La un secol de la Marea Unire, România este un actor european şi global respectat, nu în ultimul rând prin modul constructiv în care transpune în cheie multilaterală obiectivele politicii sale externe şi ale familiei politice din care face parte - Uniunea Europeană şi NATO, asumându-şi, totodată, responsabilităţi de interes general, declară ambasadorul Cristian Istrate, şeful Misiunii Permanente a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ambasadorul român aminteşte, în acest context, că ţara noastră a exercitat la Viena, în ultimii ani, preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE, preşedinţia celei de-a şaptea conferinţe a statelor părţi la Convenţia ONU pentru combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere, preşedinţia Comisiei pregătitoare a Organizaţiei pentru interzicerea experienţelor nucleare, precum şi preşedinţia Forumului OSCE pentru Securitate prin Cooperare (FSC).

În interviu, diplomatul român apreciază că, în contextul internaţional actual, marcat de grava criză de încredere între participanţii la diferite formate de negocieri, se impun reinventarea permanentă a diplomaţiei multilaterale şi voinţa politică a tuturor pentru construirea consensului, subliniind că singurul răspuns este dialogul sincer şi, mai ales, principial, bazat pe normele dreptului internaţional şi pe principiile ordinii internaţionale democratice.

În ce priveşte conflictele prelungite, ambasadorul Cristian Istrate arată că România susţine ca OSCE să acorde prioritate zero soluţionării lor, ţara noastră sprijinind eforturile preşedinţiilor în exerciţiu, ale misiunilor şi prezenţelor OSCE în teren. Este amintită, în acest context, Misiunea Specială de Monitorizare din Ucraina, la care România, cu cei 37 de membri, este unul din principalii contribuitori. În interviu, diplomatul aminteşte că, tot în cadrul OSCE, România se implică activ în mecanisme specifice precum reţeaua punctelor de contact în domeniul managementului şi securităţii frontierelor, echipele mobile de identificare a luptătorilor terorişti străini la frontieră, cooperarea academiilor de poliţie şi a promovat implementarea măsurilor de consolidare a încrederii în scopul creşterii securităţii în spaţiul cibernetic.

Amintind locul unic al Vienei între centrele diplomaţiei multilaterale, ambasadorul Cristian Istrate remarcă faptul că, deşi românii ocupă un spectru larg de poziţii în cadrul organizaţiilor internaţionale din capitala Austriei, cel mai proeminent fiind acela de coordonator şef al AIEA, ţara noastră poate aspira la mai mult, prezentând, la momentul oportun, o candidatură competitivă pentru poziţia de top la una din structuri. Până atunci, însă, consideră diplomatul, românii ar trebui să utilizeze mai mult, ca rampă de lansare, secondările în organizaţii sau oportunităţile de stagiu oferite de secretariatele internaţionale sau chiar de Misiunea de la Viena.

Interviul, acordat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.

AGERPRES: Stimate domnule ambasador, Misiunea pe care o conduceţi acoperă reprezentarea României pe lângă o serie de organizaţii şi agenţii internaţionale cu rol major în asigurarea cooperării, stabilităţii şi securităţii în Europa şi în lume. Dacă este să amintim doar Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), Tratatul pentru Interzicerea Totală a Experienţelor Nucleare (CTBT), înţelegem cât de vastă şi de complexă este aria de probleme cărora li se adresează aceste structuri. Cum vedeţi rolul diplomaţiei multilaterale în actualul context politic şi de securitate?
Cristian Istrate: Vreau să subliniez de la bun început că unicitatea Vienei între centrele diplomaţiei multilaterale este dată, într-adevăr, de paleta foarte variată de teme cu impact sub-regional, european şi global, de la securitatea militară la drepturile omului, de la chestiuni nucleare la protecţia mediului sau combaterea criminalităţii organizate ori corupţiei. Însă toate aceste subiecte sunt abordate nu în mod abstract, ci - aşa cum remarcaţi - într-un anumit context politic, care influenţează nu numai direcţia şi calitatea negocierilor, dar uneori pune chiar sub semnul întrebării utilitatea şi eficienţa soluţiilor multilaterale. Contextul internaţional actual este responsabil, de pildă, pentru grava criză de încredere între participanţii la diferite formate de negocieri, pentru politizarea unor chestiuni evident tehnice, pentru blocaje motivate de agende ascunse. Toate acestea constituie provocări pentru a căror gestionare se impune reinventarea permanentă a diplomaţiei multilaterale, un plus de imaginaţie şi creativitate din partea negociatorilor şi voinţa politică a tuturor pentru construirea consensului. Dar cum poate fi construit consensul între părţi despărţite de litigii complicate sau vechi conflicte armate? Cum pot fi armonizate interesele unor ţări din regiuni diferite ale globului, cu agende şi priorităţi contradictorii? Răspunsul este: prin dialog sincer şi, mai ales, principial, bazat pe normele dreptului internaţional şi pe principiile ordinii internaţionale democratice. Rolul diplomaţiei multilaterale în prima parte a secolului XXI este de a propune soluţii întemeiate pe aceste norme şi principii, care reprezintă condiţia asumării unanime şi durabilităţii soluţiilor respective.

