România susţine în mod activ şi ferm aderarea Serbiei la Uniunea Europeană şi este deschisă spre a împărtăşi întreaga experienţă şi cele mai bune practici cu Serbia, ţara noastră dispunând de expertiza şi atuu-rile necesare pentru a sprijini integrarea europeană a statelor din regiunea Balcanilor Occidentali, declară ambasadorul României în Republica Serbia, Oana-Cristina Popa, într-un interviu acordat AGERPRES.

Diplomatul român afirmă că opţiunea Serbiei pentru parcursul european este foarte clară, iar tema alegerii între Vest şi Est este o falsă dilemă, şi subliniază că România susţine constant dialogul dintre Belgrad şi Pristina facilitat de Uniunea Europeană şi legat direct de parcursul european al Serbiei. În opinia sa, preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (rol care va fi asigurat în prima jumătate din 2019) reprezintă o oportunitate pentru reafirmarea interesului ţării noastre pentru continuarea politicii de extindere, ca politică de succes a UE şi ca instrument de promovare a reformelor şi de transformare democratică în regiune.

În acelaşi interviu, Oana-Cristina Popa apreciază că relaţiile între România şi Serbia sunt la un nivel foarte bun, fapt relevat de vizitele intense efectuate la nivel politic, existând însă premise pentru dezvoltarea legăturilor, în special în plan economic. Ea menţionează că ţara noastră continuă să acorde o atenţie deosebită situaţiei etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei, iar ambasada României la Belgrad acţionează pentru sprijinirea demersurilor întreprinse de autorităţi şi susţinerea mediului asociativ al comunităţii în domenii prioritare - facilitarea accesului la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba română.

Referitor la marcarea Centenarului Marii Uniri, diplomatul român arată că proiectele organizate de ambasada României la Belgrad vizează proiecţii de filme, organizarea de Zile ale României în unele localităţi de pe teritoriul Serbiei pentru promovarea culturii şi a tradiţiilor româneşti, organizarea unor expoziţii de costume populare şi a unor prelegeri la instituţii de învăţământ superior şi organizaţii ale societăţii civile.

Interviul, acordat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Doamnă ambasador, pentru început, cum caracterizaţi stadiul relaţiilor române-sârbe la un an şi jumătate de la preluarea mandatului dumneavoastră de ambasador? Care au fost principalele domenii în care s-au înregistrat rezultate notabile, dar şi cele cu rezultate mai puţin mulţumitoare sau cele cu potenţial neexploatat pe deplin?
Oana-Cristina Popa: România şi Republica Serbia lucrează constant împreună pentru consolidarea bunelor relaţii istorice şi a prieteniei lor tradiţionale. De la preluarea mandatului meu la Belgrad, dialogul cu partea sârbă a continuat să fie constructiv şi deschis, iar contactele avute cu reprezentanţii aparatului de stat sârb au relevat constant faptul că această tendinţă va fi păstrată. Relaţiile dintre cele două state s-au derulat întotdeauna în condiţii de bună vecinătate şi au avut ca obiective identificarea şi dezvoltarea oportunităţilor de cooperare atât în plan bilateral, cât şi regional sau european.

Relaţiile bilaterale sunt la un nivel foarte bun, fapt relevat de vizitele intense efectuate la nivel politic, însă există în continuare premise pentru dezvoltarea acestora, în special în plan economic. La nivelul Ambasadei, acţionăm în permanenţă pentru identificarea posibilităţilor de intensificare a schimburilor comerciale, a căror valoare anuală a depăşit, la finele anului precedent, un miliard trei sute de mii de euro. Ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm canale multiple de dialog şi de informare, care să fie utilizate de o manieră cât mai eficientă de către părţile interesate din cele două state.

Un alt domeniu esenţial este cooperarea transfrontalieră, având în vedere că atragerea în comun de fonduri europene este de natură să stimuleze şi procesul investiţional la nivel naţional.

Un rol crucial în consolidarea relaţiei bilaterale continuă să-l deţină cele două comunităţi de persoane aparţinând minorităţilor română, respectiv sârbă, care reprezintă o punte de legătură solidă între România şi Serbia. Cooperarea bilaterală în acest domeniu are ca obiectiv bunăstarea cetăţenilor celor două comunităţi şi păstrarea patrimoniului cultural şi lingvistic atât de special din cele două ţări vecine. În acest domeniu, urmare a demersurilor susţinute s-au reuşit progrese în direcţia reactivării Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia în domeniul minorităţilor naţionale, prin desemnarea unui co-preşedinte de către partea sârbă.

