Relaţiile dintre România şi Danemarca sunt foarte bune şi dispun de un potenţial palpabil de a deveni şi mai bune, a declarat ambasadorul României în Danemarca, Alexandru Grădinar, într-un interviu acordat AGERPRES. În acest sens, diplomatul român a menţionat potenţialul oferit de numeroasa comunitate românească din Danemarca (aproximativ 30.000 de români) şi de oportunităţile de afaceri, încă insuficient explorate, în opinia sa. Totodată, Alexandru Grădinar a apreciat că, în plan politic, relaţiile dintre România şi Danemarca beneficiază substanţial de apartenenţa celor două ţări la UE şi NATO şi de convergenţele de interese pe mai multe dosare: Brexit, Parteneriatul Estic, gestionarea crizei refugiaţilor, securitatea în flancul estic al NATO.

Alexandru Grădinar a mai vorbit în interviul acordat AGERPRES despre evenimentele organizate de ambasadă cu ocazia aniversării în 2017 a 100 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, despre dezvoltarea domeniilor tradiţionale de cooperare (economic, cultural), dar şi despre diversificarea relaţiilor bilaterale prin intensificarea contactelor şi consultărilor în sfera socială, a justiţiei şi colaborării poliţieneşti, aspecte de interes direct pentru partea daneză. Diplomatul român a anunţat totodată că, începând cu 2 februarie 2018, transferurile de deţinuţi români din Danemarca în România au fost reluate, ca urmare a reiterării solicitării executivului de la Copenhaga şi a oferirii de către ţara noastră a unor garanţii în conformitate cu standardele stipulate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ambasadorul Grădinar s-a referit şi la comunitatea românească din Danemarca, care a ajuns la sfârşitul anului 2017 să depăşească 30.000 de persoane şi care este 'comunitatea străină cu cea mai mare dinamică din această ţară în ultimii ani', o pondere însemnată având-o studenţii români care urmează programe de master în cadrul unor importante centre universitare daneze.

AGERPRES: La preluarea mandatului dvs., aţi declarat că dezvoltarea parteneriatului economic româno-danez reprezintă una dintre priorităţile Ambasadei României în Danemarca. Care este, în prezent, stadiul punerii în aplicare a acestei priorităţi?

Alexandru Grădinar: Parteneriatul economic dintre România şi Danemarca are o evoluţie constant pozitivă şi mă refer atât la dinamica schimburilor comerciale bilaterale, cât şi la prezenţa investiţiilor daneze în România.

Concret, în 2017, exporturile noastre au crescut cu 8% faţă de 2016, până la 223 milioane euro (date pentru primele 10 luni), iar la 31 decembrie 2017 aveam 908 companii cu capital danez în ţara noastră, cu o investiţie totală de aproape 275 milioane euro (faţă de numai 221 milioane la sfârşitul anului 2016). Este adevărat că, în această perioadă, au crescut şi importurile din Danemarca, astfel încât avem deficit comercial pe această relaţie, dar o parte din aceste importuri au legătură tocmai cu creşterea investiţiilor daneze.

Printre instrumentele pe care le-am folosit în vederea intensificării relaţiei economice bilaterale s-au regăsit: comunicarea constantă a evoluţiilor economice şi a oportunităţilor de afaceri, dialogul permanent cu conducerile marilor companii din Danemarca (potenţiali investitori), încurajarea cetăţenilor români (antreprenori şi nu numai) să devină vectorii unei imagini pozitive a ţării noastre şi organizarea de activităţi promoţionale (seminarii de afaceri, degustări de vinuri româneşti, sprijinirea participării companiilor româneşti la târguri organizate în Danemarca etc.).

În continuare, pentru impulsionarea relaţiilor bilaterale din domeniul economic încercăm creşterea prezenţei firmelor româneşti în Danemarca, cu următoarele componente importante: a) participarea la acţiuni de promovare comercială - îndeosebi târguri internaţionale; b) înfiinţarea de reprezentanţe locale; c) deschiderea de către cetăţenii români stabiliţi în Danemarca (chiar şi temporar) de start-up-uri în domeniile de competenţă (în general cu valoare adăugată mare - IT, cercetare aplicată etc.).

Scopul principal al mandatului meu în acest domeniu rămâne valorificarea superioară a potenţialului economic din relaţia bilaterală, corespunzător dimensiunilor şi complementarităţii celor două economii.

