Agenţia France Presse dedică vineri un articol unor ''bijuterii arhitecturale ameninţate'' din România, care ''au găzduit capete încoronate şi au reprezentat mândria României timp de secole, înainte de a fi abandonate'' şi care au acum o şansă să fie salvate graţie eforturilor câtorva tineri îndrăgostiţi de patrimoniu.

Purtând o cască de protecţie, Oana Chirilă pătrunde într-o sală mare, boltită, în trecut somptuoasă, aflată în centrul băilor imperiale din localitatea Băile Herculane, un oraş plin de verdeaţă din sud-vestul României, aproape de graniţa cu Serbia şi cu Bulgaria.

Alături de alţi 10 tineri, studenţi la arhitectură ca şi ea, Oana a demarat un proiect pentru a readuce la viaţă acest vast ansamblu arhitectural construit între 1883 şi 1886 în timpul Imperiului Austro-Ungar şi care se degradează pe zi ce trece, victimă a dezinteresului autorităţilor şi a unei privatizări necinstite.

"Trebuie să începem prin măsuri urgente, pentru a elimina riscurile şi a consolida clădirea", spune Oana, care speră că Primăria locală va contribui la strângerea sumei de 100.000 de euro, necesară pentru această primă etapă, indispensabilă înainte de a se avea în vedere o restaurare completă.

Descrisă de împăratul Franz Joseph I al Austriei drept "cea mai frumoasă staţiune balneară din Europa", Herculane era deja apreciată de către romani în Antichitate pentru efectul "miraculos" al apelor sale termale sulfuroase, a dezvăluit pentru AFP istoricul Dorin Bălteanu.

O legendă locală spune că semi-zeul Hercule a venit într-o zi în această vale montană, unde s-a îmbăiat şi s-a odihnit, dând astfel numele oraşului, în centrul căruia tronează în prezent o statuie din bronz dedicată eroului din mitologia romană.

Încântată de acele locuri pitoreşti, împărăteasa Sissi a petrecut mai multe vacanţe la Herculane în anii 1880, atât pentru a-şi îngriji reumatismul, cât şi pentru a face plimbări îndelungate în natură.

Ştergerea trecutului?

Dar astăzi, doar plăcile de faianţă lipite pe pereţii fisuraţi ai băilor locale reamintesc de curele de tratament ale familiei imperiale austro-ungare. Aproximativ 30 de căzi încastrate, odinioară acoperite cu plăci din marmură roşie, sunt în prezent făcute bucăţi, iar ţevi ruginite atârnă deasupra lor.

În timpul regimului comunist, staţiunea şi-a pierdut mai multe dintre simboluri, inclusiv statui ale foştilor regi ai României, însă turiştii continuă să vină în localitate, relatează acelaşi istoric.

În 2001, vânzarea pe o sumă modică a celor mai frumoase clădiri din Herculane unui om de afaceri cu reputaţie controversată, Iosif Armas, a semnat condamnarea staţiunii la o fază suplimentară de decrepitudine.

Departe de a investi pentru a revitaliza staţiunea, acel deputat social-democrat pare că a făcut totul pentru a şterge trecutul, cu scopul de a putea să construiască ceva nou. O anchetă este în curs, iar procurorii români au pus sub acuzare mai multe persoane, inclusiv pe Iosif Armas pentru deturnare de fonduri şi un fost primar pentru corupţie.

"Este tactica promotorilor imobiliari: să lase monumentele să se degradeze pentru a putea apoi să intervină", a spus Maria Berza, expertă în politici culturale.

Mii de bijuterii arhitecturale din România au cunoscut o astfel de soartă, victime ale poftelor unor promotori fără scupule şi ale pasivităţii - sau poate chiar ale complicităţii - autorităţilor locale, au denunţat "militanţii" patrimoniului.

Oana Chirilă vrea neapărat să îşi păstreze speranţa. "Să nu faci nimic este de neconceput. Dacă nu reuşim să salvăm Herculane, o parte din identitatea noastră va fi pierdută pentru totdeauna", a spus ea.

"Frumoasa din Pădurea Adormită"

La celălalt capăt al ţării, pe ţărmul Mării Negre, un monument emblematic pentru debutul secolului al XX-lea, Cazinoul din Constanţa, stă să se prăbuşească.

Construită de un arhitect de origine elveţiană, Daniel Renard, această clădire ce aparţine stilului Art Nouveau a făcut obiectul admiraţiei ţarului Nicolae al II-lea în timpul unei vizite la Constanţa, în iunie 1914.

Însă astăzi, edificiul este populat de porumbei care îşi fac cuiburi sub acoperişul fisurat sau pe braţele candelabrelor, în timp ce podeaua din marmură şi eleganta scară interioară care duce la etaj sunt presărate cu excremente şi pene.

"De peste 10 ani, încercăm să găsim o soluţie viabilă pentru a reda acestei clădiri splendoarea sa de altădată", a declarat pentru AFP primarul din Constanţa, Decebal Făgădău.

În 2007, Cazinoul a fost dat în concesiune unei companii israeliene. Patru ani mai târziu, contractul a fost reziliat de municipalitatea din Constanţa fără ca niciun leu să fi fost investit. Fostul primar social-democrat Radu Mazăre, despre care jurnaliştii de la AFP scriu că s-a aflat la originea acestui fiasco, a fugit în Madagascar.

În contextul în care edificiul se află astăzi în centrul unui contencios între primărie şi guvern, o asociaţie ce grupează mai mulţi tineri arhitecţi români, Arche, a decis să intervină pentru a salva clădirea. Acest ONG a obţinut ca edificiul să fie înscris pe o listă a "celor mai ameninţate şapte situri" în 2018, alcătuită de organizaţia Europa Nostra, care militează pentru protejarea patrimoniului.

"Experţii europeni vor propune primăriei soluţii pentru ca acest cazinou să fie restaurat", a declarat pentru AFP arhitecta Daniela Costea. Până atunci, asociaţia Arche organizează în Cazinoul din Constanţa concerte şi seri de lectură, pentru a-i încuraja pe locuitorii oraşului "să îşi reînsuşească" edificiul.

Deşi anii 1990, marcaţi de speculaţii imobiliare sălbatice, au reprezentat "un dezastru" pentru clădirile istorice, Maria Berza se declară încurajată de mobilizarea recentă a unei iniţiative asociative pentru salvarea acestei moşteniri arhitecturale.

După părerea ei, după ce a fost tratat ca un fel de "Cenuşăreasă", patrimoniul arhitectural din România pare să semene în prezent cu "Frumoasa din Pădurea Adormită, pe cale să se trezească".AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)