Schimburile comerciale bilaterale se află în cel mai bun moment din istoria relaţiilor economice dintre România şi Grecia, peste nivelul anterior crizei economice şi financiare, înregistrând aproape 1,8 miliarde euro în 2017, faţă de 1,14 miliarde în anul 2009. De asemenea, în premieră se preconizează perspective investiţionale majore româneşti în economia elenă, a declarat ambasadorul României la Atena, Lucian Fătu, într-un interviu pentru AGERPRES.

În acest context, ambasadorul român a amintit în interviul acordat prin e-mail că Transgaz, operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, participă la etapa finală a licitaţiei privind achiziţia participaţiei de 66% în cadrul DESFA, operatorul reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Grecia.

AGERPRES: Domnule ambasador, din 2013 reprezentaţi România în Grecia. Cum percepeţi rolul pe care Grecia îl are pe plan european şi mondial?

Lucian Fătu: În cadrul UE şi NATO, România şi Grecia împărtăşesc valori şi principii comune şi acţionează coerent ca parteneri de încredere şi furnizori de stabilitate în vecinătate, contribuind activ la dezvoltarea proiectelor din cadrul formatelor regionale de cooperare, precum Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC) sau Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN). Totodată, România şi Grecia fac parte dintr-un format trilateral de cooperare, împreună cu Bulgaria, care a avut recent cea de-a zecea reuniune la nivelul miniştrilor afacerilor externe, la Bucureşti. Întâlnirea a facilitat un amplu schimb de opinii pe temele de actualitate ale agendei europene, inclusiv prin prisma deţinerii, în premieră, de către Bulgaria şi România, a Preşedinţiei Consiliului UE.

Pe agenda europeană, Grecia este promotorul unui dialog regional pe două paliere - balcanic şi mediteranean - cu iniţiative în direcţia consolidării solidarităţii statelor membre, afirmării dimensiunii sociale a proiectului european şi continuităţii în politica de extindere a UE. În acelaşi timp, Atena este un susţinător ferm al obiectivelor României de integrare în Spaţiul Schengen, de aderare la OCDE, precum şi de edificare a unei politici energetice bazate pe diversificarea resurselor şi securitatea traseelor.

AGERPRES: În Antichitate, coloniile greceşti de la ţărmul Mării Negre - Histria, Tomis şi Callatis - au contribuit la răspândirea civilizaţiei elene în lumea traco-geto-dacică. Relaţiile româno-elene au o istorie seculară, datând din timpul Imperiului Bizantin, iar la începutul epocii moderne, ambele state au devenit independente aproximativ în aceeaşi perioadă în secolul al XIX-lea, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări fiind stabilite oficial în 1880. În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, cum caracterizaţi evoluţia şi stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Grecia?

Lucian Fătu: Într-adevăr, relaţiile dintre ţările noastre au rădăcini istorice foarte adânci şi au fost în mod constant pozitive de-a lungul timpului. În prezent, dialogul bilateral continuă la toate nivelurile şi ne bucură faptul că anul 2018 a debutat printr-o intensificare a contactelor şi un schimb intens de vizite reciproce. Vizita la Atena din 15-16 februarie a ministrului delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a fost urmată la scurt timp de deplasarea la Bucureşti a ministrului elen al apărării, Panos Kammenos, în perioada 8-9 martie, şi de participarea şefului diplomaţiei elene, Nikos Kotzias, la reuniunea trilaterală România-Bulgaria-Grecia de la Bucureşti din 12 martie, la care m-am referit. La nivelul Ambasadei, ne propunem să continuăm această dinamică pozitivă, să impulsionăm dialogul sectorial şi să dublăm demersurile în plan politico-diplomatic de o suită de manifestări culturale organizate sub egida Centenarului Marii Uniri.

AGERPRES: Volumul schimburilor comerciale româno-elene a înregistrat în 2017 cel mai ridicat nivel anual din istoria relaţiilor bilaterale. Grecia ocupă locul al şaptelea în topul investitorilor străini din România, unde este prezentă în multe domenii, precum telecomunicaţii, sectorul bancar, asigurări, industria alimentară, iar exporturile româneşti au crescut în Grecia cu 17% în 2017. Este loc de mai bine? Există proiecte pe agenda viitoare, care ar putea să dinamizeze şi mai mult aceste schimburi economice?