AGERPRES: România şi Danemarca au sărbătorit anul trecut 100 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Faceţi, vă rog, o scurtă trecere în revistă a evenimentelor organizate de ambasadă în 2017 pentru marcarea acestei aniversări.

Alexandru Grădinar: La 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-daneze, România şi Danemarca se regăsesc în cadrul Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice, aspect care în sine reliefează o apropiere şi convergenţă de valori şi obiective în plan extern. Pe această bază a colaborării, în 2017 am urmărit dezvoltarea domeniilor tradiţionale de cooperare (economic, cultural), dar şi diversificarea relaţiilor bilaterale prin intensificarea contactelor şi consultărilor în sfera socială, a justiţiei şi colaborării poliţieneşti, aspecte de interes direct pentru partea daneză.

Agenda noastră a fost axată şi pe creşterea vizibilităţii patrimoniului şi promovarea unei imagini corecte a României în Danemarca, utilizând oportunităţile locale, precum nominalizarea oraşului Aarhus drept Capitală Culturală Europeană în 2017, în programul căreia am fost reprezentaţi cu o serie de proiecte precum reprezentaţii teatrale. Un element de noutate, în 2017, a constat şi în promovarea în plan local a aportului României la cultura europeană prin aderarea Institutului Cultural Român (prin intermediul Misiunii diplomatice) la reţeaua locală a EUNIC (European Union National Institutes for Culture). Totodată, am cooperat cu personalităţi româneşti de renume pentru proiecte de profil în Danemarca (ex. Florin Piersic, Cristian Mungiu), dar şi cu parteneri danezi, oferind, în contextul sărbătoririi Centenarului relaţiei bilaterale, un plus de vizibilitate culturii române prin festivaluri de film, concerte, expoziţii, spectacole de teatru ale artiştilor români, cu o participare consistentă a publicului local.

În plan mediatic, am elaborat, în parteneriat cu publicaţia daneză Copenhagen Post, un supliment aniversar dedicat României cuprinzând informaţii privind istoricul relaţiei bilaterale şi date de interes referitoare la situaţia economică şi patrimoniul cultural din România. De altfel, m-a bucurat interesul mediatic şi, în general, al publicului danez pe marginea oportunităţilor de turism oferite de statul român, facilitate în plus de noile conexiuni aeriene dintre Danemarca şi România. Am constatat acest interes, în special cu prilejul evenimentelor organizate de Ambasadă (seminarii cu participarea unor agenţii de specialitate din România, dedicate tradiţiilor româneşti de iarnă etc.). Nu în ultimul rând, relaţiile interumane au beneficiat de un parcurs ascendent - atât prin intermediul românilor activi pe piaţa muncii daneze, cât şi a studenţilor români din Danemarca.

AGERPRES: Prezentaţi, vă rog, stadiul relaţiilor bilaterale dintre România şi Danemarca şi enumeraţi paşii care ar trebui făcuţi, în opinia dvs., pentru a îmbunătăţi aceste relaţii.

Alexandru Grădinar: Relaţiile bilaterale sunt foarte bune şi dispun de un potenţial palpabil de a deveni şi mai bune. Mă gândesc aici în special la potenţialul oferit de numeroasa comunitate românească din Danemarca (aproximativ 30.000 de români) şi de oportunităţile de afaceri, încă insuficient explorate. În plan politic, beneficiem substanţial de apartenenţa ţărilor noastre la UE şi NATO şi de convergenţele de interese pe mai multe dosare: Brexit, Parteneriatul Estic, gestionarea crizei refugiaţilor, securitatea în flancul estic al NATO. La capitolul contacte diplomatice în anul 2017, amintesc vizita la Copenhaga a domnului Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene, care a prilejuit un dialog excelent la nivel de ministru de externe şi la Cabinetul prim-ministrul Danemarcei, în perspectiva preluării de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

Cooperarea în domeniile economic (inclusiv în sfera turismului), afacerilor sociale, internelor şi justiţiei beneficiază în prezent de o atenţie specială a autorităţilor ambelor state. În perspectivă, sectorul educaţiei (implicit cel al contactelor interumane şi culturii) oferă oportunităţi de aprofundare a relaţiei bilaterale pe termen lung, astfel că acesta rămâne, de asemenea, prioritar.

