În condiţiile în care steagul UE flutură în bernă în Estul Europei, cu ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia decise să ridice o nouă Cortină de Fier în interiorul Uniunii Europene, Bruxellesul priveşte către ultimii intraţi, România şi Bulgaria, state care aspiră ca împărţirea cărţilor după Brexit să le garanteze o ''mână'' mai bună şi unde europenismul rezistă, deşi este afectat de criză, scrie cotidianul spaniol El Mundo, într-un comentariu publicat duminică.

Chiar şi Jean-Claude Juncker, căruia îi mai rămân doar câteva luni în fruntea Comisiei Europene, se roagă ca aceste două ţări să-i apere moştenirea - ameninţată de ''divorţul'' britanic - şi a promis să accelereze aderarea lor la spaţiul Schengen.

''După plecarea Londrei, România va deveni a şasea ţară ca importanţă din punct de vedere politic, aşa că va trebui să-şi asume o mai mare participare în luarea deciziilor'', a declarat pentru publicaţia citată ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. Prioritatea României în calitate de preşedinte al Consiliului UE, funcţie pe care o va deţine timp de şase luni începând din ianuarie 2019, este ''convergenţa cu Europa'', a menţionat Negrescu. ''Şi nu doar economică (România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 7%, deşi însuşi Negrescu recunoaşte că această creştere nu se face încă simţită în buzunarele românilor - comentează El Mundo), ci şi în ceea ce priveşte coeziunea. Este important să nu existe standarde duble în interiorul UE'', avertizează ministrul român.

''Standarde duble. Un concept care apare de multe ori în discuţii cu cetăţenii unuia dintre cele mai pro-europene state din UE. Eurobarometrul din primăvară releva că încrederea românilor în UE este de 52%, cu 10 puncte procentuale mai mult decât media în UE'', notează El Mundo.

O altă sursă guvernamentală, neidentificată de cotidianul citat, explică conceptul printr-o metaforă: ''Am patru copii şi îi educ pe toţi la fel, dar atunci când se aşează la masă, fiecare se comportă diferit. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu ţările din Est şi cu UE, culturile politice trebuie respectate''.

''Divorţul'' cu Marea Britanie ameninţă să reducă fondurile regionale, din care România este al cincilea cel mai mare beneficiar, şi guvernul de la Bucureşti doreşte să accelereze aderarea la zona euro. Circa 61% dintre români susţin moneda unică, a cărei adoptare era prevăzută pentru 2022, însă în prezent executivul a amânat acest obiectiv pentru 2024 şi a promis să anunţe până la sfârşitul anului strategia pentru atingerea criteriilor de convergenţă.

România, Bulgaria şi Croaţia, cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, se diferenţiază şi din acest punct de vedere de vecinii lor din Est, în condiţiile în care Polonia, Ungaria şi Cehia nu se grăbesc să adopte moneda unică, notează El Mundo, care adaugă că ministrul Negrescu minimalizează breşa deschisă în Europa Centrală: ''Nu cred în divizări Est-Vest sau Nord-Sud, ci doar în efortul de a găsi un teren comun. Pentru că pacea nu este de la sine înţeleasă''.

De fapt, vremurile în care nu exista nici pace, nici libertate în România nu sunt chiar atât de îndepărtate, îşi aminteşte Mirela Iancu, una dintre reprezentantele Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, care oferă ''cursuri în stil comunist'' de 20 de minute pentru copii. ''Mulţi nu înţeleg că în acea perioadă nu exista decât un singur post de televiziune care emitea două ore pe zi. Că nu puteai călători. Aici îi învăţăm că nu este distractiv să studiezi într-un regim în care nu există libertate'', a declarat ea pentru El Mundo.

Cotidianul spaniol notează că, potrivit Eurobarometrului amintit, România este a doua ţară din UE cea mai nemulţumită de propriul guvern, cu un procent de 66%. Altfel spus, românii au speranţe în legătură cu ceea ce se întâmplă în exterior, dar sunt nemulţumiţi de situaţia internă, după cum o demonstrează şi strada, notează El Mundo, care aminteşte că premierul Viorica Dăncilă este al treilea şef al executivului din partea Partidului Social Democrat, după câştigarea alegerilor de către această formaţiune, în 2016.

Lipsa de încredere în sistem ameninţă să încline balanţa către populismul care invadează Europa precum Attila Hunul, distrugând încrederea în instituţii şi făcând praf consensul în interiorul UE. ''Din raţiuni de ordin istoric, României îi este greu să se afle la mijloc, a fost invadată de prea multe ori şi trebuie să trebuie să fie de o parte sau de alta. Iar acum se poate înclina către cel care cucereşte tot Estul'', a atras atenţia o sursă diplomatică neidentificată, citată de El Mundo în finalul articolului. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)