AGERPRES: În ce măsură reuşeşte România să fie o voce în aceste mecanisme de cooperare multilaterală, promovându-şi în acelaşi timp obiectivele de politică externă?
Cristian Istrate: La un secol de la Marea Unire se poate afirma că România este un actor european şi global respectat, nu în ultimul rând prin modul constructiv în care transpune în cheie multilaterală obiectivele politicii sale externe şi ale familiei politice din care face parte - Uniunea Europeană şi NATO. Suntem promotorii acţiunii coordonate şi unitare în cadrul acestei familii şi ne asumăm, totodată, responsabilităţi de interes general, care duc mai departe agenda multilaterală printr-un leadership menit să consolideze cadrul instituţional şi normativ existent, să-i reafirme relevanţa şi eficienţa. În ultimii ani, România a exercitat la Viena preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE, preşedinţia celei de-a şaptea conferinţe a statelor părţi la Convenţia ONU pentru combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere, preşedinţia Comisiei pregătitoare a Organizaţiei pentru interzicerea experienţelor nucleare, precum şi preşedinţia Forumului OSCE pentru Securitate prin Cooperare (FSC), pentru a menţiona doar exemplele cele mai semnificative. Toate acestea ne prezintă pe scena internaţională ca pe o ţară angajată, responsabilă, care nu se mulţumeşte doar cu postura de alăturare pasivă la consens, ci promovează creativ şi principial consensul pe o paletă largă de probleme de securitate, economice, sociale sau de mediu.

AGERPRES: Cum acţionează România pentru menţinerea pe agenda de priorităţi a OSCE a problemei soluţionării conflictelor îngheţate, în special a celui transnistrean, dar şi a crizei din Ucraina, ambele cu mare miză la nivel regional şi pentru interesele ţării noastre?
Cristian Istrate: Conflictele prelungite sunt principala problemă care afectează securitatea europeană şi subminează încrederea între statele participante ale OSCE. Numărul conflictelor, din păcate, nu s-a redus, ci a crescut, iar faptul că nu se întrevăd soluţii unanim acceptabile în viitorul previzibil generează frustrări, ca şi tentaţia unora de a îndrepta Organizaţia spre zone unde, aparent, cooperarea ar fi mai facilă. De aceea, România se pronunţă - şi vă asigur că nu suntem singuri - pentru ca OSCE să acorde prioritate zero soluţionării acestor conflicte, orice alte proiecte s-ar desfăşura pe toate cele trei dimensiuni ale Organizaţiei (politico-militară, economică şi de mediu, respectiv drepturile omului) urmând să fie astfel implementate încât să contribuie la soluţionarea conflictelor existente, precum şi la prevenirea apariţiei altora noi, în spiritul Actului Final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă şi al tuturor celorlalte angajamente asumate de statele participante. Pe această bază sprijinim eforturile preşedinţiilor în exerciţiu (anul acesta Italia), ale instituţiilor autonome, ale misiunilor şi prezenţelor OSCE în teren. Între acestea aş dori să remarc Misiunea Specială de Monitorizare din Ucraina, la care România este unul din principalii contribuitori. Alături de colegii lor din alte state, cei 37 de români care activează în prezent în cadrul Misiunii aduc pe teren o contribuţie apreciată la eforturile de prevenire a escaladării şi de soluţionare a conflictului, iar asigurarea securităţii acestora rămâne un aspect care ne preocupă în mod deosebit.

AGERPRES: Care apreciaţi că sunt şansele negocierilor în format ''5+2'' de a concretiza obiectivul unei reglementări politice a dosarului transnistrean, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova?
Cristian Istrate: În ultima perioadă s-au înregistrat unele progrese, a fost convenit un pachet de opt măsuri, se fac paşi pe linia implementării acestora şi sunt indicii că se lucrează, totodată, la noi acorduri. Procesul ''5+2'', care a dobândit în ultima perioadă o dinamică pozitivă (a se vedea concluziile recentei reuniuni de la Roma, din 29-30 mai), rămâne unicul format de negociere pentru soluţionarea conflictului transnistrean conform principiilor pe care le-aţi menţionat şi care sunt menite să garanteze că Republica Moldova va fi liberă să urmărească obiectivul integrării europene.

