ucrainei de Est şi recent cazul Skripal au tensionat drastic relaţiile dintre UE şi Rusia. Trebuie să reconstruim încrederea, să depăşim stereotipurile şi să încercăm să ieşim din actualul blocaj.

Austria susţine politica UE faţă de Rusia, care are la bază o abordare dublă, incluzând atât sancţiuni cât şi cinci principii directoare. În acest context, va fi deosebit de important să susţinem bunele relaţii între populaţiile UE şi rusă şi să continuăm apropierea de societatea rusă şi tineretul rus, în special prin programul Erasmus+ şi alte programe, îndeosebi în domeniile cercetării, ştiinţei şi cooperării transfrontaliere.

În acelaşi timp, trebuie să menţinem un dialog constructiv cu Rusia, fiind clar că nu se poate ajunge la o pace durabilă şi sustenabilă în Europa şi la reglementarea unei serii de probleme regionale şi globale izolând Rusia sau acţionând împotriva ei. În acest sens, am salutat cea mai recentă întâlnire bilaterală dintre Înaltul Reprezentant (pentru politica externă a UE) Federica Mogherini şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov de la 6 iulie de la Viena. Fireşte că UE va continua de asemenea să folosească dialogul cu Rusia pentru a aduce în discuţie probleme dificile cum este Ucraina sau situaţia drepturilor omului din Rusia.

AGERPRES: Cum vă simţiţi ca ministru propus şi susţinut de un partid de extremă dreapta şi naţionalist, Partidul Libertăţii, care are membri acuzaţi de poziţii antisemite şi antimusulmane? Cum vă afectează acest lucru activitatea ca ministru de externe, în special în relaţiile cu omologii dumneavoastră?

Karin Kneissl: Nu sunt membru al niciunui partid politic. Nominalizarea mea de către Partidul Libertăţii nu-mi afectează deloc activitatea de ministru al afacerilor externe. Acest lucru nu a reprezentat până acum vreo problemă în cadrul discuţiilor politice sau în relaţiile cu omologii mei. De aceea, nu voi comenta chestiuni ţinând de formaţiunile politice.

AGERPRES: Cum răspundeţi la acuzaţiile că guvernul austriac, prin unele poziţii ale cancelarului Sebastian Kurz şi prin cooperarea cu Partidul Libertăţii, a devenit parte a unei mişcări populiste şi naţionaliste care câştigă teren în UE şi care include, între alţii, guvernele ungar şi polonez, precum şi, mai recent, pe cel italian, în principal prin vocea ministrului său de interne şi vicepremier Matteo Salvini?

Karin Kneissl: Bineînţeles că este esenţial să susţinem dialogul cu toate statele membre ale UE. În egală măsură, este justificat ca ţări cu obiective comune să coopereze îndeaproape în toate modalităţile şi forurile posibile. La urma urmei, este esenţial ca UE să rămână unită şi să vorbească pe o singură voce pentru a răspunde la provocările globale cu care ne confruntăm în acest moment. Datoria mea este de a reprezenta interesele Austriei în străinătate.

AGERPRES: Care este poziţia dumneavoastră în ce priveşte schimbările la sistemul judiciar adoptate de majoritatea aflată la putere în România şi care sunt puternic criticate de opoziţie şi de zecile de mii de români care au ieşit în stradă în ultimul an şi jumătate şi au stârnit de asemenea preocupări din partea Comisiei Europene şi a unor ambasade occidentale?

Karin Kneissl: La preşedinţia Consiliului UE, Austria se va situa pe poziţia unui mediator imparţial în aceste aspecte. România a demonstrat progrese considerabile în combaterea corupţiei şi instituirea unui stat de drept efectiv, acesta din urmă, precum şi siguranţa şi predictibilitatea cadrului legal fiind deosebit de importante pentru investitorii străini. De aceea încurajăm România să consolideze progresele realizate, în conformitate cu concluziile Consiliului cu privire Mecanismul de Cooperare şi Verificare din 12 decembrie 2017.

