România sprijină progresele Minskului în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Parteneriatului Estic, Bucureştiul asumându-şi un rol activ în conturarea politicii europene faţă de partenerii estici ai Uniunii Europene (UE), a declarat ambasadorul României în Republica Belarus, Viorel Moşanu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Diplomatul român susţine că, după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, abordarea autorităţilor belaruse, precum şi unii paşi întreprinşi pe plan intern au probat interesul Republicii Belarus pentru dialog şi cooperare. Chiar dacă Belarus îşi continuă integrarea în structuri ale spaţiului ex-sovietic, precum Uniunea Economică Eurasiatică sau Comunitatea Statelor Independente, iar relaţiile Minskului cu partenerii europeni au fost caracterizate şi de perioade tensionate, rezultatele politicii de "angajament critic" al UE faţă de Belarus sunt, potrivit ambasadorului Moşanu, unele palpabile.

Referitor la relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Belarus, Viorel Moşanu a spus că în raporturile comercial-economice româno-belaruse există o anumită discrepanţă între potenţial şi realitate, însă în alte domenii, mai ales cel cultural, al educaţiei şi ştiinţei, colaborarea dintre ţările noastre se desfăşoară într-un ritm încurajator, proiectele din aceste domenii fiind generatoare de ''multiple poduri între popoarele noastre''.

În interviul acordat AGERPRES, Viorel Moşanu vorbeşte, de asemenea, despre relaţia de colaborare pe care Ambasada României la Minsk o cultivă cu membrii comunităţii vorbitorilor de limbă română de pe teritoriul belarus, în mod special cu resortisanţii din Republica Moldova.

Diplomatul se referă şi la stadiul în care se află procesul de identificare a locurilor unde este posibil să fie înhumaţi militari români decedaţi pe teritoriul belarus în secolul trecut şi cu problemele cu care se confruntă ambasada în acest sens.

Interviul, acordat prim email, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.

AGERPRES: Domnule Moşanu, sunteţi primul ambasador al României în această ţară, unde până în 2015 reprezentarea a fost la nivel de însărcinat cu afaceri. Ce a determinat ridicarea nivelului de reprezentare diplomatică în Belarus?
Viorel Moşanu: În primul rând, trebuie să fac precizarea că nu sunt primul ambasador român acreditat la Minsk. După stabilirea relaţiilor diplomatice, România a fost reprezentată în Belarus, în perioada 1993-1996, de către ambasadorul Nicolae Stânea. După aceea, într-adevăr, nivelul de reprezentare al ţării noastre a fost redus, pentru o perioadă îndelungată, la cel de însărcinat cu afaceri. În anul 2015, pe fondul evoluţiilor pozitive înregistrate în relaţiile dintre UE şi Belarus şi a rolului activ asumat de România în conturarea politicii europene faţă de partenerii estici ai UE, a venit decizia firească a autorităţilor de la Bucureşti de a reveni la un nivel superior de reprezentare diplomatică. În mod evident, o astfel de schimbare nu a rămas neobservată la Minsk şi a condus la o relansare a agendei bilaterale şi la plasarea cooperării bilaterale pe un curs ascendent. După aproximativ un an de la această decizie, partea belarusă a răspuns prin numirea propriului ambasador la Bucureşti, astfel că, în prezent, raporturile diplomatice bilaterale au reintrat în normalitate, oferind o bază bună pentru întregul cadru al relaţiilor dintre România şi Republica Belarus.

AGERPRES: La învestirea dumneavoastră în funcţie aţi declarat că veţi depune eforturi în vederea diminuării soldului negativ al balanţei comerciale dintre România şi Belarus şi aţi pledat pentru înfiinţarea unui Birou pentru promovarea relaţiilor comercial-economice dintre cele două ţări. Care sunt rezultatele acestor demersuri?
Viorel Moşanu: Promovarea intereselor economice ale întreprinzătorilor români şi ale statului român este unul din principalele obiective ale oricărei ambasade. Demersurile de diplomaţie economică sprijină promovarea pe plan extern a produselor şi serviciilor mediului de afaceri românesc, însă nu pot suplini dorinţa şi eforturile acestuia de a pătrunde şi a se dezvolta pe pieţele externe. În raporturile comercial-economice româno-belaruse există o anumită discrepanţă între potenţial şi realitate. Consider că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe cunoaşterea reciprocă a oportunităţilor existente, dar şi pe diversificarea căilor de contact direct între cercurile de afaceri.
 

