Lituania şi Letonia au împărtăşit României, plecând de la propriile experienţe, particularităţile şi oportunităţile specifice procesului de pregătire şi exercitare a mandatului preşedinţiei Consiliului UE, iar aceste consultări au prilejuit identificarea de bune practici precum oportunitatea utilizării fondurilor europene pentru pregătirea personalului suplimentar implicat în derularea preşedinţiei, a declarat ambasadorul României în Lituania şi Letonia, Dan Adrian Bălănescu, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES.

El a mai precizat că atât în Lituania, cât şi în Letonia România a avut un diplomat detaşat în ministerele de externe, care a avut prilejul de a cunoaşte îndeaproape experienţa unei preşedinţii rotative a Consiliului UE şi de a împărtăşi colegilor din administraţia publică românească implicaţiile şi provocările pe care deţinerea acestui mandat le implică. "De asemenea, cele două ţări baltice au folosit deţinerea preşedinţiei şi pentru a se promova, atât în plan european, cât şi internaţional, ceea ce, fără îndoială, vom face şi noi", a spus diplomatul român.

Ambasadorul a mai vorbit în cadrul interviului acordat prin e-mail despre faptul că România este o destinaţie turistică foarte apreciată în Lituania, încă insuficient valorificată inclusiv din lipsa unei linii aeriene directe şi a precizat că a susţinut şi continuă să susţină necesitatea deschiderii unor linii aeriene directe Vilnius-Bucureşti şi Riga-Bucureşti, aşa cum au existat nu cu multă vreme în urmă.

În acelaşi timp, diplomatul român ne-a spus care sunt atracţiile turistice şi culturale de neratat în cele două ţări baltice, precum oraşul vechi din Vilnius şi staţiunea letonă Jurmala de pe litoralul Mărcii Baltice, faimoasă pentru plajele largi cu nisip alb şi fin.

Nu în ultimul rând, Dan Adrian Bălănescu a afirmat că în ultimii ani, relaţiile economice ale României cu Lituania şi Letonia au cunoscut o tendinţă de creştere, cu investiţii în ţara noastră de zeci de milioane de euro, provenite în special din Lituania. De asemenea, în acest an a fost inaugurat primul Consiliu de Afaceri Lituaniano-Român, ai cărui fondatori sunt opt companii lituaniene care au deja contacte de afaceri cu România.

AGERPRES: Lituania a deţinut în premieră, în a doua jumătate a lui 2013, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, iar Letonia a exercitat această poziţie în prima jumătate a lui 2015. În condiţiile în care şi România va deţine această poziţie în prima jumătate a lui 2019, ce putem învăţa din experienţele Lituaniei şi Letoniei?
Dan Adrian Bălănescu: Încă din perioada exercitării preşedinţiilor rotative ale Consiliului UE deţinute de Lituania şi de Letonia, am iniţiat demersuri pe lângă autorităţile de resort în domeniu - MAE, Guvern, Parlament, etc. - pentru cunoaşterea îndeaproape a experienţei lor în derularea acţiunilor specifice acestui exerciţiu. Am apreciat atitudinea deschisă şi constructivă a autorităţilor lituaniene şi letone cu privire la realizarea de schimburi de opinii pe acest subiect, ca o dovadă a interesului comun privind gestionarea cât mai eficientă a agendei europene pe parcursul succesivelor preşedinţii rotative ale Consiliului UE, în vederea consolidării proiectului european şi a unităţii dintre statele membre.
 

Astfel, au fost organizate numeroase consultări pe linie guvernamentală şi parlamentară, la nivel politic şi tehnic, cu cele două state. Atât Lituania, cât şi Letonia ne-au împărtăşit particularităţile şi oportunităţile specifice procesului de pregătire şi exercitare a mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, din punct de vedere al elaborării programului de lucru, al strategiei de comunicare şi promovare şi respectiv al planificării logistice (recrutarea şi formarea resurselor umane, elaborarea calendarului de evenimente, planificarea bugetară). Aceste consultări au prilejuit identificarea de bune practici care pot constitui o valoroasă sursă de inspiraţie şi pentru alte state membre, în pregătirea mandatului Preşedinţiei Consiliului UE. Cu titlu de exemplu, amintim oportunitatea utilizării fondurilor europene pentru pregătirea personalului suplimentar implicat în derularea preşedinţiei, modul de organizare a unor evenimente de anvergură din calendarul Preşedinţiei, precum Summitul Parteneriatului Estic, sau demersurile de promovare a Uniunii Europene în rândul cetăţenilor, pentru a arăta că evoluţiile înregistrate în plan european îi privesc în mod direct. De asemenea, cele două ţări baltice au folosit deţinerea preşedinţiei şi pentru a se promova, atât în plan european, cât şi internaţional, ceea ce, fără îndoială, vom face şi noi.
Trebuie precizat că atât în Lituania, cât şi în Letonia am avut un diplomat detaşat în ministerele de externe, diplomat care a avut prilejul de a cunoaşte îndeaproape experienţa unei preşedinţii rotative a Consiliului UE şi de a împărtăşi colegilor din administraţia publică românească implicaţiile şi provocările pe care deţinerea acestui mandat le implică.

