Noile iniţiative legislative adoptate anul trecut în unele ţări europene au reprezentat un pas înapoi faţă de reformele adoptate anterior în scopul consolidării prevenirii corupţiei, ceea ce ar putea duce la încălcarea standardelor anticorupţie ale Consiliului Europei, relevă raportul anual al Grupului statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), prezentat joi la Bruxelles, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei paneuropene.

''În unele ţări, noi iniţiative legislative au stopat reformele adoptate anterior pentru a da curs recomandărilor GRECO sau au fost iniţiate măsuri care ar putea avea drept rezultat încălcarea gravă a standardelor anticorupţie ale Consiliului Europei, determinând GRECO fie să reevalueze noua legislaţie, cum este cazul Greciei, fie să lanseze noua sa procedură pentru evaluări ad hoc în circumstanţe excepţionale, ca în cazurile României şi Poloniei'', indică documentul citat.

România se află pe lista ţărilor care la data de 24 aprilie 2018 făceau obiectul procedurii de neconformare cu privire la prevenirea corupţiei în legătură cu membrii parlamentului, judecătorii şi procurorii. Pe această listă mai sunt incluse Belgia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Serbia, Spania, Turcia şi Ungaria.

Un alt motiv de îngrijorare pentru experţii GRECO este acela că, deşi s-a constatat un progres general în introducerea noilor măsuri de combatere a corupţiei în rândul parlamentarilor, al judecătorilor şi al procurorilor, punerea lor în practică este mai lentă decât ar fi de dorit.

Raportul notează că, la 31 decembrie 2017, statele evaluate până acum nu implementaseră 30% dintre recomandările GRECO cu privire la membrii parlamentului, în timp ce ele puseseră în practică doar parţial 44,4% dintre respectivele recomandări. Doar una din patru recomandări a fost pe deplin implementată. Aceste recomandări vizează în special restricţii asupra altor activităţi, transparenţa interacţiunilor cu firmele de lobby şi gestionarea conflictului de interese.

Nivelul de conformare a fost mai ridicat în cazul judecătorilor: ţările evaluate puseseră în practică complet aproape jumătate dintre recomandări (mai exact 42,6%), însă o treime au rămas parţial implementate (36%) şi 21% nu au fost implementate deloc. Multe dintre aceste recomandări se referă la procedurile de selecţie, transfer şi promovare, dar şi la necesitatea unui cod de conduită pentru judecători, care nu a fost deocamdată adoptat în o treime dintre ţările evaluate.

În legătură cu măsurile referitoare la procurori, rezultatele ţărilor sunt mult mai bune - statele au respectat deplin 54% dintre recomandări şi parţial 32% dintre ele. Numai 14% din recomandări nu au fost implementate.

Pe de altă parte, GRECO remarcă rolul esenţial jucat de jurnalişti în lupta împotriva corupţiei şi, în această privinţă, aduce un omagiu jurnalistei de investigaţii malteze Daphne Caruana Galizia. ''Asasinarea sa a arătat încă o dată nevoia de a proteja jurnaliştii care investighează cazuri de corupţie şi de a-i aduce pe autorii infracţiunilor în faţa justiţiei'', notează raportul citat.

Daphne Caruana Galizia (53 de ani) a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu o încărcătură explozivă plasată sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea ei a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi mai greu de controlat în Europa. Pe popularul său blog, intitulat 'Running Commentary', Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alte oficialităţi malteze de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori.

Însuşi premierul Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul 'Panama Papers', Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer, Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului 'Panama Papers'.

"Practicile de corupţie atât la nivel naţional, cât şi internaţional, aşa cum am fost martori în interiorul APCE, constituie o ameninţare majoră pentru instituţiile noastre şi pentru democraţie însăşi. Este esenţial ca autorităţile naţionale şi organismele internaţionale să adopte o poziţie clară contra corupţiei şi să implementeze rapid măsuri anticorupţie. Trebuie să asigurăm conformarea deplină cu recomandările GRECO în lege şi în practică'', a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, referitor la raportul anual al GRECO. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)