AGERPRES: Şi pentru că vorbim despre aniversări, 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. În ce constau pregătirile Ambasadei pentru Centenar?

Alexandru Grădinar: Din perspectiva activităţii Ambasadei, perioada 2017-2019 a oferit şi oferă multiple oportunităţi în plan local prin sărbătorirea unor momente istorice relevante şi angajamente internaţionale care plasează România în centrul activităţii instituţionale şi culturale daneze: marcarea a 100 de ani de relaţii bilaterale în 2017, Centenarul Marii Uniri în 2018 şi Preşedinţia română a Consiliului European în 2019. Aşadar, în acest an, urmărim să valorificăm capitalul de imagine pe care anul aniversar 2017 l-a generat deja, prin reliefarea parcursului nostru socio-economic şi cultural din ultimul secol, în special pentru un public puţin familiarizat cu aceste aspecte. Proiectele noastre culturale, derulate în colaborare cu parteneri locali şi Institutul Cultural Român, urmăresc reliefarea acelor aspecte care răspund cererii de produse culturale a publicului danez (expoziţii dedicate designului vestimentar şi de interior, arhitecturii, festivaluri de film, concerte de jazz etc.). Aceste proiecte sunt special elaborate pentru a consolida prezenţa culturală română în spaţiul cultural danez, a asigura o imagine pozitivă şi a crea afinităţi de durată pentru patrimoniul nostru.

În privinţa vizibilităţii în plan instituţional şi social, am lansat o serie de iniţiative pentru participarea noastră la acţiuni de reper din Danemarca, de tipul amplelor consultări cetăţeneşti cu implicarea regulată a autorităţilor şi actorilor societăţii civile, demers ce ne oferă ocazia de a ne susţine interesele în relaţia bilaterală.

Rămân angajat în mandatul meu în eforturile de a consolida imaginea României şi de a reda situaţia economică promiţătoare din prezent, dinamismul societăţii româneşti, inclusiv ca răspuns la ameninţările populiste din Europa, şi caracterul profund european al valorilor ce ne ghidează şi pe care le promovăm în plan extern.

AGERPRES: De la începutul acestui an aţi avut o serie de întâlniri cu oficialităţi daneze, dar şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri. Aţi avut întâlniri cu conducerea companiei daneze DC Pork - a doua firmă la nivel mondial în domeniul sacrificării porcinelor, cu care aţi discutat despre operaţiunile companiei daneze în România, dar şi cu reprezentanţi ai grupului Rockwool International, liderul mondial în producţia de vată bazaltică (material izolant folosit în construcţii - n.r.). Care a fost scopul acestor întrevederi şi ce oportunităţi aţi identificat?

Alexandru Grădinar: Într-adevăr, pe lângă întrevederile cu oficialităţile daneze, contacte regulate cu oameni de afaceri danezi activi sau interesaţi de piaţa românească constituie o prioritate a mandatului meu. Contactul cu marile companii daneze ne oferă, în primul rând, ocazia de a prezenta argumentele României pentru iniţierea sau dezvoltarea activităţii acestora în ţara noastră.

Întâlnirile mele cu reprezentanţi ai grupului Rockwool, lider mondial în producţia de vată bazaltică, au vizat investiţia grupului într-o nouă fabrică în România. A fost deja achiziţionat terenul noii unităţi de producţie - circa 30 ha în comuna Ariceştii Rahtivani (lângă Ploieşti), activitatea urmând să înceapă în 2019. Este vorba de o investiţie de circa 50 milioane euro care va crea în mod direct 150 locuri de muncă şi indirect alte 300 (servicii şi logistică). Pot doar să fiu fericit pentru această investiţie daneză!

Aţi menţionat că DC Pork ocupă al doilea loc la nivel global în domeniul sacrificării porcinelor, ceea ce este corect, dar mai important mi se pare faptul că firma daneză este cel mai mare exportator mondial de carne de porc. Compania este prezentă pe piaţa românească atât cu produse din carne procesate primar, cât şi cu preparate alimentare distribuite sub brandul specializat din cadrul grupului Danish Crown. Discuţia cu conducerea firmei a fost foarte utilă şi, cel mai probabil, vom avea un follow-up înainte de sfârşitul acestui an.

Acestea sunt doar cele mai recente exemple ale activităţii de atragere a investiţiilor daneze în România. Alături de consilierul comercial al Ambasadei am elaborat un plan consistent de întâlniri pentru perioada următoare, rezultatele acestora urmând a fi comunicate constant de către ambasadă.