În ultimii ani, comerţul bilateral a înregistrat o continuă creştere (157 milioane USD în 2017), inclusiv exporturile româneşti, care s-au dublat, practic, în ultimul an, ajungând la o cifră record (43,3 milioane USD în 2017). Suntem conştienţi, totuşi, că potenţialul celor două economii este mult mai mare. Ambasada noastră continuă să acţioneze, în măsura posibilităţilor, în vederea identificării de noi oportunităţi şi forme de cooperare. Sprijinim intensificarea dialogului direct al reprezentanţilor mediului de afaceri, atât prin contactele directe, cât şi prin intermediul Camerelor de Comerţ şi Industrie sau al autorităţilor locale, cu care încercăm să colaborăm cât mai activ. Spre exemplu, recent m-am deplasat în regiunea Gomel, unde am discutat cu factorii de decizie, în primul rând despre perspectivele cooperării economice bilaterale. Sperăm că apropiata sesiune a Comisiei Mixte interguvernamentale pentru cooperare economică cu Belarus, care urmează să aibă loc la Bucureşti, să contribuie, de asemenea, la obiectivul relansării raporturilor comerciale.

AGERPRES: Cum colaboraţi cu Ambasada Republicii Moldova de la Minsk, având în vedere că pe teritoriul belarus există atât o comunitate de români, mai mică, dar şi o comunitate, ceva mai numeroasă, de cetăţeni ai Republicii Moldova. Organizaţi evenimente comune pentru reprezentanţii acestor comunităţi?
Viorel Moşanu: Comunitatea română din Republica Belarus este redusă din punct de vedere numeric, în evidenţele ambasadei figurând aproximativ 60 de cetăţeni români, dispersaţi pe o arie geografică extinsă. Comunitatea resortisanţilor din Republica Moldova este mult mai mare, majoritatea acestora stabilindu-se în Belarus în perioada sovietică, prin căsătorii mixte şi repartizări profesionale. Ambasada României cultivă o relaţie de colaborare cu societatea culturală "Comunitatea Moldovenilor", cu care sărbătoreşte anual tradiţia Mărţişorului. În anul 2016 am organizat împreună manifestarea culturală "Ziua Limbii Române" şi sperăm ca această manifestare să devină tradiţională. Este de la sine înţeles că toate acţiunile de diplomaţie culturală ale ambasadei noastre sunt onorate de diplomaţii din Republica Moldova şi membrii activi ai comunităţii vorbitorilor de limbă română.

AGERPRES: În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Cum veţi sărbători Centenarul în Belarus?
Viorel Moşanu: Acţiunile pe care le dedicăm aniversării Marii Uniri, cu o conotaţie specială pentru naţiunea română, au început deja la Minsk şi intenţionăm să extindem aria lor şi în regiunile belaruse. La începutul lunii martie, ambasada a participat, în premieră, la Târgul internaţional de Carte de la Minsk, unde literatura istorică a ocupat un loc de frunte. Tot în martie, am organizat o serată literar-muzicală româno-belarusă, desfăşurată sub auspiciile Centenarului. În continuare, pregătim o mare expoziţie fotografică "100 de imagini pentru 100 de ani", pe care ne propunem să o vernisăm la Minsk, la 31 octombrie 2018 şi ulterior să o circulăm în mai multe centre regionale ale ţării de reşedinţă. De asemenea, pregătim un concert de muzică românească la Filarmonica din Minsk, în noiembrie a.c., şi avem în vedere lansarea, în premieră în limba belarusă, a volumului de istorie al academicianului Ioan Aurel Pop "Istoria românilor", sens în care am iniţiat demersuri pentru identificarea celor mai bune posibilităţi de concretizare a acestei iniţiative.

