Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Echipa română APELL-TAST, participantă la exerciţiul european de protecţie civilă EU MODEX 2018 organizat până sâmbătă în localitatea austriacă Eisenerz, are un rol extrem de important în cadrul acestei simulări, asigurând asistenţa şi suportul tehnic pentru ceilalţi experţi desemnaţi să asigure coordonarea operaţiunilor prin intermediul Mecanismului european de protecţie civilă.

Scopul exerciţiului de la Eisenerz, organizat de către Directoratul General pentru Protecţie Civilă şi Ajutor Umanitar al Comisiei Europene (DG-ECHO), este de a verifica modul de reacţie şi acordare a asistenţei prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene. Scenariul conceput de organizatori, cu sprijinul autorităţilor locale din provincia austriacă Styria, a fost producerea, joi, a unui cutremur cu magnitudinea de 7,2 într-o veche zonă minieră şi în acelaşi timp o cunoscută zonă turistică, din ţara fictivă Modulistan, care nu ar fi membră a Uniunii Europene. Seismul a fost urmat vineri de două replici puternice, ceea ce a dus la surparea mai multor galerii din zonă, operaţiunile de salvare fiind mai dificile din cauza terenului accidentat şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile, cu averse de ploaie frecvente.

''Din punct de vedere al expertizei, am avut probleme legate de mediu precum ruperea unui baraj, situaţie care ameninţa comunitatea locală, şi a fost nevoie să facem o evaluare. Apoi, ne-am pus problema dacă, din cauza precipitaţiilor căzute în perioada exerciţiului, există riscul producerii unor alunecări de teren, fiind nevoie să identificăm tipul de sol şi să obţinem mai multe informaţii'' în această privinţă, a declarat pentru AGERPRES liderul echipei APELL-TAST, Florin Alexandru Şteţca.

El a adăugat că o altă provocare pentru echipa română (formată din patru specialişti în logistică şi patru în internet şi comunicaţii) a reprezentat-o situaţia de la aeroport, în scenariul conceput de organizatori, fiind necesară o evaluare a stării aeroportului după cutremur.

''În echipa noastră avem şi specialişti în comunicaţii şi ei au fost să evalueze sistemele satelitare de comunicaţii, iar astăzi facem o evaluare la sistemul de alimentare cu apă potabilă, pentru a vedea dacă apa este contaminată. Au fost foarte multe provocări deoarece este o zonă de criză în cadrul exerciţiului şi trebuie să fim foarte atenţi şi foarte serioşi în a raporta tot timpul unde suntem şi ce facem, pentru a nu se întâmpla ceva cu persoanele plecate pentru evaluări'', a explicat liderul echipei române participante la exerciţiul de protecţie civilă de la Eisenerz.

Florin Alexandru Şteţca a subliniat că ceea ce diferenţiază APELL-TAST de alte echipe de acelaşi tip din Europa este faptul că echipa română este formată în mare parte specialişti în problematici de mediu şi în acest context poate oferi şi expertiză în evaluări şi recomandări.

APELL-TAST este un modul de protecţie civilă specializat pe asistenţă şi suport tehnic, care vine în sprijinul experţilor de protecţie civilă în misiuni de intervenţie şi răspuns la dezastre. Echipa APELL-TAST a participat la mai multe exerciţii de pregătire în cadrul Mecanismului de protecţie civilă al UE, desfăşurate în Bulgaria, România, Macedonia, Polonia, Danemarca.

În componenţa echipei APELL-TAST se află voluntari, având diferite cursuri de pregătire în protecţie civilă. Fundaţia 'Centrul Naţional APELL pentru Managementul Dezastrelor', în cadrul căreia funcţionează echipa APELL-TAST, a fost înfiinţată în anul 2007, din iniţiativa prof. univ.dr. ing. Alexandru Ozunu şi din dorinţa de a contribui la efortul general de prevenire a riscurilor naturale şi antropice, protecţia, intervenţia şi reducerea riscului de mediu, precum si promovarea aplicării politicilor şi strategiilor de mediu în contextul dezvoltării durabile, fundamentarea tehnico-stiinţifică şi utilizarea metodelor şi activităţilor de informare, documentare, training, cercetare, consultanţă şi diseminare.

La exerciţiile MODEX EU 2018 Eisenerz mai participă, în afara echipei de sprijin şi asistenţă tehnică din România, o echipă de căutare şi salvare din Slovenia, echipe de căutare şi salvare urbană din Grecia şi Lituania, echipa EMERPAS din Franţa dotată cu drone şi o echipă a experţilor în protecţie civilă din cadrul Comisiei Europene. De asemenea, sunt prezenţi jurnalişti din Austria, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia.

În ultimii ani, ţările membre ale UE s-au confruntat cu numeroase dezastre soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi cu pagube materiale grave pentru cetăţeni, companii, comunităţi şi mediu. Numai anul trecut, 200 de persoane şi-au pierdut viaţa în dezastre naturale în Europa. Instrumentele de răspuns în caz de dezastre de care dispune în prezent UE sunt limitate şi se întâmplă deseori ca asistenţa pe care statele membre o solicită în timpul unei crize să nu poată fi furnizată sau să nu poată fi pusă la dispoziţie suficient de rapid. Acest lucru este cauzat de faptul că actualul Mecanism de protecţie civilă al UE se bazează pe un sistem voluntar şi pe capacităţile suplimentare pe care statele membre le pot oferi altei ţări care are nevoie de acestea.

La Mecanismul de protecţie civilă al UE participă toate statele membre plus Islanda, Macedonia, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia. Orice ţară din lume poate solicita asistenţă prin intermediul acestui mecanism. De la lansarea sa în 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE a primit aproximativ 300 de cereri pentru asistenţă. El a fost activat în cazul celor mai devastatoare dezastre produse în ultimii ani în lume, precum cutremurul din Haiti din 2010, tsunami-ul din Japonia din 2011, izbucnirea maladiei Ebola în 2014, seismul din Nepal din 2015, criza refugiaţilor (2015-2016), inundaţii şi incendii de pădure în Europa. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)