AGERPRES: Cum acţionează România la OSCE în dosarele care privesc problematica de mare actualitate a ameninţărilor transnaţionale precum terorismul, criminalitatea transfrontalieră, migraţia ilegală, atacurile cibernetice, traficul cu fiinţe umane şi droguri?
Cristian Istrate: În cei doi ani cât a exercitat preşedinţia Comitetului de Securitate al OSCE, România a impulsionat negocierile care au condus la adoptarea declaraţiilor reuniunilor ministeriale de la Belgrad (2015) privind prevenirea şi combaterea extremismului violent şi a terorismului, respectiv Hamburg (2016) privind utilizarea datelor pasagerilor curselor aeriene în scopul prevenirii terorismului. A introdus, în premieră, practica raportării voluntare a statelor OSCE privind măsurile naţionale pentru combaterea acestui flagel şi a solicitat Secretariatului elaborarea unui sinopsis al acestor măsuri, ajuns actualmente la a doua ediţie. Ne implicăm activ în mecanismele specifice ale OSCE, precum reţeaua punctelor de contact în domeniul managementului şi securităţii frontierelor, echipele mobile de identificare a luptătorilor terorişti străini la frontieră sau în structurarea cooperării academiilor de poliţie din spaţiul OSCE. România a promovat implementarea măsurilor de consolidare a încrederii (Confidence Building Measures/CBMs) ale OSCE în scopul creşterii securităţii şi a stabilităţii în spaţiul cibernetic, a reducerii conflictelor care decurg din utilizarea tehnologiilor informaţiei şi a comunicaţiilor şi sporirea încrederii dintre state, îndeosebi în perioade de tensiune. Din postura de preşedinte al Forumului pentru Securitate prin Cooperare (2017), România a pus pe agendă tema aspectelor militare ale securităţii cibernetice. Vom continua susţinerea eforturilor OSCE prin găzduirea la Bucureşti, în luna iunie 2018, a unui seminar regional în domeniul securităţii cibernetice. Exemplele pot continua cu problema traficului de droguri sau a criminalităţii transfrontaliere, dar trebuie precizat că, implicându-se în gestionarea acestor noi ameninţări la adresa securităţii, România s-a situat constant pe baza principială a armonizării eforturilor OSCE cu măsurile întreprinse de alte organizaţii, pentru a evita duplicările, a spori eficienţa reacţiei instituţionale multilaterale şi a nu deturna atenţia de la sarcinile prioritare ale OSCE.

AGERPRES: Lamberto Zannier, actual Înalt Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale şi fost secretar general al OSCE între 2011-2017, identifica ''polarizarea în creştere'' drept cea mai mare provocare pentru organizaţie, cu referire mai ales la relaţia dintre Occident şi Rusia, dar sublinia că OSCE poate oferi ''un spaţiu'' pentru îmbunătăţirea acestora. În ce măsură consideraţi că OSCE funcţionează drept un cadru de dialog şi de dezamorsare a tensiunilor diplomatice şi militare?
Cristian Istrate: Sunt de acord cu ambasadorul Zannier că asistăm la polarizare în cadrul OSCE, dar consider că se impune o nuanţare în ceea ce priveşte dimensiunea acestei polarizări. Să mă explic: în momentul de faţă, avem de fapt un singur pol, acela al imensei majorităţi a statelor participante, care se pronunţă pentru respectarea principiilor şi angajamentelor OSCE, deoarece acestea promovează suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, neamestecul în treburile interne, drepturile omului, cu alte cuvinte întregul set de valori pe care se bazează securitatea europeană şi a fiecărei ţări în parte. Cei care încalcă aceste valori se văd, inevitabil, izolaţi într-o permanentă defensivă diplomatică. Trebuind să explice inexplicabilul, ei recurg adesea la "cosmetizarea" realităţii, ceea ce face ca încrederea firească între participanţii la negocieri să se situeze de cele mai multe ori sub zero. Este un efort titanic şi o probă de anduranţă pentru cadrul multilateral reluarea dialogului şi reconstruirea încrederii. Dialog trebuie să fie - ce alternativă avem? -, dar un dialog autentic, pragmatic, pe baze principiale, purtat cu responsabilitate, nu cu agendă dublă sau în scop propagandistic. În acest dialog trebuie folosit mai mult "instrumentarul OSCE", îndeosebi setul mecanismelor de avertizare timpurie şi diplomaţie preventivă dezvoltat de instituţiile autonome, precum Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale.