AGERPRES: Cât de mare este comunitatea românească din Lituania şi în ce domenii activează preponderent românii stabiliţi în această ţară? Există o legătură strânsă cu comunitatea de basarabeni de aici? Cum se prezintă situaţia în Letonia din acest punct de vedere?
Dan Adrian Bălănescu: Asociaţia de Limbă şi Cultură Română "Dacia" din Lituania, compusă din originari din Republica Moldova şi România, a fost înfiinţată în anul 1989. Numărul membrilor Asociaţiei "Dacia" este de circa 70 de persoane. Conform celor mai recente date statistice, în Lituania locuiesc aproximativ 90 de cetăţeni români, dar acest număr variază, având în vedere durata contractelor de muncă - uneori pe perioade determinate.
 

Românii stabiliţi în Lituania activează în cadrul Agenţiei Europene pentru Egalitatea de Gen (EIGE), agenţiei Western Union, portului Klaipeda şi al altor angajatori de calibru. Domeniile predilecte sunt afacerile europene, IT, construcţiile, serviciile financiar-bancare, activităţile portuare etc.
 

În Letonia, numărul cetăţenilor români este de aproximativ 60. Domeniile în care activează aceştia sunt: afacerile europene (BEREC, Oficiul Organismului Autorităţilor Europene de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor Electronice), comunicaţiile, construcţiile, serviciile financiar-bancare.

AGERPRES: Ce autori români sunt cei mai traduşi în limbile lituaniană şi letonă? Există un trend crescător sau descrescător al numărului acestor traduceri? Cât de mari sunt pieţele de carte din Lituania şi Letonia, ţinând cont şi de populaţiile acestor ţări?
Dan Adrian Bălănescu: În 2014, editura Briedis din Lituania a publicat romanul autoarei Domnica Rădulescu "Trenul de Trieste", care a fost prezentat la Târgul de Carte din acelaşi an într-o traducere din engleză. Autoarea Domnica Rădulescu a sosit din SUA pentru a participa la acest eveniment. Alte cărţi publicate de-a lungul timpului sunt ale scriitorilor clasici români, dar şi ale celor moderni precum Eugene Ionesco sau Mircea Eliade. O problemă aici este inexistenţa unui traducător specializat din română în lituaniană.
În 2009 au fost traduse din română în limba lituaniană o serie de articole sub genericul "Revoluţia noastră" oferite de cotidianul Jurnalul Naţional cotidianului lituanian "Lietuvos zinios", unul dintre formatorii de opinie din spaţiul baltic. Publicate în cadrul rubricii "Pagini de istorie", articolele în cauză însumează peste 300 de pagini, fiind publicate de-a lungul a circa 6 luni. Este vorba despre o serie de materiale unicat, semnate de analiştii politici Vasile Surcel, Valentin Zaschievici, Vladimir Tismăneanu (editor Răzvan Belciugat), care a marcat aniversarea a 20 de ani de la revoluţia din 22 decembrie. Traducător a fost Lucia Bartkiene. Ipolit Leca este responsabil pentru realizarea capitolului "Scriitori români" în cadrul proiectului "Enciclopedia Lituaniană Universală" 2009.
 

La Riga, există un traducător de limbă română, Leons Briedis. Are 40 de cărţi traduse din autori români sau de limbă română: Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Spiridon Vangheli, Grigore Vieru etc.
 

Potrivit Departamentului de Statistică al Lituaniei, în perioada 1991 - 2014, în Lituania au fost lansate 85.700 de cărţi şi broşuri, cu un tiraj anual de 265,9 milioane; în medie: 90 de cărţi şi broşuri pe cap de locuitor. În 2013, au fost publicate 3.356 titluri de cărţi, dintre care 1.398 cărţi ficţiune. Cel mai mare număr de cărţi cu autori lituanieni a fost publicat în Statele Unite - 669, Marea Britanie - 231, Rusia - 131, Germania- 65 de titluri. Au fost publicate, de asemenea, cărţi ale unor autori din Argentina, India, Islanda şi Turcia. În 2013 au fost publicate 121 dicţionare şi enciclopedii.
 

