Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în 2017 critică România în special pentru cazurile de corupţie, tratamentele aplicate deţinuţilor şi discriminarea romilor, potrivit site-ului www.state.gov.

În secţiunea despre corupţie şi lipsa de transparenţă în guvernare, Departamentul de Stat menţionează că în România legea prevede sancţiuni penale pentru acte de corupţie comise de demnitari, dar, în pofida punerii sub acuzare a numeroşi oficiali de rang înalt, practicile de corupţie au rămas larg răspândite. Documentul consemnează că în cursul anului analizat au existat numeroase rapoarte despre corupţia la nivel guvernamental.

Corupţia a rămas o problemă, potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Mita a rămas frecvent întâlnită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori cu impunitate în practici de corupţie. Imunitatea în faţa urmăririi penale deţinută de actuali şi foşti membri ai cabinetului care erau şi membri ai parlamentului a blocat uneori investigaţiile.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat investigarea şi urmărirea penală a numeroase cazuri de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare şi administrative într-un ritm constant pe tot parcursul anului.

Până la 31 august, DNA a trimis instanţei 209 cazuri care au implicat 573 de inculpaţi, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un ministru adjunct, un judecător, un procuror, 12 primari şi 16 ofiţeri de poliţie, relevă raportul Departamentului de Stat.

Punerea în aplicare a procedurilor judiciare a întârziat în mare parte din cauza unor probleme procedurale şi administrative, în special în ceea ce priveşte confiscarea activelor.

Conflictele de interese, lipsa de respect faţă de standardele comportamentului etic şi lipsa generală de probitate în funcţia publică au rămas probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării.

În iulie, preşedintele a promulgat o lege care restrânge tipurile de situaţii în care un funcţionar public este considerat a fi în conflict de interese şi a eliminat din Codul Penal o referire directă la acesta. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice. O lege din 2016 prevede un mecanism informatic complex pentru a semnala potenţialele conflicte de interese în achiziţiile publice. Eforturile de implementare a sistemului au continuat.

Mita a fost întâlnită frecvent în sectorul public, în special în sistemul sănătăţii. Agenţiile guvernamentale au fost lente în aplicarea sancţiunilor, iar organele de control ale agenţiilor au fost, în general, inactive. În ciuda accentului pus pe prevenire în ultima Strategie Naţională Anticorupţie, agenţiile guvernamentale şi executivul nu au întreprins acţiuni semnificative în acest domeniu.

În ce priveşte respectarea integrităţii persoanei, inclusiv eliminarea cazurilor de tortură şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, raportul Departamentului de Stat subliniază că, în România, Constituţia şi legea interzic astfel de practici. Au existat însă rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi mass-media că poliţia şi jandarmii au maltratat şi au comis abuzuri asupra deţinuţilor, persoanelor în arest preventiv, romilor şi altor persoane vulnerabile, inclusiv asupra persoanelor fără adăpost, femeilor, lucrătorilor sexuali, consumatorilor de substanţe interzise, în special cu forţă excesivă, inclusiv bătăi. În majoritatea cazurilor, ofiţerii de poliţie implicaţi au fost exoneraţi.

ONG-ul Romani Criss (Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii) a raportat că, în 43 de cazuri de violenţă a poliţiei împotriva romilor documentate în ultimii 11 ani, nu au existat condamnări la nivel naţional, în parte din cauza deciziei procurorilor de a nu trimite cazurile în instanţă. Rasismul nu a fost investigat ca motiv în niciun caz. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat într-o serie de cazuri după ce a constatat că sistemul judiciar nu a reuşit să obţină un rezultat corect, inclusiv cazurile de violenţă din partea poliţiei, în special împotriva romilor, şi în cazuri care implică abuzuri în spitalele de psihiatrie. Timpul mediu pentru soluţionarea unui caz care implica abuzuri ale poliţiei asupra romilor a fost de aproape patru ani.

Legat de condiţiile din închisori şi din centrele de detenţie, raportul afirmă că, în România, condiţiile din închisori au rămas dure, pentru că sunt supraaglomerate şi nu respectă standardele internaţionale. Abuzurile comise asupra unor deţinuţi de către autorităţi şi alţi deţinuţi au continuat să reprezinte o problemă.

Potrivit datelor oficiale, supraaglomerarea a fost o problemă, în special în acele închisori care nu au respectat standardul de 43 de metri pătraţi pentru un deţinut stabilit de Consiliul Europei.

Raportul Departamentului de Stat scoate în evidenţă şi o serie de îmbunătăţiri în acest domeniu. La 21 iulie a fost adoptată o lege care reduce pedeapsa cu închisoarea pentru cei aflaţi în condiţii necorespunzătoare. Conform prevederilor acesteia, pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii necorespunzătoare cu începere din 2012, deţinuţii pot beneficia de şase zile considerate ca executate.

Referitor la justiţie, raportul menţionează că, în general, guvernarea a respectat independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, dar nu a reuşit să ofere suficient personal, spaţiu fizic şi tehnologie pentru a permite sistemului judiciar să acţioneze rapid şi eficient, ducând astfel la procese îndelungate.

În general, Consiliul Superior al Magistraturii, organismul autonom care garantează independenţa justiţiei, a menţinut transparenţa operaţiunilor şi a acţionat pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcare a legii. Numărul de procese de corupţie în care sunt implicaţi oficiali cu rang înalt a rămas constant în cursul anului.

În domeniul respectării libertăţilor civile, raportul notează că, în România, Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă, iar guvernul a respectat în general acest drept. Organizaţii independente, cum ar fi Agenţia de Monitorizare a Presei, Freedom House şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au atras însă atenţia asupra politizării excesive a mass-media, mecanismelor corupte de finanţare şi politicilor editoriale subordonate intereselor proprietarului.

Diferite mijloace de informare în masă conduse de oameni de afaceri care fie au fost găsiţi vinovaţi, fie sunt cercetaţi pentru presupuse cazuri de fraudă şi corupţie i-au obligat să plece pe reporterii cunoscuţi pentru promovarea statului de drept, mai afirmă raportul Departamentului de Stat.

Raportul anual privind drepturile omului în 2017 publicat vineri, 20 aprilie, este cel de-al 42-lea raport privind drepturile omului pregătit de Departamentul de Stat, care foloseşte informaţii de la ambasadele şi consulatele Statelor Unite, oficiali guvernamentali şi alte surse, scrie agenţia DPA.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)

Sursa foto: U.S. Department of State / Facebook