Ziarul american The New York Times a publicat duminică un amplu comentariu despre lupta împotriva corupţiei şi situaţia justiţiei în România.

Puternicul lider al partidului de guvernământ din România - condamnat pentru fraudă electorală, suspectat de furtul a milioane de dolari din fondurile Uniunii Europene şi urmând să se confrunte în viitorul apropiat cu verdictul într-un dosar legat de abuzul de putere - a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetăţeni care s-au adunat recent într-una din pieţele principale ale capitalei: El este victima, îşi începe relatarea publicaţia americană.

Manifestanţii pro-guvernamentali din 9 iunie din Bucureşti, au protestat faţă de ceea ce ei numesc "statul paralel" din România, care, spun ei, subminează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului-şef anticorupţie.

Dacă forţele anticorupţie pot veni după el, Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat aflat la putere, a avertizat alarmant că pot veni după oricine, notează jurnalul american.

''Nu trebuie să ne facem iluzii că doar înalţii decidenţi sau doar cei cu funcţii publice vor fi victimele denunţurilor şi probelor false. Absolut oricine astăzi în România poate deveni o ţintă printr-un denunţ care poate duce la o arestare sau condamnare'', citează The New York Times din discursul ţinut la 9 iunie de Liviu Dragnea.

A fost un moment remarcabil pentru această ţară cu peste 20 de milioane de locuitori, mult timp clasată drept una dintre cele mai corupte din Europa, dar care, de peste un deceniu, luptă agresiv cu cazurile de corupţie la nivel înalt.

Această luptă este acum în grav pericol, după ce Curtea Constituţională (CCR) a ordonat demiterea procurorului-şef anticorupţie şi a eliminat efectiv măsurile de protecţie instituite pentru a exista siguranţa că procurorii şi judecătorii sunt protejaţi împotriva presiunilor politice şi a răzbunării.

Decizia CCR se bazează pe o interpretare strictă a Constituţiei, iar criticii spun că singura modalitate de a păstra în momentul de faţă independenţa procurorilor ar putea fi organizarea unui referendum pentru a modifica însăşi legea fundamentală, comentează NYT.

Partidul lui Dragnea, încurajat de eşecul oficialilor Uniunii Europene de a reduce ameninţările la adresa statului de drept în Polonia şi Ungaria, s-a aruncat unit în lupta împotriva duşmanilor externi şi interni.

"După Revoluţie, NATO şi UE au spus că vor să ne înveţe democraţia", a declarat Liviu Dragnea luna aceasta într-un interviu televizat, referindu-se la revolta din 1989. "Ei ar trebui să îşi asume această responsabilitate, pentru că au încurajat şi, de asemenea, au finanţat acest stat paralel, acest sistem odios", a mai spus liderul social-democrat, citat de NYT.

Este o temă care a găsit ecou în regiune, de la Budapesta la Varşovia, de la Bratislava la Praga. Chiar şi în România, unde ataşamentul faţă de Uniunea Europeană este puternic înrădăcinat, partidul de guvernământ foloseşte o reţetă familiară pentru a atrage susţinători: promovarea teoriilor conspiraţiei, atacul la adresa finanţatorului internaţional şi filantropului George Soros pentru o listă de presupuse păcate şi descrierea criticilor partidului de guvernământ ca fiind nişte marionete ale unei cabale nefaste.

Limbajul folosit la miting a fost similar cu cel întrebuinţat de preşedintele american, Donald Trump, pentru a ataca anchetele legate de campania sa. "Îl salutăm pe Donald Trump şi lupta sa împotriva statului paralel!", a spus în engleză parlamentarul PSD Liviu Pleşoianu. "Ştim ce forţe sunt aruncate împotriva lui".

Liviu Dragnea şi aliaţii săi au insistat îndelung ca procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, să fie înlăturată. În februarie, ministrul justiţiei Tudorel Toader a recomandat într-un raport demiterea ei, acuzând-o de mai multe infracţiuni, inclusiv depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Preşedintele Klaus Iohannis, un fost lider al Partidului Naţional Liberal (PNL, opoziţie), a refuzat să dea curs recomandării, astfel că acest caz a ajuns la Curtea Constituţională. La 30 mai, CCR a decis că preşedintele nu poate ignora recomandarea ministrului justiţiei. Dacă refuză să ducă la îndeplinire decizia, cel mai probabil va fi suspendat, mai scrie NYT.

Într-o declaraţie făcută marţi, Klaus Iohannis nu a oferit niciun indiciu despre cum va răspunde, dar a fost clar că el consideră acţiunile partidului de guvernământ ca pe o ameninţare la adresa ţării.

"Nu putem să lăsăm statul să intre într-o situaţie de incertitudine, să intrăm în derivă şi să renunţăm la valori democratice. Nu putem accepta ca magistraţii să fie ameninţaţi şi intimidaţi", a spus preşedintele român. "În România nu există niciun stat paralel", a adăugat Klaus Iohannis.

Decizia CCR nu a recomandat numai demiterea Laurei Codruţa Kovesi. De asemenea, s-a hotărât că procurorii se află sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care este controlat de persoane numite politic. Criticii se tem că procurorii care supără partidul de guvernământ vor fi concediaţi iar cei rămaşi vor fi intimidaţi pentru a nu ancheta oficiali de rang înalt.