În Letonia, potrivit statisticilor, numărul cărţilor publicate a scăzut de la 157.000 în 2009, la 146.000 în 2013. Există 439 de edituri, care publică 2.177 de titluri anual. Numărul de cărţi publicate anual per capita este de 1,5. În 2014, cele 1.828 de titluri în limba letonă au avut un tiraj de 2.759.949 exemplare. Au fost publicate 400 de titluri traduse din limba engleză în 765.046 exemplare, 74 de titluri din limba rusă în 82.000 de exemplare, iar din germană 69 de titluri în 106.573 exemplare.

AGERPRES: Aţi declarat, într-un interviu din 2014, că România a sprijinit candidatura Lituaniei pentru poziţia de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, care a fost încununată de succes. Credeţi că este posibil, în contextul în care România concurează împotriva Estoniei pentru singurul loc de membru nepermanent alocat Grupului Est-European în Consiliul de Securitate în perioada 2020-2021, ca Lituania să sprijine candidatura României?
Dan Adrian Bălănescu: Este adevărat că solidaritatea baltică funcţionează foarte bine, mai cu seamă atunci când este vorba despre obiective de politică externă foarte importante, cum este acesta. Noi am făcut demersuri pe lângă partea lituaniană pentru susţinerea candidaturii ţării noastre, aşa cum am întreprins demersuri active pe lângă toate statele membre ONU. Vom continua să pledăm pentru acest obiectiv de importanţă majoră pentru ţara noastră.

AGERPRES: Una dintre misiunile dvs. în Lituania şi Letonia este de a promova destinaţiile turistice din România. Cât de mult sunt interesaţi lituanienii şi letonii de România din punct de vedere turistic? Ce ar putea face statul român şi firmele de turism din România pentru a spori afluxul turiştilor din cele două ţări baltice?
Dan Adrian Bălănescu: Pe întreg parcursul mandatului meu la Vilnius, am acţionat pentru creşterea interesului lituanienilor şi letonilor pentru România ca destinaţie turistică atractivă, pornind de la premisa că ţara noastră poate oferi turiştilor din aceste ţări numeroase oportunităţi de petrecere a vacanţelor. Ambasada noastră a participat la trei ediţii ale Târgului Internaţional de Turism Adventure organizat la Vilnius, cea mai importantă manifestare de profil din regiunea baltică, cu peste 30.000 de vizitatori anual. Am avut, de fiecare dată, un stand naţional, realizat de misiune cu materiale promoţionale puse la dispoziţie de Ministerul Turismului. Reprezentanţii ambasadei au promovat la stand diversitatea obiectivelor turistice din ţara noastră, iar standul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului, turiştii lituanieni fiind interesaţi mai ales de vacanţele active, care să includă mai multe tipuri de atracţii turistice. De la an la an, am constatat că mulţi dintre vizitatori fuseseră deja în România, unii chiar de mai multe ori şi, fiind încântaţi de vacanţele petrecute, erau în căutarea unor oferte pentru noi vacanţe în ţara noastră.

Am discutat, de asemenea, cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism lituaniene, care aveau inclusă România în ofertele lor turistice, fie individual, fie împreună cu Bulgaria, şi toţi mi-au spus acelaşi lucru: România este o destinaţie turistică extraordinară, foarte apreciată în Lituania, încă insuficient valorificată inclusiv din lipsa unei linii aeriene directe. Noi am susţinut şi vom continua să susţinem necesitatea deschiderii unor linii aeriene directe Vilnius-Bucureşti şi Riga-Bucureşti, aşa cum, de altfel, au existat nu de mult.

Tot pentru promovarea turismului am organizat vizita unor jurnalişti baltici în România, iar anul acesta, în contextul Centenarului, reluăm acest proiect.