AGERPRES: La 17 ianuarie aţi avut o întrevedere cu Jens-Christian Bülow, directorul Districtului de Poliţie Nordsjalland, unul dintre cele 12 districte locale de poliţie, cu care aţi abordat aspecte privind cooperarea poliţienească bilaterală, aspecte privind dezvoltarea acesteia, precum şi măsuri avute în vedere pentru diminuarea infracţionalităţii comise de cetăţenii români în Danemarca. Care au fost concluziile acestei întrevederi?

Alexandru Grădinar: Întâlnirea cu directorul Districtului de Poliţie Nordsjalland este doar o componentă dintr-un amplu dialog activ şi permanent cu reprezentanţii conducerii Ministerului de Justiţie din Danemarca şi ai Poliţiei daneze. În întrevederea cu directorul districtului de poliţie principala temă de discuţie a fost problematica criminalităţii itinerante. Am menţionat, în termeni favorabili, conlucrarea de specialitate între cele două părţi, precum şi perspectivele acesteia.

Am abordat şi problema sensibilă promovată în mass-media daneze privind prezentarea diverşilor suspecţi drept "posibil originari din Europa de Est" sau "suspectul arată ca un român". În condiţiile în care majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi în Danemarca respectă legislaţia daneză şi contribuie consistent la dezvoltarea economică, crearea unor stereotipuri de acest fel nu reprezintă o evoluţie pozitivă. În cadrul întrevederii, am efectuat demersurile necesare pe lângă directorul Districtului de Poliţie Nordsjalland astfel încât, pe viitor, personalul districtului să facă referiri la cetăţenia suspecţilor numai în momentul în care aceasta este confirmată.

De asemenea, am reiterat posibilitatea de extindere a cooperării bilaterale cu ofiţeri operativi români, formarea unor echipe comune de investigaţii pentru îndeplinirea obiectivelor comune de prevenire şi combatere a criminalităţii, aspecte care au fost recepţionate favorabil de către partea daneză şi care vor fi tratate, în viitorul apropiat, în conformitate cu necesităţile existente.

AGERPRES: Premierul Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a cerut recent Consiliului Europei măsuri care să permită instanţelor naţionale o expulzare mai facilă a infractorilor străini, solicitarea sa fiind făcută cu referire la cazul unor români care nu pot fi expulzaţi din Danemarca din cauza condiţiilor din închisorile româneşti. Rasmussen a pledat, pe de-o parte, pentru ''un sistem mai dur faţă de ţările care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în materie de respectare a drepturilor omului'' şi a cerut, pe de altă parte, ''un sistem care să nu interfereze prea mult în ţările care tratează cu seriozitate respectarea drepturilor omului''. Ministrul justiţiei Tudorel Toader a reproşat autorităţilor daneze că preferă atitudinile critice la adresa României, în loc să adreseze solicitări în scris, ''aşa cum s-a convenit''. Aţi primit astfel de solicitări din partea guvernului danez? Care este poziţia României pe această temă?

Alexandru Grădinar: După cum am declarat recent şi pentru unul dintre cele mai prestigioase cotidiane din Danemarca (Politiken), eu nu am privit mesajul prim-ministrului danez ca pe o critică directă la adresa României, şeful executivului danez, de altfel, nu a menţionat numele vreunui stat în intervenţia sa. Aş spune mai degrabă că aici nu este vorba despre România, ci despre o decizie a Curţii Supreme într-o ţară (Danemarca, în cazul nostru), care (supra-)interpretează decizii ale CEDO. Reamintesc cazul a doi cetăţeni români, pe care autorităţile române i-au condamnat pentru încălcări ale legii pe teritoriul României şi pentru care era emis un mandat european de arestare. Poliţia daneză i-a identificat în Danemarca şi i-a arestat, însă Curtea Supremă din Danemarca a decis eliberarea acestora, deoarece nu a primit din partea statului român garanţia acordării unui spaţiu minim de 3 mp în penitenciare. Nu e deloc de mirare că eliberarea acestor infractori a stârnit valuri de indignare în rândul societăţii daneze şi dezbateri acide în mediul politic.

