Guvernul României nu respectă pe deplin minimum de standarde pentru eliminarea traficului de persoane, totuşi face eforturi semnificative în acest sens, şi-a intensificat eforturile faţă de perioada anterioară şi, prin urmare, România a rămas la nivelul 2, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia traficului de persoane pentru anul 2018, dat publicităţii la 29 iunie.

''Autorităţile au demonstrat eforturi sporite prin utilizarea în creştere de către procurori a legii împotriva traficului de persoane, inclusiv prin participarea în echipe comune de anchetatori cu mai mulţi omologi europeni, punerea în aplicare de noi campanii de prevenţie şi elaborarea unui proiect de acţiune pe plan naţional. Cu toate acestea, autorităţile nu au îndeplinit standardele minime în mai multe domenii-cheie. Lipsa unei finanţări guvernamentale suficiente pentru ONG-uri pentru servicii de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, expuse unor noi traume, fără servicii şi vulnerabile la trafic'', se menţionează în raportul citat. Procedurile birocratice au continuat să împiedice accesul victimelor la îngrijire medicală. Autorităţile au investigat mai puţine infracţiuni de trafic, instanţele au condamnat în mod semnificativ mai puţini traficanţi, iar oficialii au identificat mai puţine victime.

În raportul său, Departamentul de Stat al SUA recomandă României să sporească în mod semnificativ eforturile de investigare, de urmărire penală şi de condamnare a traficanţilor, inclusiv a oficialilor complici, şi să dea sentinţe proporţionale cu gravitatea infracţiunii; să identifice proactiv potenţialele victime, în special în rândul celor vulnerabili precum migranţii şi solicitanţii de azil, copiii din centrele de plasament guvernamentale, copiii implicaţi în cerşit şi persoanele care practică prostituţia, prin îmbunătăţirea instruirii ofiţerilor de poliţie şi a inspectorilor de muncă privind recunoaşterea indicatorilor de exploatare; acordarea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii acordate victimelor şi dezvoltarea şi instituirea unui mecanism formal pentru gestionarea fondurilor; modificarea legislaţiei pentru a permite autorităţilor să sancţioneze agenţiile de recrutare pentru infracţiunile legate de trafic; creşterea calităţii consilierii psihologice şi a accesului la asistenţă medicală pentru victime; extinderea eforturilor de formare a funcţionarilor implicaţi în procese judiciare, în special a judecătorilor, privind sensibilitatea faţă probleme legate de trafic; finalizarea, adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan naţional de acţiune pentru 2018-2022.

Departamentul de Stat al SUA menţionează în raportul său că autorităţile române au deschis 675 de noi cazuri de trafic în 2017, o scădere de la 864 şi 858 în 2016 şi, respectiv, 2015. Procurorii au lucrat la 481 de presupuse cazuri de trafic 2017, faţă de 552 în 2016; Autorităţile au participat la 43 de echipe comune de anchetă cu mai mulţi omologi europeni, faţă de 21 în 2016. Autorităţile au extrădat 44 de traficanţi în alte ţări europene în baza unor sentinţe. Guvernul nu a raportat nicio investigaţie, urmărire penală sau condamnare a angajaţilor guvernamentali implicaţi în infracţiuni de trafic.

Institutul Naţional al Magistraturii a organizat două conferinţe privind consolidarea cunoştinţelor juridice şi a cooperării cu
procurori şi judecători pentru a proteja drepturile victimelor în timpul procedurilor judiciare; 93 judecători, procurori, avocaţi şi psihologi au participat. Procurorii au participat la programe de instruire privind investigarea şi urmărirea cazurilor de trafic.

Guvernul României a oferit instruire pentru angajaţii guvernamentali privind identificarea timpurie a victimelor. Poliţia a organizat o serie de programe de formare pentru personalul său care a inclus o componentă anti-trafic. Indiferent de numeroasele evenimente de instruire, ONG-urile au raportat că numeroşi ofiţeri de poliţie şi judecători nu aveau pregătire specializată şi sensibilitate faţă de cazuri de trafic sexual şi probleme legate de trafic. Judecătorii nu au făcut de obicei diferenţa între prostituţie şi traficul legate de sex, ceea ce a avut efecte dăunătoare asupra condamnării autorilor şi compensării victimelor.

Departamentul de Stat al SUA remarcă în raportul său că executivul de la Bucureşti a sporit eforturile în domeniul protecţiei victimelor. Oficiali publici şi ONG-uri au identificat 662 de victime în 2017, cel mai mic număr identificat în peste un deceniu şi o scădere de la 757 de victime identificate în 2016 şi 880 în 2015. Dintre aceste victime, 51% au fost copii, 76% erau femei, iar 69% au fost victime ale traficului de carne vie.

Potrivit raportului, guvernul român şi-a intensificat eforturile de prevenire şi a elaborat un proiect de plan naţional de acţiune pentru perioada 2018-2022, în condiţiile în care ultimul plan de acţiune a expirat în 2016.

Raportul mai notează că, potrivit datelor din ultimii cinci ani, România este o sursă, zonă de tranzit şi de destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii supuşi muncii forţate şi femei şi copii supuşi traficului sexual. România este o sursă importantă de trafic de sex şi de muncă în întreaga Europă, remarcă sursa citată. Bărbaţi, femei şi copii din România sunt supuşi traficului în scopul exploatării în agricultură, construcţii, hoteluri, producţie şi servicii casnice, precum şi la cerşit şi furt în România şi în alte ţări europene.

Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi alte ţări europene. Copiii, în jurul vârstei de 12 ani, sunt deosebit de vulnerabili la cerşetorie forţată şi la traficul sexual. Potrivit informaţiilor, unii copii au fost supuşi traficului în timp ce se aflau în grija statului, în special în oraşe mici.

Pe de altă parte, România este o ţară de destinaţie pentru un număr limitat de victime ale traficului de cetăţeni străini, printre care victime ale traficului din Pakistan şi Filipine. Românii care trăiesc în instituţii private pentru persoanele cu handicap sunt vulnerabili la munca forţată, se mai menţionează în raport. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)