AGERPRES: După aderarea la UE, în 2004, Lituania şi Letonia s-au confruntat, ca şi România în ultimii zece ani, cu problema exodului forţei de muncă, în special al tinerilor. Cum se prezintă situaţia la momentul actual şi ce au făcut autorităţile din cele două ţări pentru a stimula revenirea celor plecaţi? Există iniţiative care ar putea fi un model pentru România?
Dan Adrian Bălănescu: Fenomenul exodului forţei de muncă, în special în rândul tinerilor, a afectat puternic ambele ţări baltice, care s-au confruntat cu o scădere masivă a populaţiei, începând din anii 1990. Potrivit cifrelor oficiale, Lituania a înregistrat o scădere a populaţiei de circa 850.000 de persoane, de la 3,7 milioane, la 2.872.000 în prezent. Dintre aceştia, marea majoritate - circa. 680.000 de persoane - o constituie segmentul populaţiei care a ales să emigreze. Destinaţia preferată de lituanieni este Marea Britanie, unde ajung 47% dintre aceştia, urmată de Norvegia, Irlanda, Germania etc.
 

La rândul său, Letonia a fost afectată de plecarea a circa 500.000 de letoni doar în perioada 1996-2016, cei mai mulţi către Marea Britanie, Germania şi statele nordice. În prezent, ţara numără sub 2 milioane de locuitori.
 

Ambele ţări fac eforturi pentru stoparea acestui fenomen, urmărind creşterea salariilor şi îmbunătăţirea serviciilor publice, progresele fiind vizibile.

AGERPRES: Când m-am aflat la Vilnius în iulie 2013, cu prilejul lansării preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE, am putut asista la un spectacol de dansuri populare al unui ansamblu folcloric din România în centrul vechi al oraşului care s-a bucurat de mare trecere în rândul localnicilor şi al turiştilor. Ce evenimente plănuiţi în Lituania şi Letonia pentru a marca Anul Centenarului Marii Uniri de la 1918?
Dan Adrian Bălănescu: Evenimente precum cel din iulie 2013 - care a fost organizat cu sprijinul ambasadei noastre - au avut şi vor avea loc constant, având în vedere că printre priorităţile noastre se numără promovarea culturii şi tradiţiilor populare româneşti peste hotare. Ambasada noastră a organizat, atât în Lituania, cât şi în Letonia numeroase spectacole ale ansamblurilor folclorice din regiuni diverse ale României, precum Maramureş şi Vrancea.

În anul 2018, când atât România, cât şi cele două state baltice sărbătoresc Centenarul, misiunea noastră şi-a propus organizarea unor evenimente care să marcheze acest moment aniversar. Printre acestea se numără, cu titlu de exemplu, expoziţii dedicate efortului României din timpul Primului Război Mondial, regalităţii sau perioadei interbelice, inaugurarea unui monument dedicat Centenarului, organizarea unei vizite în România a unui grup de jurnalişti lituanieni, respectiv letoni, organizarea concertului aniversar Livia Maiorescu, plus multe alte evenimente.

În acest context, pe 11 şi 12 aprilie 2018, la Riga şi, respectiv, la Vilnius, Ambasada României a inaugurat, în cooperare cu Muzeul Naţional Cotroceni, expoziţia fotografică "Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la încoronarea suveranilor României Mari". Apoi, pe 16 mai, misiunea noastră a organizat, în colaborare cu Şcoala de Muzică Balio Dvarionis din Vilnius şi cu sprijinul Şcolii de Muzică şi Arte Plastice nr. 1 "Iosif Sava" din Bucureşti, un concert extraordinar al elevilor Şcolii de Muzică din Vilnius, care au interpretat, atât vocal, cât şi instrumental, piese ale unor compozitori români, cum ar fi: George Enescu, Sabin Drăgoi, Radu Paladi, Anatol Vieru, Tiberiu Brediceanu, Ludvic Feldman, G. Ştefănescu.

În completarea acestor evenimente dedicate publicului larg, am promovat importanţa Centenarului Marii Uniri şi în mediul academic leton, sprijinind participarea conducerii Arhivelor Diplomatice ale MAE român la conferinţa internaţională Europe 100, After/Before - desfăşurată la Riga, pe 7 mai 2018 - care a avut ca temă Centenarul statelor din sud-estul şi centrul Europei.

AGERPRES: Vă rog să caracterizaţi Lituania, respectiv Letonia, într-o singură frază.
Dan Adrian Bălănescu: Lituania - o ţară cu o prezenţă puternică şi distinctă pe scena internaţională. Letonia - o ţară pragmatică şi foarte primitoare.