Modificările la codurile penale au stârnit preocupări (printre altele, din partea Comisiei Europene şi a unor importanţi parteneri din UE) în privinţa unor posibile efecte negative (asupra cooperării internaţionale în planul aplicării legii, luptei împotriva corupţiei, criminalităţii cu violenţă, criminalităţii organizate transnaţionale, criminalităţii financiare şi traficului de droguri şi persoane). Sperăm că România va răspunde acestor preocupări şi că intenţionează să ceară expertiza GRECO şi a Comisiei de la Veneţia.

AGERPRES: Predecesorul dumneavoastră în guvernul anterior, Sebastian Kurz, a exprimat o poziţie critică în ce priveşte intrarea României şi Bulgariei în Schengen. Care este poziţia guvernului Austriei în momentul de faţă?

Karin Kneissl: Austria a susţinut întotdeauna şi continuă să susţină integrarea deplină a României şi Bulgariei în sistemul Schengen. Totuşi, dată fiind actuala situaţie a migraţiei şi refugiaţilor, cred că nu vom reuşi să găsim consensul necesar în rândul statelor membre decât după ce frontierele noastre externe vor fi apărate într-un mod eficient şi migraţia ilegală va fi diminuată într-o măsură suficientă.

AGERPRES: România va prelua preşedinţia Consiliului UE la începutul anului viitor, după Austria. Pe baza experienţei Austriei în ce priveşte pregătirile, ce sfat le-aţi da autorităţilor din România? Care consideraţi că ar trebui să fie priorităţile?

Karin Kneissl: Preşedinţia austriacă a UE va fi urmată de cea a României, din ianuarie 2019. România, Finlanda şi Croaţia vor constitui următorul trio de preşedinţii ale UE şi vor elabora un program comun pe 18 luni. Este foarte probabil ca anumite chestiuni să se menţină în fruntea agendei. Nevoia de securitate şi lupta împotriva migraţiei ilegale vor rămâne de actualitate. Pentru a asigura competitivitatea economiei europene, va fi deosebit de importantă continuarea eforturilor de încurajare a digitalizării şi finalizare a Pieţei Unice digitale. În plus, suntem convinşi că preşedinţia română a UE va continua să dezvolte o perspectivă concretă a UE pentru Balcanii de Vest / Europa de Sud-Est. Austria este dispusă să-şi pună la dispoziţie cunoştinţele în ce priveşte pregătirea preşedinţiei Consiliului. Pe baza experienţei noastre, este extrem de important să fie asigurată implicarea tuturor ministerelor şi a actorilor relevanţi în procesul de pregătire şi să fie definite de la bun început priorităţile. Suntem gata să cooperăm îndeaproape pentru a asigura o tranziţie lină de la preşedinţia noastră către preşedinţia română (a Consiliului UE - n.r.).

AGERPRES: Cum aţi evalua relaţiile diplomatice şi economice dintre Austria şi România?

Karin Kneissl: Excelente. Suntem angajaţi să intensificăm pe mai departe contactele bilaterale. Avem o cooperare bilaterală economică solidă: Austria este al treilea cel mai mare investitor străin, cu 7,6 miliarde de euro (investiţii - n.r.) în 2016, 3.000 de companii cu capital austriac, în special în domenii strategice, cele mai notabile fiind OMV-Petrom, Erste Bank-Banca Comercială Română (BCR). Avem o intensă cooperare culturală. Aşteptăm cu nerăbdare să cooperăm cu Timişoara, când aceasta va fi Capitală Culturală Europeană, în 2021. Comunitatea românească este a cincea ca dimensiune din Austria, după cele germană, sârbă, turcă şi bosniacă. Deosebit de active sunt asociaţiile culturale ale diasporei româneşti. În ce priveşte preşedinţiile noastre consecutive la nivelul UE, ne bucurăm să discutăm subiecte europene şi globale. Avem interese comune şi o tradiţie de bună cooperare în ce priveşte Europa de Sud-Est, regiunea Dunării şi Parteneriatul Estic. Preşedinţiile noastre succesive reprezintă o ocazie de a avansa în ce priveşte perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

AGERPRES/(autori: Ionuţ Mareş, Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)