AGERPRES: România a participat, alături de alte ţări, la iniţiativa Germaniei, la evenimente pentru marcarea Zilei Memoriei Victimelor războaielor, terorii şi violenţei. Se cunoaşte câţi ostaşi români sunt înhumaţi în Complexul Memorial din cimitirul Tarasovo-Minsk? Cum evoluează procesul de identificare a locurilor unde este posibil să mai fie înhumaţi militari români pe teritoriul belarus?
Viorel Moşanu: În complexul memorial Tarasovo-Minsk, dintr-un total de 1098 de militari înhumaţi, 158 sunt ostaşi români, decedaţi în perioada 1944-1946 în detenţia sovietică. Ambasada noastră participă, în mod permanent, la manifestările de cinstire a memoriei acestora. Datele oferite de Ministerul Apărării al Republicii Belarus indică un număr de 242 de militari români, decedaţi pe teritoriul belarus, în 18 localităţi, în principal, în lagăre de detenţie şi spitale. Din păcate, locurile de înhumare a 84 de militari români, decedaţi în Belarus rămân încă necunoscute. Acţiunile noastre pentru identificarea şi marcarea lor corespunzătoare continuă, însă ele sunt îngreunate de problemele legate de accesul la materialele de arhivă şi dispariţia fizică sau alterarea locurilor de înhumare. În prezent, ambasada urmăreşte să extindă studierea arhivelor belaruse, prin implicarea în acest proces a unor cercetători locali.

AGERPRES: Belarus face parte atât din Uniunea statală Rusia-Belarus, cât şi din Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Ambele promovau la un moment dat ideea instituirii unei monede unice: rubla pentru Uniunea Rusia-Belarus, "altânul" pentru Uniunea Vamală. Care mai este atitudinea oficială a Minskului faţă de cooperarea în cadrul acestor uniuni?
Viorel Moşanu: Belarus rămâne un susţinător al dezvoltării continue a Uniunii Economice Eurasiatice, din care mai fac parte Rusia, Kazahstan, Armenia şi Kârghâzstan. Conştiente de oportunităţile pe care le pot oferi pieţele libere de mărfuri, servicii şi capital ale UEE pentru economia belarusă, orientată spre export, autorităţile de la Minsk par a fi cele mai active în promovarea obiectivelor asumate de cele cinci ţări în acest domeniu. Insatisfacţia legată de slaba implementare a angajamentelor reciproce, în special în domeniile formării pieţei comune a resurselor energetice, eliminării barierelor netarifare sau a controalelor la frontierele comune determină partea belarusă să exprime deschis poziţii critice la adresa partenerilor. Un alt vector al politicii de integrare a Minskului rămâne şi Comunitatea Statelor Independente, care, deşi a pierdut din amploare, rămâne o platformă utilă pentru promovarea intereselor politico-economice.

AGERPRES: Belarus, alături de alte cinci state, este membră a Parteneriatului Estic al UE. Cu toate acestea, relaţiile dintre Minsk şi UE au cunoscut perioade foarte tensionate. În 2011, Belarus s-a retras temporar din acest parteneriat pentru a reveni ulterior, iar UE a introdus sancţiuni împotriva acestei ţări, pe care le-a ridicat în 2016. În opinia dumneavoastră, cât de importantă este, inclusiv pentru România, menţinerea Republicii Belarus în acest parteneriat cu UE?
Viorel Moşanu: Este adevărat, relaţiile Minskului cu partenerii europeni au fost caracterizate, de-a lungul timpului, prin grade diferite de cooperare: au existat şi perioade tensionate, dar şi momente de relansare. După anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014, abordarea autorităţilor belaruse, în special în contextul eforturilor internaţionale de reglementare a conflictului din Ucraina, dar şi unii paşi întreprinşi pe plan intern, au probat interesul Republicii Belarus pentru dialog şi cooperare. Rezultatele politicii de "angajament critic" al UE faţă de Belarus, din ultimii ani, sunt palpabile: UE a eliminat majoritatea măsurilor restrictive, s-a dezvoltat dialogul instituţional, s-a intensificat cooperarea în diverse domenii. Toate acestea contribuie la un nivel mai înalt de predictibilitate şi stabilitate regională. România sprijină procesul de angajare într-un parteneriat egal şi echilibrat şi încurajăm progresele Minskului în realizarea angajamentelor asumate, inclusiv în materie de drepturi ale omului. O bună parte din cooperarea cu UE se dezvoltă în cadrul Parteneriatului Estic, care oferă un instrumentar amplu de abordare a statelor din vecinătatea estică. Mai mult, acest program asigură posibilitatea unei abordări diferenţiate faţă de parteneri, în funcţie de nivelul de ambiţie, merite şi aspiraţii europene.