Lucian Fătu: Schimburile comerciale bilaterale se află în cel mai bun moment din istoria relaţiilor economice dintre România şi Grecia, peste nivelul anterior crizei economice şi financiare, înregistrând aproape 1,8 miliarde euro în 2017, faţă de 1,14 miliarde în anul 2009. În anul 2012, anterior preluării mandatului de ambasador la Atena, exporturile româneşti înregistrau 547 milioane euro, iar anul trecut s-au apropiat de 900 de milioane.

Cu prilejul evenimentului de promovare "Doing Business in Romania", organizat anul trecut, la începutul lunii iulie 2017, la Camera de Comerţ şi Industrie din Atena, am estimat - aspect preluat într-un articol Agerpres din 7 iulie - că vom înregistra cel mai bun nivel.

Dimensiunea economică va reprezenta, în continuare, un segment prioritar de cooperare bilaterală. Este important să diversificăm cooperarea sectorială, într-o serie de domenii, printre care energia şi programele de sprijinire a IMM-urilor din cele două state, inclusiv pentru identificarea unor proiecte de interes regional.

Ne gândim la proiecte notabile de cooperare în domeniul energetic care să contribuie la securitatea energetică în regiunea balcanică şi Europa Centrală şi de Sud. România şi Grecia sunt ţări active pe piaţa regională de energie.

Susţinem realizarea de investiţii reciproce şi ne place să credem că investiţiile româneşti în Grecia vor fi la fel de bine primite, precum cele elene în România. Un exemplu îl poate reprezenta compania Transgaz, operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, care a fost sprijinită consistent de misiunea diplomatică pe care o conduc în relaţiile cu partenerii eleni pe parcursul ultimului an.

În aceste zile, Transgaz participă în etapa finală a licitaţiei privind achiziţia participaţiei de 66% în cadrul DESFA, operatorul reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Grecia. Consorţiul din care face parte compania românească, care mai include firma spaniolă Regasificadora del Noroeste S.A. şi BERD, a depus o ofertă angajantă, la 16 februarie 2018, iar acum aşteptăm rezultatul. De asemenea, Transgaz şi-a exprimat recent interesul pentru dezvoltarea singurului terminal de gaz natural lichefiat din Grecia, cel de la Revithoussa. Extinderea terminalului ar contribui la crearea unui coridor integrat de transport şi va ajuta la stimularea lichidităţilor din piaţă datorită atractivităţii LNG.

Aş dori să remarc cooperarea în domeniul economic între localităţile înfrăţite Ploieşti şi Aspropyrgos din Grecia, un model care va fi multiplicat în relaţiile bilaterale. După vizita de anul trecut a delegaţiei conduse de primarul Municipiului Ploieşti, partea elenă va organiza o misiune economică, care va include firme elene din diverse sectoare (energie, industria constructoare de maşini, industria alimentară, IT etc.), din regiunea Attica. Vom organiza forumuri de afaceri la Ploieşti (16 mai), respectiv Bucureşti (17 mai), urmate de sesiuni B2B, cu sprijinul sistemului cameral din cele două ţări.

AGERPRES: Grecia, patria unei civilizaţii străvechi, este o ţară cu numeroase activităţi culturale, un eveniment de acest tip fiind Festivalul de Film de la Salonic (unul dintre cele mai importante festivaluri cinematografice din Sud-Estul Europei), unde prezenţa românească a fost consistentă în ultimii ani, marcată de cineaşti precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu şi Radu Jude. Ce alte evenimente pot fi recomandate asociaţiilor şi tour-operatorilor culturali din România şi cum ar putea cultura română să fie mai bine promovată în Grecia?

Lucian Fătu: În Grecia au loc numeroase evenimente culturale şi sunt organizate o serie de festivaluri de ţinută. Îmi face o deosebită plăcere să amintesc că, în anul 2016, România fost ţară invitată de onoare a Festivalului Olimpului care are loc la Dion - Pieria, în apropiere de Paralia Katerini unde, de altfel, turiştii români sunt în fiecare an cei mai numeroşi. Acesta este şi motivul pentru care organizatorii festivalului au dorit să aducă un omagiu României, dar şi să ofere localnicilor posibilitatea de a cunoaşte mai bine cultura românească. Festivalul se va afla în acest an la cea de-a 47-a ediţie şi se va desfăşura în lunile iulie şi august. De asemenea, cel mai important Festival cultural, în special de teatru, din Grecia, este Festivalul Atenei şi Epidaurului, care are loc în fiecare an în lunile iunie şi iulie. Ambasada a mai participat, de asemenea, la Festivalul Internaţional de Film din Syros şi la Festivalul Internaţional de Animaţie, Anymasyros, ambele având loc în insula Syros, din Ciclade.