AGERPRES: Relaţiile între Bucureşti şi Belgrad au fost afectate de poziţia adoptată de ţara noastră în timpul bombardamentelor NATO de la finalul anilor '90 asupra Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru (când România încă nu făcea partea din Alianţa Nord-Atlantică), pe fondul tensiunilor din provincia Kosovo. Există resentimente din partea Belgradului pentru acel episod?
Oana-Cristina Popa: După 1989, relaţiile dintre Belgrad şi Bucureşti au fost marcate şi modelate de istoria recentă a celor două state. Să ne reamintim că prima vizită externă după 1989 a primului preşedinte român ales a fost la Belgrad, în septembrie 1990. România, după o lungă perioadă sub un regim dictatorial şi totalitar, a suferit o serie de transformări specifice procesului de tranziţie către o societate democratică care avea să se înscrie ireversibil pe un parcurs european şi euro-atlantic. De asemenea, începând cu anii '90, Iugoslavia a suferit o serie de transformări care au dus la dispariţia Federaţiei, Belgrad devenind, la finalul acestui proces, capitala Republicii Serbia. Aceste evenimente istorice şi-au pus amprenta pe relaţiile dintre cele două capitale, acestea evoluând lent, în contextul evoluţiilor concrete de pe spaţiul ex-iugoslav, cu precădere între anii 1995-2000. Începând din 2001, relaţiile bilaterale şi dinamicitatea acestora s-au încadrat pe un trend constant ascendent.

În momentul de faţă, relaţiile apropiate dintre cele două state infirmă posibilitatea existenţei vreunui resentiment între noi şi sunt exemplificate de numeroasele declaraţii publice atât ale oficialilor sârbi, cât şi ai celor români în acest sens, dintre care ţin să reamintesc doar pe cele mai recente şi anume cuvintele preşedintelui Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, rostite în vizita sa efectuată în martie a.c. la Bucureşti, în care a subliniat că "Serbia şi România sunt legate de o prietenie tradiţională."

AGERPRES: Cea mai mare parte a membrilor comunităţii româneşti din Serbia trăieşte în Voivodina şi în Valea Timocului. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principala problemă cu care se confruntă minoritatea românească din aceste zone şi ce poate face România pentru a contribui la soluţionarea ei? Cum cooperaţi cu asociaţiile de români din Serbia, dintre care unele au criticat direct, în trecut, guvernul de la Bucureşti pentru sprijinul insuficient acordat lor?
Oana-Cristina Popa: Doresc sa precizez pentru clarificare că termenul corect este Serbia de Răsărit care include Valea Timocului dar şi alte zone cu etnici români. România acordă o atenţie deosebită situaţiei etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei, iar, în baza liniilor directoare stabilite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, ambasada acţionează atât în relaţia cu autorităţile locale, cât şi în colaborare cu liderii mediului asociativ al minorităţii româneşti din Serbia pentru facilitarea accesului la educaţie, serviciu religios şi mass media în limba română.

Identificarea şi soluţionarea problemelor legate de asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia, în special în ceea ce priveşte Serbia de Răsărit este o preocupare constantă la nivelul misiunii noastre diplomatice, reflectată cu regularitate în agenda întâlnirilor cu membrii guvernului sârb, cât şi cu reprezentanţii autorităţilor locale. În acelaşi timp ţin să precizez că etnicii români de pe spaţiu sunt în primul rând cetăţeni sârbi, iar o componentă importantă a procesului de asigurare a drepturilor lor specifice este reprezentată de dialogul direct şi constant al acestora cu instituţiile sârbe competente. Angajamentele asumate de către preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, cu ocazia vizitei oficiale realizate la Bucureşti pe data de 8 martie 2018, printre care s-au evidenţiat reactivarea Comisiei Mixte Interguvernamentală România-Serbia în domeniul minorităţilor naţionale, prin desemnarea unui co-preşedinte de către partea sârbă, precum şi declaraţiile privind înfiinţarea de şcoli în limba română şi creşterea timpilor de antenă pentru mass-media în limba română, sunt un ecou al dialogului constructiv constant întreţinut de misiunea diplomatică românească cu reprezentanţii autorităţilor sârbeşti.

