Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Exerciţiul de protecţie civilă EU MODEX 2018, organizat în localitatea austriacă Eisenerz de către Directoratul General pentru Protecţie Civilă şi Ajutor Umanitar al Comisiei Europene (DG-ECHO), a început joi, la această aplicaţie participând echipe din România, Slovenia, Lituania, Grecia şi Franţa şi experţi în protecţie civilă din cadrul Comisiei Europene.

Scopul exerciţiului este de a verifica modul de reacţie şi acordare a asistenţei prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene.

Scenariul conceput de organizatori, cu sprijinul autorităţilor locale din provincia austriacă Styria, este producerea unui cutremur cu magnitudinea de 7,2 într-o veche zonă minieră şi în acelaşi timp o cunoscută zonă turistică, din ţara fictivă Modulistan, care nu ar fi membră a Uniunii Europene.

Răspunsul internaţional la dezastru s-a concretizat în cursul după-amiezii de joi odată cu sosirea unităţii greceşti M-USAR la presupusul punct de trecere a frontierei în statul Modulistan. Unitatea M-USAR a stabilit la scurt timp un centru de primire-plecare (RDC) în localitatea vecină St. Michael.

Între timp, la frontiera statului fictiv Modulistan au mai sosit o echipă de căutare şi salvare şi un elicopter din Slovenia, o echipă de sprijin şi asistenţă tehnică (TAST) din România şi unitatea EMERPAS din Franţa, care dispune de drone pentru căutarea victimelor şi a supravieţuitorilor.

Într-o primă fază a exerciţiului a fost monitorizată situaţia din teren după ce autorităţile din Modulistan au solicitat asistenţă internaţională, cerere care a fost acceptată, după care s-a trecut la etapa de mobilizare a echipelor de protecţie civilă.

Ţările membre ale UE s-au confruntat cu numeroase dezastre soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi cu pagube materiale grave pentru cetăţeni, companii, comunităţi şi mediu. Numai anul trecut, 200 de persoane şi-au pierdut viaţa în dezastre naturale în Europa. Instrumentele de răspuns în caz de dezastre de care dispune în prezent UE sunt limitate şi se întâmplă deseori ca asistenţa pe care statele membre o solicită în timpul unei crize să nu poată fi furnizată sau să nu poată fi pusă la dispoziţie suficient de rapid. Acest lucru este cauzat de faptul că actualul Mecanism de protecţie civilă al UE se bazează pe un sistem voluntar şi pe capacităţile suplimentare pe care statele membre le pot oferi altei ţări care are nevoie de acestea.

În acest context, la 23 noiembrie 2017, Comisia Europeană - care joacă un rol-cheie în coordonarea răspunsurilor la situaţii de criză în Europa şi în lume, prin Mecanismul de protecţie civilă al UE - a prezentat o serie de propuneri menite să consolideze răspunsul Uniunii Europene în materie de protecţie civilă şi să stimuleze capacitatea Europei de a face faţă mai bine dezastrelor naturale. Propunerea, al cărei impact bugetar suplimentar se ridică la 280 de milioane de euro pentru restul perioadei acoperite de cadrul financiar multianual (2018-2020), completează sistemele statelor membre de răspuns în caz de dezastre prin crearea unei rezerve dedicate de capacităţi operaţionale la nivelul Uniunii - rescEU - şi prin consolidarea măsurilor de pregătire şi prevenire. În mod concret, propunerea se axează pe două elemente esenţiale: crearea sistemului rescEU pentru a consolida capacităţile de răspuns în caz de dezastre în UE şi sporirea investiţiilor în acţiunile de prevenire şi pregătire.

În esenţă, rescEU este o rezervă de resurse şi echipamente utilizate atunci când statele membre nu pot face faţă singure unui dezastru şi au nevoie de asistenţă suplimentară din partea UE, care ar trebui furnizată rapid. Toate costurile şi capacităţile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia Europeană urmând să asigure controlul operaţional al acestor resurse şi echipamente şi să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.

La Mecanismul de protecţie civilă al UE participă toate statele membre plus Islanda, Macedonia, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia. Orice ţară din lume poate solicita asistenţă prin intermediul acestui mecanism. De la lansarea sa în 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE a primit aproximativ 300 de cereri pentru asistenţă. El a fost activat în cazul celor mai devastatoare dezastre produse în ultimii ani în lume, precum cutremurul din Haiti din 2010, tsunami-ul din Japonia din 2011, izbucnirea maladiei Ebola în 2014, seismul din Nepal din 2015, criza refugiaţilor (2015-2016), inundaţii şi incendii de pădure în Europa. AGERPRES/(editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: EU MODEX 2017-2018 / Facebook