În luna mai, este organizat anual Târgul internaţional de carte de la Salonic, la care România participă de 5 ani cu un stand organizat de Ambasadă şi de Consulatul General de la Salonic. Manifestarea expoziţională prezintă bibliofililor eleni şi din comunitatea românească volume de literatură română traduse în limba greacă şi de literatură greacă tradusă în limba română. Promovăm cultura românească în Grecia cu sprijinul deosebit de important al Institutului Cultural Român şi încurajăm constant participarea artiştilor din România la evenimente culturale din Grecia.

AGERPRES: Recent, Grecia a trecut printr-o criză economică severă, care a afectat profund veniturile populaţiei, dar şi activitatea instituţiilor - precum Televiziunea publică elenă, închisă timp de 11 luni în cadrul unor măsuri de austeritate - şi sectoare de activitate esenţiale, precum turismul. Care este situaţia actuală?

Lucian Fătu: Faţă de perioada anterioară, anul 2018 se profilează drept un reper semnificativ pentru Grecia, care parcurge acum ultima etapă înainte de ieşirea din programul de ajustare financiară derulat cu creditorii internaţionali. Aceasta va însemna încheierea unui capitol îndelungat de măsuri economice şi fiscale care, într-adevăr, şi-au lăsat amprenta adânc asupra diferitelor sectoare de activitate şi a societăţii, dar care au susţinut stabilizarea finanţelor publice şi redresarea economiei elene, punând astfel bazele pentru o nouă etapă ce prefigurează creştere economică, dezvoltare şi prosperitate. Progresele sunt evidente în această perioadă, investitorii încep treptat să revină, mediul de afaceri se consolidează, însă turismul rămâne forţa motrice şi sectorul cheie al redinamizării economiei elene. De altfel, am asistat în ultimii ani la o creştere constantă a numărului de turişti dornici să exploreze vastul patrimoniu cultural elen, în 2017 fiind consemnată o prezenţă record, de peste 30 de milioane de călători străini în Grecia.

AGERPRES: Ce ar trebui să ştie românii care vor să viziteze Grecia, una dintre destinaţiile de vacanţă preferate ale compatrioţilor noştri? Dar grecii care doresc să-şi petreacă vacanţele în România?

Lucian Fătu: Anual, peste 500.000 de turişti români vizitează Grecia. Este o cifră impresionantă, cu potenţial de creştere în continuare. Grecia a reprezentat întotdeauna un punct major de atracţie turistică pentru români, dar ne bucurăm să constatăm că în ultimii ani şi firmele greceşti de turism includ în pachetele lor oferte pentru România.

Turistic, românii ştiu mult mai mult despre Grecia decât pot cuprinde limitele acestui interviu. Ce aş adăuga ca impresie personală este căldura umană cu care suntem priviţi şi primiţi aici, nu doar ca turişti, ci mai ales ca înfrăţiţi de istorie, spiritualitate, tradiţii şi perspective. Şi să nu uităm miile de specialişti greci, în primul rând medici, care şi-au făcut studiile în România şi care iubesc ţara de formare profesională şi gazdă a anilor tinereţii În aceeaşi măsură cu ţara natală.

Pentru cetăţenii greci, prezintă interes în mod deosebit Delta Dunării şi Mănăstirile din Nordul Moldovei, dar şi alte zone din România. Un loc aparte îl au zonele istoric locuite de diversele valuri de emigraţie grecească, iar aici se cuvine să amintim Brăila, sediul impunătoarei Biserici Buna Vestire, monument istoric ridicat prin râvna comunităţii elene la mijlocului secolului al XIX-lea.

AGERPRES: O altă problemă cu care ţara s-a confruntat în ultimii ani este cea a imigraţiei, Grecia fiind o poartă principală de intrare în Europa folosită de refugiaţi. Care este situaţia actuală? Percepeţi o schimbare de atitudine în prezent din partea societăţii civile şi a autorităţilor elene faţă de această chestiune?