Dialogul realizat de ambasadă cu toţi reprezentanţii mediului asociativ al comunităţii etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei a fost constant, susţinut, echidistant şi nepărtinitor. În contextul demersurilor întreprinse pe acest palier, s-au evidenţiat colaborările cu unele asociaţii cu abordare pro-activă, care au avut drept rezultat derularea de evenimente destinate promovării valorilor şi tradiţiilor româneşti, exemple pe acest palier fiind bazarul de Paşte ori standurile cu produse tradiţionale realizate la recepţiile organizate de ambasadă în diferite ocazii, proiecte care promovează atât produse şi tradiţiile culinare, cât şi portul popular românesc. În acelaşi timp, a fost continuată colaborarea cu Institutul Cultural Român Viena/EUNIC Serbia, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale pentru realizarea şi promovarea unor proiecte precum festivalul de jazz, ziua europeană a limbilor sau participarea României la Târgul Internaţional de carte de la Belgrad.

Demersurile de sprijinire şi cunoaştere a situaţiei membrilor comunităţii etnicilor români din Serbia au vizat inclusiv participarea mea şi/sau a membrilor misiunii, în colaborare cu Consulatele generale ale României de la Vârşeţ şi Zajecar, la numeroase evenimente organizate de minoritatea română din Serbia.

O altă componentă a activităţii desfăşurate de Ambasadă pentru identificarea şi soluţionarea problemelor etnicilor români din Serbia este reprezentată de organizarea de discuţii periodice cu liderii organizaţiilor româneşti la sediul ambasadei, inclusiv consultări regulate cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Minorităţii Române cu sediul la Novi Sad, instituţie investită de către statul sârb cu atribuţii executive în planul gestionării aspectelor legate de minoritate şi care are în componenţa sa inclusiv reprezentanţi ai etnicilor români din Serbia de Răsărit. Cea mai recentă rundă de consultări cu liderii organizaţiilor etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei a fost organizată în luna martie a.c. în urma vizitei realizate la Bucureşti de către preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic. Obiectivele prioritare vizate în cadrul acestor întrevederi au vizat atât prezentarea principalelor evoluţii în planul relaţiilor bilaterale, cât şi actualizarea inventarului de probleme cu care se confruntă minoritatea română în Serbia.

Totodată, în cadrul tuturor apariţiilor publice ori în cadrul interviurilor acordate mass-media de către mine, inclusiv publicaţiilor de limbă română de pe spaţiu, a fost prezentată în permanenţă preocuparea pentru situaţia persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei şi în mod special exemplificate problemele etnicilor români din Serbia de Răsărit, inclusiv în Valea Timocului.

Membrii comunităţii româneşti de pe întreg teritoriul Serbiei sunt permanent invitaţi şi iau parte la acţiunile de diplomaţie publică şi culturală organizate cu sprijinul Ambasadei, putând fi menţionate aici recepţiile organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României, Zilei Armatei, sau la expoziţii şi concerte realizate pe spaţiu de artişti români. Astfel de evenimente sunt utilizate în mod activ pentru a facilita contactul dintre membrii minorităţii româneşti de pe spaţiu şi oficiali sârbi pentru a discuta despre problemele etnicilor români din Serbia, atât din Voivodina, cât şi din Serbia de Răsărit.

De asemenea, suntem constant preocupaţi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii implicării active a membrilor comunităţii româneşti din Serbia de Răsărit în colaborare cu autorităţile locale în proiecte economice şi de dezvoltare care au implicit efecte pozitive privind prezervarea identitară. Cu toate acestea însă, activităţile întreprinse pe acest palier sunt grevate şi de problema demografică generală cu care se confruntă regiunea şi care afectează direct şi indirect şi comunitatea română.

AGERPRES: În trecut au existat cazuri când activitatea de înscriere a copiilor la cursurile de limba română a fost boicotată, în special în Valea Timocului. Care este situaţia în prezent din acest punct de vedere?
Oana-Cristina Popa: Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv românii din Serbia şi sârbii din România, sunt comunităţi istorice importante pentru ambele state întrucât ele reprezintă principala punte de legătură dintre cele două popoare. Din această perspectivă sarcina care ne revine este aceea de a proteja aceste comunităţi, în ceea ce priveşte identitatea lor culturală şi spirituală. Astfel, România continuă să acorde o atenţie deosebită situaţiei etnicilor români de pe întreg teritoriul Serbiei, iar ambasada acţionează pentru sprijinirea demersurilor întreprinse de autorităţi şi pentru sprijinirea mediului asociativ al comunităţii pe palierele prioritare, respectiv facilitarea accesului la educaţie, serviciu religios şi mass media în limba română.