AGERPRES: Prin ce se remarcă contribuţia României la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, inclusiv în contextul actualelor îngrijorări legate de viitorul JCPOA (Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune), mai cunoscut drept acordul în domeniul nuclear cu Iranul?
Cristian Istrate: AIEA este una din piesele esenţiale ale sistemului multilateral prin aceea că monitorizează situaţia globală a combustibilului nuclear, împiedicând tentaţiile unora de a se dota cu arme nucleare şi încurajând, totodată, cooperarea în scopul utilizării paşnice a atomului. România este una din puţinele ţări din lume care controlează întregul ciclu nuclear civil, de la minerit la gestionarea deşeurilor nucleare. Aceasta ne propulsează în elita mondială a ţărilor responsabile de soarta neproliferării armelor nucleare şi, în egală măsură, de cooperarea şi asistenţa tehnică din domeniul nuclear. Încurajăm cooperarea, dar conform normelor de securitate şi siguranţă nucleară - invit viitorii stagiari ai Misiunii României la Viena să descopere diferenţa! Ne preocupă, de exemplu, o temă de nişă, anume criminalistica nucleară, altfel spus investigaţia materialelor nucleare cu scopul identificării sursei, traficului şi eventualei îmbogăţiri a acestora. Securitatea nucleară este de interes prioritar pentru România în cadrul AIEA, alături de cercetarea şi tehnologia din domeniul nuclear, cu aplicaţii multiple în medicină, agricultură, prezervarea patrimoniului cultural, gestionarea deşeurilor radioactive, etc. În egală măsură, rămânem deschişi transferului de expertiză şi asistenţă către alte state, prin intermediul cursurilor, seminariilor internaţionale sau programelor de pregătire pe diferite subiecte organizate în ţara noastră.

AGERPRES: Cum acţionează România pentru creşterea profilului său în organizaţiile multilaterale de la Viena şi pentru obţinerea de noi posturi de nivel în aceste structuri?
Cristian Istrate: Constat că aţi lăsat la urmă cea mai dificilă întrebare. Obţinerea de posturi internaţionale depinde într-o mare măsură de calitatea candidaţilor pe care îi prezentăm, ca şi de contextul politic în care are loc selecţia. În cadrul organizaţiilor internaţionale de la Viena românii ocupă un spectru larg de poziţii, de la un nivel foarte înalt (coordonator şef al AIEA), la director de departament IT la OSCE, experţi în domeniul juridic, al combaterii terorismului (OSCE) sau corupţiei (IACA), al prevenirii consumului de droguri (UNODC), al monitorizării experienţelor nucleare (CTBTO) sau, în fine, ca membri ai personalului de securitate al ONU. Desigur că se poate aspira la mai mult! Mi-aş dori ca, la momentul potrivit, România să poată prezenta o candidatură competitivă pentru poziţia de top la una din organizaţiile din sistemul multilateral de la Viena sau din alte centre.

Până atunci, cred că trebuie să utilizăm pe scară mai amplă secondările în organizaţii, aşa cum procedează multe ţări, sau oportunităţile de stagiu oferite de secretariatele internaţionale sau chiar de Misiunea noastră - unul dintre foştii stagiari ai Misiunii a obţinut un post în cadrul serviciului de conferinţe al OSCE! De asemenea, trebuie continuată promovarea competenţelor naţionale în panelurile conferinţelor şi altor reuniuni "în marjă" pe care România le organizează sau conduce. Unsprezece oficiali români din instituţii naţionale sau internaţionale au fost invitaţi deja la diferite sesiuni desfăşurate sub preşedinţia României la Viena, iar alţi experţi au prezentat puncte de vedere la evenimentele organizate de Misiune împreună cu partenerii în marja reuniunii Dimensiunii Umane a OSCE pe tema combaterii anti-semitismului prin educaţie sau integrării socio-economice a persoanelor aparţinând minorităţii romilor, respectiv în cadrul UNODC pe combaterea utilizării noilor substanţe psihotrope.

La fel, înţelegem importanţa folosirii platformelor multilaterale pentru a construi profilul de ţară pe teme care arată că România împărtăşeşte preocupări globale: prezidarea Comitetului Principal II al Conferinţei de evaluare a aplicării Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (New York, mai 2015) sau a panelului sesiunii Adunării Generale ONU consacrată interzicerii experienţelor nucleare (septembrie 2016), respectiv participarea la conferinţele pe teme de securitate şi neproliferare de la Amman (octombrie 2017) şi Doha (aprilie 2018) sunt numai câteva exemple de implicare în acest sens.

Ca o nouă expresie a angajamentului său faţă de OSCE, România va găzdui, la Bucureşti, în vara anului 2020, sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, care va aduce în ţara noastră un nou eveniment important, de această dată în planul diplomaţiei parlamentare. În fine, dimensiunea mediatică, transmiterea către audienţe largi a opţiunilor naţionale de politică externă prin articole, interviuri, Twitter etc. devine tot mai importantă în diplomaţia multilaterală.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)