Lucian Fătu: Autorităţile centrale şi locale, dar şi societatea elenă în ansamblu s-au implicat activ în gestionarea cu umanitate a fluxului de refugiaţi proveniţi din zonele de conflict. După pragul critic înregistrat în cursul anului 2015, când peste 855.000 de persoane şi-au riscat viaţa traversând Marea Mediterană spre Grecia, sosirile de refugiaţi au cunoscut o diminuare considerabilă în anii următori, fără însă ca acestea să se oprească. Potrivit estimărilor, numărul refugiaţilor aflaţi astăzi pe teritoriul elen depăşeşte 60.000 de persoane, dintre care peste jumătate sunt femei şi copii, cărora li se adaugă peste 2.000 de minori neînsoţiţi, ceea ce creează o presiune considerabilă şi presupune eforturi susţinute deopotrivă din partea autorităţilor elene, a populaţiei, dar şi a instituţiilor internaţionale şi a ONG-urilor implicate în găsirea soluţiilor adecvate, care să răspundă necesităţilor practice ale acestor persoane.

AGERPRES: Care sunt activităţile şi centrele de interes ale românilor care trăiesc şi lucrează în această ţară?

Lucian Fătu: În Grecia avem în prezent, potrivit datelor oficiale comunicate de autorităţile elene, o comunitate de peste 55.000 de români. Pe lângă medicii români din Grecia, majoritatea conaţionalilor veniţi după 1990 activează în sectorul construcţiilor şi cel agricol, dar şi în servicii. De asemenea, există şi numeroşi români în sectorul cultural, în domeniul muzicii şi al artelor, care sunt deosebit de apreciaţi de publicul elen, dar desigur avem o prezenţă relevantă şi în alte domenii de activitate.

Suntem în contact permanent cu românii din Grecia şi, lucru despre care poate se vorbeşte mai puţin, privim în munca noastră Secţia Consulară a Ambasadei drept vector esenţial de promovare a imaginii României. Este firesc să fie aşa. Imaginea României în ochii românilor din afara graniţelor este unul dintre cele mai credibile argumente în definirea percepţiei ţării noastre la nivelul societăţilor în care ei trăiesc, iar această imagine este influenţată de gradul de satisfacţie cu care cetăţenii noştri evaluează serviciile consulare atât de necesare atât în cazuri de urgenţă, cât şi în existenţa cotidiană.

AGERPRES: România sărbătoreşte în 2018 Centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia. Care este mesajul pe care doriţi să îl transmiteţi românilor cu această ocazie? Ce evenimente preconizează Ambasada să organizeze cu acest prilej?

Lucian Fătu: Românilor din Grecia dorim să le transmitem un mesaj de unitate, solidaritate şi îndemnul de a-şi păstra ataşamentul faţă de România, limba română, cultura şi tradiţiile naţionale. În Grecia există mai multe asociaţii ale comunităţii româneşti şi majoritatea organizează cursuri de weekend de limba şi cultura română pentru copii. Astfel, peste 400 de copii români beneficiază de cursuri de limba română finanţate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi acesta este un proces educaţional foarte important pentru păstrarea culturii şi identităţii naţionale. Este foarte important ca aceşti copii să înţeleagă semnificaţia Centenarului şi, din acest motiv, colaborăm cu Asociaţiile româneşti pentru marcarea acestui eveniment prin diferite activităţi cultural-educaţionale, pe parcursul anului.

Deja, Ambasada a început seria de manifestări organizate sub egida Centenarului Marii Uniri. În perioada 24 februarie - 2 martie, a avut loc la Atena expoziţia de pictură a artistului plastic Ioan Bompa - Romania 100 years Art Exhibition. Expoziţia a fost organizată şi sub egida Ambasadei, de Hellenic Romanian Business Counsellors, inclusiv cu sprijinul ICR şi a fost însoţită de un program cultural amplu, care a inclus evenimente literare, muzicale şi artistice. Primul eveniment de marcă pentru celebrarea Centenarului, dar şi a Mărţişorului şi a Zilei de 8 Martie, a fost organizat de Ambasadă, cu sprijinul ICR, chiar la data de 8 Martie - un concert extraordinar al maestrului Grigore Leşe, alături de soprana Mihaela Pletea, pianista Olga Podobinschi şi Maria Chifu la fagot. Pe parcursul anului, vom mai avea o serie de evenimente culturale dedicate marcării Centenarului Marii Uniri, la care aşteptăm o prezenţă semnificativă din rândul compatrioţilor noştri aflaţi în Grecia.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)