În acelaşi timp, persoanele aparţinând minorităţii române sunt, în primul rând, cetăţeni loiali ai Serbiei, iar autorităţile sârbe au rolul principal în asigurarea tuturor drepturilor acestora, inclusiv dreptul la educaţie în limba română, pentru cei interesaţi. În acest sens, îi încurajăm pe membrii comunităţii să aibă un dialog activ şi transparent cu instituţiile sârbe competente în domeniile de interes şi să acţioneze împreună pentru surmontarea eventualelor sincope de comunicare. Este foarte important, din perspectiva părţii române, ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc, să se poată bucura de drepturile la educaţie, serviciu religios în limba maternă, acces la mass-media, reprezentare în forurile politice locale şi naţionale.

Comisia Mixtă Interguvernamentală România-Serbia în domeniul minorităţilor naţionale reprezintă cadrul instituţional optim în plan bilateral pentru semnalarea şi rezolvarea oricăror probleme reclamate de comunitatea etnicilor români în Serbia. Salutăm desemnarea de către partea sârbă a copreşedintelui Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia în domeniul minorităţilor naţionale şi suntem încrezători că angajamentele asumate în acest domeniu vor fi transpuse în practică în perioada imediat următoare, prin reluarea activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale, cel mai potrivit cadru de dialog bilateral pentru problematica persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Ivan Bosnjak, copreşedintele sârb al Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia în domeniul minorităţilor naţionale, a organizat în martie a.c. o primă rundă de consultări cu reprezentanţii etnicilor români din Serbia de Răsărit pentru cunoaştere şi familiarizare cu problemele ridicate de către aceştia, în care i-a încurajat pe participanţi să-i semnaleze punctual orice problemă întâmpinată în relaţia cu reprezentanţii autorităţilor sârbe.

AGERPRES: Trecând la un alt capitol, cel al perspectivelor europene ale Serbiei, preşedintele Aleksandar Vucic anunţa la 14 februarie că Serbia doreşte să adere la Uniunea Europeană până în 2025, chiar dacă acest termen nu este ''bătut în cuie''. Şeful statului sârb remarca trei aspecte pe care Belgradul trebuie să se concentreze - menţinerea păcii şi a stabilităţii regionale, rezolvarea problemelor cu Pristina şi, în fine, statul de drept, independenţa justiţiei şi libertatea de exprimare. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări legate de aceste aspecte?
Oana-Cristina Popa: Procesul de reformă asociat parcursului european este fluid, complex şi cu numeroase provocări, surmontabile însă, dacă există voinţă politică în această direcţie. Serbia, prin poziţiile public asumate de liderii săi, este hotărâtă să-şi realizeze parcursul european, iar noi suntem dispuşi să oferim sprijin şi expertiză pe orice palier suntem solicitaţi pentru depăşirea oricăror provocări întâmpinate în acest proces.

Statul de drept, independenţa justiţiei şi libertatea presei sunt condiţii sine qua non pentru aderarea oricărui stat la Uniunea Europeană. Acest lucru este cunoscut şi asumat de Serbia, iar noi suntem încrezători că autorităţile sârbe vor reuşi implementarea procesului de reforme necesare garantării acestor valori de referinţă ale UE.
În ultimii ani, Serbia s-a erijat într-un pilon central pentru asigurarea păcii şi stabilităţii regionale. Serbia pare determinată să-şi păstreze acest rol şi pe viitor.

Importanţa atribuită dosarului Kosovo şi Metohija, la Belgrad, Pristina, dar şi Bruxelles, este relevată de demararea şi derularea procesului de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina. Kosovo este o temă centrală nu doar pentru Serbia, ci este o temă importantă pentru toată regiunea. Are o valenţă foarte specială în calea europeană nu numai a Serbiei, ci a întregii zone care generic se numeşte Balcanii de Vest. O soluţie pe acest dosar trebuie să fie generată în Dialogul dintre Belgrad şi Priştina, trebuie să satisfacă în mod rezonabil toate părţile şi trebuie să fie corectă şi în acord cu reglementările internaţionale.

România are expertiza şi toate atuu-rile necesare pentru a sprijini integrarea europeană a statelor din regiune. Procesul de negociere cu UE şi numeroasele sale provocări sunt încă proaspete în memoria noastră, iar noi suntem deschişi să împărtăşim întreaga experienţă şi cele mai bune practici cu prietenii noştri sârbi.