Laura Ştefan, expert anticorupţie, a subliniat că guvernul a învăţat din propriile greşeli. Când partidul lui Liviu Dragnea a propus, în urmă cu 16 luni, o ordonanţă de urgenţă menită să limiteze urmărirea penală a corupţiei, sute de mii de oameni au ieşit pe străzi, cele mai mari demonstraţii din România de la Revoluţia din 1989.

Acum, a spus ea, ei urmează exemplele Poloniei şi Ungariei - folosind mijloace legale pentru a submina însuşi statul de drept.

"Sunt foarte sceptică acum că va mai fi altceva decât un sistem judiciar controlat politic", a ţinut ea să adauge.

O parte a problemei, conform experţilor juridici, rezidă în faptul că actuala Constituţie a fost scrisă în 1991, când erau încă proaspete amintirile despre regimul comunist care folosea poliţia secretă şi procuratura pentru a-şi viza inamicii politici. Puterea procurorilor a fost în mod deliberat limitată.

"România a fost mereu la periferia imperiilor", a mai spus Laura Ştefan, citată de NYT. "Şi, la periferie, întotdeauna ai fărădelegi şi răufăcători", a adăugat ea.

În anii 1990, mulţi răufăcători au prosperat. Corupţia a devenit atât de endemică încât aproape orice activitate de zi cu zi - de la conducerea unei maşini până la mersul la medic - a fost afectată. La fel ca moartea şi impozitele, şpaga a intrat în cotidian.

Dar, pe măsură ce România a făcut paşi spre aderarea la NATO şi Uniunea Europeană la începutul anilor 2000, combaterea corupţiei a devenit o prioritate majoră.

Ţara a ratificat Convenţia ONU împotriva corupţiei în 2004, iar în anul următor a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), oferind procurorilor independenţa de a ancheta corupţia la nivel înalt. De atunci, mii de aleşi, funcţionari publici de rang înalt şi oameni de afaceri au fost condamnaţi pentru infracţiuni de această natură, reaminteşte NYT.

Anual, de când Laura Codruţa Kovesi a devenit procuror-şef al DNA, în 2013, aproximativ 1.200 de persoane au fost acuzate de corupţie şi 1.000 condamnate. Printre cei acuzaţi, s-au numărat 14 miniştri, 39 de miniştri adjuncţi, 14 senatori şi un deputat în Parlamentul European. În aceste cazuri, DNA a obţinut 27 de condamnări, majoritatea celorlalte fiind în aşteptare.

Laura Codruţa Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele îi analizează viitorul, nu a dorit să facă niciun comentariu direct despre decizia Curţii Constituţionale. Dar, într-un interviu de la sediul DNA - în aceeaşi clădire în care s-a aflat statul-major al Armatei române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial -, ea a justificat activităţile instituţiei, scriu semnatarii articolului, Marc Santora şi Kit Gillet.

"Mentalităţile se schimbă cu greu. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România", a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Stilul său ambiţios şi ferm i-a atras mulţi duşmani din întreg spectrul politic. Pe măsură ce presiunea asupra lui Liviu Dragnea a crescut, el a reacţionat tot mai agresiv, comentează NYT.

"Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnărilor, presiunile asupra instituţiei noastre au crescut categoric în ultimul an şi jumătate. Dacă dispare independenţa procurorilor - ceea ce pare că se întâmplă acum -, activităţile noastre nu devin mai dificile", devin imposibile, a adăugat şefa DNA.

Liderul PSD a sperat că mitingul din 9 iunie va arăta că are sprijin popular pentru campania sa împotriva "statului paralel". Cu greu a fost însă un miting obişnuit. Zeci de mii de oameni au fost aduşi din toată ţara - mulţi au spus că la îndemnul şefilor lor ori al liderilor filialelor locale.

Alexandra, de 20 de ani, a venit de la Luduş, un drum de şapte ore. Întrebată de ce, ea a răspuns: "Nu ştim de ce am venit aici".

Participanţilor li s-au dat insigne, steaguri şi autocolante. Pe scenă, au existat frecvente condamnări ale "statului paralel".

Dar într-o ţară în care fondurile Uniunii Europene sunt văzute ca importante pentru creşterea economică, Liviu Dragnea şi-a făcut apariţia la miting pe acordurile "Odei Bucuriei" al lui Beethoven, imnul oficial al UE, scrie NYT.

Senatorul Alina Gorghiu, membră a PNL, a declarat că investitorii ar putea să întoarcă spatele României în cazul în care corupţia nu mai poate fi controlată.

"Cred că bătălia finală va fi câştigată de către sistemul judiciar", a spus ea într-un interviu acordat în biroul PNL din Palatul Parlamentului, construit de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.

Cristi Danileţ, care a petrecut două decenii în sistemul judiciar şi este judecător la Cluj, nu a fost însă atât de încrezător.

"Este un moment foarte periculos", a spus el. "Sunt îngrozit de viitorul meu ca judecător independent în sistemul judiciar românesc", a spus magistratul, citat de NYT.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)