AGERPRES: Belarus şi-a câştigat independenţa în 1991, după destrămarea URSS. Cu toate acestea, ca în orice altă fostă republică sovietică, influenţa rusă şi-a pus puternic amprenta pe acest teritoriu. Din ce aţi constatat, cât de puternică mai este influenţa limbii ruse - această "lingua franca" a imperiului sovietic - asupra băştinaşilor? Ar putea fi această influenţă o piedică în calea consolidării independenţei belaruse faţă de vecinul său estic?
Viorel Moşanu: În virtutea unor factori istorici, limba rusă este, într-adevăr, vorbită în mod preponderent în administraţia de stat, în mass-media, în viaţa de zi cu zi. Rolul limbii ruse în societate poate fi dedus şi prin faptul că, alături de limba belarusă, ea are statutul de limbă de stat. În marea lor majoritate, cetăţenii belaruşi sunt, totuşi, bilingvi, deoarece limba belarusă este o materie obligatorie a programei şcolare. În aceste condiţii, procesul de emancipare lingvistică, chiar dacă este mai lent decât şi-ar dori-o unii, este o realitate. Această tendinţă se va dezvolta şi în continuare, fiind parte integrantă a procesului firesc de construcţie naţională a statului belarus.

AGERPRES: Aţi organizat şi participat la foarte multe evenimente culturale în Republica Belarus: Târguri de Carte, expoziţii, concerte, festivaluri. Aş remarca expoziţiile de fotografie dedicate lui Brâncuşi, care fac parte dintr-un proiect mai amplu, "Convergenţe", în cadrul campaniei "Ferestre spre România: Cultură, Artă, Oameni". Care este contribuţia diplomaţiei culturale la întărirea relaţiilor dintre ţările noastre? În ce măsură acţiunile culturale organizate de Ambasada României atrag interesul populaţiei locale?
Viorel Moşanu: Cred că în acest domeniu colaborarea se desfăşoară într-un ritm încurajator. În ecuaţia generală a raporturilor dintre cele două state, cooperarea din domeniul culturii, educaţiei, ştiinţei joacă un rol deosebit de important. Proiectele din aceste domenii sunt generatoare de multiple poduri între popoarele noastre, atât de importante în lumea de astăzi, în care abundă crizele, tensiunile, neîncrederea. De aceea, pentru a obţine un efect cât mai benefic, ambasada noastră încearcă să pună un accent special pe proiectele comune şi pe consolidarea cadrului juridic bilateral, care să faciliteze aceste schimburi. Interesul publicului belarus pentru cultura şi civilizaţia românească este unul real. Câteva exemple: volumul de poezie a lui Mihai Eminescu, în limba belarusă, a trebuit reeditat fiindcă primul tiraj a fost epuizat rapid; după expoziţia amplă de sculptură dedicată lui Constantin Brâncuşi, am primit reproşuri pentru faptul că aceasta nu a fost prelungită şi nu a putut fi vizitată de toţi iubitorii de artă; Noul Val al filmului românesc este în mare vogă şi suntem permanent solicitaţi să organizăm retrospective şi să îi aducem la Minsk pe regizorii români; la concertele organizate în Sala Mare a Filarmonicii din Minsk, sau la spectacolele de teatru românesc nu au existat locuri libere. Acestea sunt doar câteva elemente care ne încurajează să continuăm campania noastră de diplomaţie culturală. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)