Comisia de la Veneţia critică, într-un document făcut public marţi, proiectul de modificare a legii ONG-urilor în România, spunând că noile cerinţe privind transparenţa, care includ şi posibilitatea unor sancţiuni precum suspendarea activităţilor şi dizolvarea, "sunt în mod clar nenecesare şi disproporţionate" şi "ar trebui eliminate".

Noile cerinţe prind transparenţa "prevăzute de proiectul de lege, inclusiv posibilitatea unor sancţiuni precum suspendarea activităţilor şi dizolvarea în caz de nerespectare, în mod clar sunt nenecesare şi disproporţionate şi ar trebui eliminate", se arată într-o Opinie a Comisiei de la Veneţia privind proiectul de modificare a legii asociaţiilor şi fundaţiilor - Ordonanţa de Guvern 26/2000 -, iniţiat de parlamentarii PSD Şerban Nicolae şi Liviu Pleşoianu.

"La un nivel minim, obligaţiile de raportare a surselor de finanţare ori ar trebui limitate la raportarea lor către un organism de reglementare la intervale rezonabile, ori obligaţia de dezvăluire a identităţii donatorilor ar trebui limitată la susţinătorii principali", se mai menţionează în Opinia Comisiei de la Veneţia, adoptată la 16-17 martie în sesiunea plenară a acestui organ consultativ al Consiliului Europei, format din experţi în Drept Constituţional.

"Proiectul de lege ar trebui supus unor consultări publice ample înainte de a fi adoptat", mai atrage atenţia Comisia de la Veneţia, a cărei denumire oficială este Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei.

Documentul a fost pregătit împreună cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), la solicitarea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Comisia de la Veneţia notează că această Opinie Comună vizează doar proiectul de lege, înaintat pentru a fi analizat, şi legislaţia pe care o modifică, şi prin urmare "nu constituie o analiză comprehensivă a întregului cadrul legal şi instituţional care reglementează dreptul la libertatea de asociere în România".

Comisia de la Veneţia salută încercarea proiectului de lege de a fi mai specific în privinţa a ceea ce este considerat "interesul general sau al comunităţii", în contextul în care "natura şi beneficiarii activităţilor desfăşurate de ONG-uri pot fi considerente relevante atunci când se decide să se acorde sau nu orice formă de sprijin public".

"Cu toate acestea, pentru a obţine claritate în astfel de chestiuni, ar fi fost important şi util să aibă loc consultări extinse, nu doar cu societatea civilă, dar şi cu publicul mai larg", se menţionează în document.

"O îngrijorare semnificativă în acest sens este dacă proiectul este suficient de clar şi precis pentru a evita decizii arbitrare în implementare sa", "în sensul că exclude categoric alte domenii care nu sunt incluse în proiect, cum ar fi drepturile omului sau lupta împotriva corupţiei, de la beneficiul statutului de utilitate publică", se atrage atenţia în Opinie.

Documentul mai precizează că "democraţia, drepturile omului, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei" ar trebui adăugate pe lista domeniilor de interes public.

Comisia de la Veneţia atrage de asemenea atenţia că "prevederea care impune o interdicţie asupra activităţilor politice pentru asociaţiile cu statut de utilitate publică ar trebui limitată la cazuri clare de sprijin, cum ar fi strângerea de fonduri explicită, în favoarea sau împotriva unui partid ori candidat".

În plus, notează raportul, o astfel de prevedere trebuie redactată în aşa fel încât să nu le interzică asociaţiilor de utilitate publică "să sprijine chestiuni aflate în dezbatere publică". AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.venice.coe.int