AGERPRES: Ce le spuneţi românilor care ajung într-una dintre cele două ţări că este musai să viziteze sau să facă?
Dan Adrian Bălănescu: În Lituania aş recomanda vizitarea Vilniusului, în special a oraşului vechi, cel mai mare din toate cele trei capitale baltice, înscris în patrimoniul UNESCO, precum şi a litoralului de la Marea Baltică, în special a staţiunii Nida. Lituania este patria chihlimbarului, aşadar iubitorii de frumos ar putea găsi aici oferte interesante. Există şi muzee ale chihlimbarului. De asemenea, bucătăria lituaniană are câteva produse delicioase, printre care brânzeturile, berea, o prăjitură în formă de copac pe nume Sakotis şi mâncarea lor naţională, cepelinai, nişte cartofi umpluţi cu carne. Pentru iubitorii de sport, trebuie spus că baschetul este sportul naţional al Lituaniei, o adevărată religie, prin urmare recomand cu căldură vizionarea unui meci de baschet.

În ce priveşte Letonia, acolo Riga este atracţia majoră, cu oraşul ei vechi splendid şi cu clădirile în stil Art Nouveau. Riga are şi nişte muzee interesante, dintre care aş menţiona Muzeul Ocupaţiei, unde este ilustrată istoria tragică a celor două ocupaţii, nazistă şi sovietică. De asemenea, centrul Rigăi este plin de restaurante pitoreşti unde poţi sta până noaptea târziu, de multe ori cu muzică live. În Riga, nu trebuie ratată băutura lor naţională, Black Balsam, un lichior de plante care se găseşte în multe variante. Aş mai spune că, atunci când sunteţi la Riga, trebuie să ajungeţi şi în frumoasa lor staţiune Jurmala de pe litoralul Mărcii Baltice, faimoasă pentru plajele largi cu nisip alb şi fin.

AGERPRES: Care este cea mai mare provocare cu care v-aţi confruntat de când sunteţi ambasador în Lituania şi Letonia?
Dan Adrian Bălănescu: Pentru mine, personal, poate cea mai mare provocare a fost adaptarea la vremea de la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, când zilele sunt scurte, cerul este tot timpul acoperit de nişte nori joşi şi apăsători şi plouă zilnic. Dar, pentru a nu nedreptăţi vremea baltică, aş spune că vara este o adevărată splendoare.

AGERPRES: Care este cuantumul investiţiilor din Lituania şi Letonia în economia din România? La modul mai general, care este dinamica relaţiilor economice dintre România şi cele două ţări baltice?
Dan Adrian Bălănescu: În ultimii ani, relaţiile economice ale României cu Lituania şi Letonia au cunoscut o tendinţă de creştere, impulsionată de relaţiile politice bilaterale foarte bune. În România sunt, în acest moment, 98 de societăţi comerciale cu capital lituanian, valoarea capitalului social subscris ridicându-se la 4,66 milioane dolari, şi 57 de societăţi comerciale cu capital leton, cu o valoare a capitalului social subscris cifrată la 2,1 milioane USD. Desigur, însă, investiţiile sunt mult mai mari, fiind estimate la câteva zeci de milioane de euro în cazul Lituaniei, cu principalii investitori Hanner şi Arvi. Schimburile comerciale bilaterale cu Lituania au atins, în 2017, cuantumul de 168,40 milioane euro, iar cele cu Letonia 45,64 milioane euro.

Aş dori să subliniez faptul că vizita Preşedintelui Parlamentului Lituaniei, Viktoras Pranckietis, la Bucureşti (15-17 octombrie 2017), şi organizarea unui forum economic cu acest prilej au dat un nou impuls cooperării economice bilaterale. În urma vizitei, concernul românesc Green Group, specializat în reciclarea materialelor, a luat decizia de a deschide fabrică la Vilnius, GreenTech Lithuania, cu o investiţie de 10 milioane euro.

Doresc să menţionez, de asemenea, faptul că anul acesta a fost inaugurat, sub egida Camerei de Comerţ, Industrie şi Meserii din Vilnius, primul Consiliu de Afaceri Lituaniano-Român, o iniţiativă a misiunii şi a consulului onorific al României în Lituania. Fondatorii Consiliului de Afaceri Lituaniano-Român sunt opt companii lituaniene care au deja contacte de afaceri cu România: Ltd. Green-Tech Baltic (reciclare material plastic), MB Kokybes klubas (consultanţă de afaceri), UAB Traidenis (tehnologie de purificare a apei), JSC Ekenex (explotare lemn), UAB Comfort Heat (sisteme de încălzire), Zeta Law Advocatu Kontora (birou de avocatură), UAB Aviaturas ir Partneriai (transport aerian) şi UAB Imlitex Group (distribuţie de materii prime). Obiectivul Consiliului de Afaceri este promovarea investiţiilor şi a schimburilor comerciale între România şi Lituania şi i-am asigurat pe membrii acestuia de întreg sprijinul ambasadei noastre. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)