AGERPRES: Tot la jumătatea lunii februarie, preşedintele sârb a declarat într-un interviu că Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană. După numai o săptămână, Vucic a spus că Belgradul doreşte soluţionarea problemei Kosovo printr-un compromis. Cum percepeţi dumneavoastră, ca diplomat, această nuanţare?
Oana-Cristina Popa: România susţine constant că Dialogul dintre Belgrad şi Pristina facilitat de Uniunea Europeană are legătură directă cu parcursul european al Serbiei. Este o consecinţă a unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU pe care Serbia şi UE au introdus-o împreună, în 2010. Acest Dialog urmăreşte identificarea unor soluţii, evident, de compromis, pe teme punctuale, care vizează chestiuni simple, dar care afectează viaţa cotidiană a locuitorilor provinciei Kosovo.

AGERPRES: România va asigura în prima jumătate a anului viitor preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În ce fel acest rol al României va influenţa procesul de apropiere a Serbiei de blocul comunitar european, în perspectiva aderării acesteia, luând în considerare poziţia constantă a României de sprijinire a acestui obiectiv şi de nerecunoaştere a independenţei declarate unilateral de către Kosovo?
Oana-Cristina Popa: România a demarat procesul de consultări cu Finlanda şi Croaţia, celelalte membre ale Trio-ului de Preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene din care face parte, pentru elaborarea programului comun de lucru. Cele trei delegaţii au convenit metodologia de lucru în vederea definitivării calendarului Trio-ului, demarând totodată discuţiile privind temele care ar putea fi incluse în programul comun. A fost reafirmată totodată necesitatea consolidării proiectului european şi dorinţa de a aduce o contribuţie de substanţă la dezbaterea europeană pe această temă.

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene reprezintă o oportunitate pentru reafirmarea interesului ţării noastre pentru continuarea politicii de extindere, ca politică de succes a UE şi ca instrument de promovare a reformelor şi de transformare democratică în regiune.

România susţine în mod activ şi ferm aderarea Serbiei la UE, iar activităţile desfăşurate pe acest palier pot fi rezumate succint la angajamentul ţării noastre de a împărtăşi experienţa proprie cu privire la perioada de pre-aderare, dar şi de a prezenta evoluţiile înregistrate ulterior obţinerii statutului de membru UE, având avantajul proximităţii geografice şi al experienţei proprii în procesul de aderare.

AGERPRES: România se numără printre cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc independenţa Kosovo. Au existat demersuri din partea autorităţilor de la Belgrad pentru ca România să-şi menţină această poziţie?
Oana-Cristina Popa: Poziţia României pe acest dosar, consecventă şi suveran asumată, este cunoscută şi respectată de către autorităţile de la Belgrad. Nu au fost necesare demersuri de la Belgrad pentru ca România să-şi menţină această poziţie, întrucât este o poziţie de principiu, fundamentată pe dreptul internaţional.

AGERPRES: În timpul unei vizite efectuate la finalul lunii februarie la Belgrad, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, declara că Occidentul forţează Serbia să aleagă între Vest şi Rusia. Sunt acestea simple declaraţii politicianiste - ţinând cont şi de afirmaţiile constante ale Serbiei privind neutralitatea sa militară - sau ele ascund unele temeri justificate ale Moscovei?
Oana-Cristina Popa: Serbia a ales foarte clar parcursul european, declaraţiile înalţilor demnitari sârbi sunt relevante în acest sens. Tema alegerii între vest şi est este o falsă dilemă, fapt subliniat de altfel şi de numeroşi înalţi oficiali europeni în luările de poziţie pe acest subiect, în care s-a explicat clar că UE nu forţează Serbia să facă o alegere între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană.

AGERPRES: Anul acesta este centenarul Marii Uniri, iar în 2019 se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Serbia. Prin ce evenimente va marca Ambasada din Serbia aceste aniversări?
Oana-Cristina Popa: Avem în pregătire o serie de proiecte pentru marcarea Centenarului Marii Uniri despre care vă vom putea comunica mai multe detalii pe măsura definitivării aspectelor organizatorice. Pentru moment vă pot spune că proiectele vizează proiecţii de filme, organizarea de Zile ale României în unele localităţi de pe teritoriul Serbiei pentru promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti, organizarea unor expoziţii de costume populare, precum şi a unor prelegeri la instituţii de învăţământ superior şi organizaţii ale societăţii civile pe tema Centenarului. Nu în ultimul rând, celebrarea Zilei Naţionale din acest an va fi integral dedicată sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.

În ceea ce priveşte celebrarea în 2019 a 140 de ani de relaţii diplomatice între cele două state avem în vedere organizarea, în perioada următoare, a unor consultări cu partenerii sârbi pentru marcarea corespunzătoare a acestui moment. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)