Şi da, pot confirma că, începând cu 2 februarie 2018, transferurile de deţinuţi români din Danemarca în România au fost reluate, ca urmare a reiterării solicitării executivului de la Copenhaga şi a oferirii de către ţara noastră a unor garanţii în conformitate cu standardele stipulate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Nu vă ascund faptul că această deblocare este un rezultat cât se poate de concret al unei colaborări extrem de intense între ţările noastre - timp de un an (2017). Au fost implicaţi numeroşi oficiali şi experţi de la Ministerele de Justiţie, Ministerul român de Interne, de Externe, până la nivel parlamentar, de premier şi şef de stat.

În interviul acordat cotidianului danez, am transmis mesajul că România îşi face temele cu sârguinţă în privinţa modernizării condiţiilor din penitenciare şi am vorbit despre Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru remedierea condiţiilor inadecvate de detenţie.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza comunitatea românească din Danemarca? Cât de apropiaţi sunt românii de ambasadă?

Alexandru Grădinar: Numărul românilor din Danemarca a ajuns la sfârşitul anului 2017 să depăşească 30.000 de persoane, fiind comunitatea străină cu cea mai mare dinamică din această ţară în ultimii ani. Dintre aceştia, o pondere însemnată o au studenţii români care urmează programe de master în cadrul unor importante centre universitare precum cele din Copenhaga, Aarhus şi Aalborg. Dintre domeniile în care este angrenată forţa de muncă originară din România pot enumera: agricultura, sectorul serviciilor, IT-ul şi construcţiile. Un lucru îmbucurător este şi acela că marea majoritate a conaţionalilor noştri este bine integrată în societatea daneză, demonstrând uşurinţă în a se adapta particularităţilor spaţiului nordic, atât de diferit de alte ţări, inclusiv România. Mai mult, oamenii de afaceri danezi îi apreciază pe angajaţii români şi, nu de puţine ori, cu ocazia unor întrevederi pe care le am, îşi exprimă interesul pentru a angaja şi mai mulţi români. Nu sunt neapărat bucuros pentru această realitate! Şi cu toate că îngrădirea accesului la piaţa forţei de muncă daneză este un subiect aflat, în prezent, în centrul dezbaterii publice, oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai confederaţiilor industriale sau sindicale susţin, în continuare, importanţa forţei de muncă străină calificată.

În ceea ce priveşte relaţia comunitate - Ambasadă, precizez că menţinem un contact strâns şi permanent cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Danemarca, prin întâlniri periodice organizate în Copenhaga şi în regiunile în care românii sunt concentraţi. Scopul acestor demersuri este de a cunoaşte aspectele de interes pentru comunitate, de a o susţine în anumite proiecte şi de a identifica soluţii la potenţialele dificultăţi cu care se confruntă. Mă bucur să remarc faptul că, până în prezent, acţiunile organizate de misiunea noastră diplomatică au suscitat un interes ridicat din partea membrilor comunităţii de români, fie că s-au adresat studenţilor, copiilor sau întregii comunităţi în ansamblul său.

Una dintre preocupările constante, atât ale noastre, cât şi ale românilor din Danemarca, o reprezintă serviciile consulare. În acest sens, recalibrarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor consulare oferite cetăţenilor români din Danemarca reprezintă o prioritate în activitatea Ambasadei. În afară de serviciile consulare, Ambasada oferă sprijin românilor din Danemarca prin ataşaţii pentru probleme sociale şi de muncă, respectiv pentru afaceri interne.

De asemenea, încercăm să îi angrenăm în diverse activităţi culturale sau sportive aflate pe agenda Ambasadei. Spre exemplu, anul trecut, am organizat prima ediţie a turneului de fotbal dedicat comunităţii de români din Danemarca, eveniment deosebit de apreciat de numeroşii participanţi.

AGERPRES: De mai multe ori Danemarca s-a clasat pe primul loc pe lista ţărilor cu cel mai mare indice al fericirii. Care este ''secretul''?

Alexandru Grădinar: Danezii sunt recunoscuţi pentru stilul de viaţă relaxat, preferinţa pentru confort şi o stare de bine generată de bucuria lucrurilor simple şi implicarea în activităţile comunităţii lor. Această abordare asupra vieţii de zi cu zi - denumită hygge şi recunoscută ca atare la nivel internaţional ca un brand danez - are la bază un grad ridicat de capital social, siguranţa cetăţeanului privind accesul neîngrădit şi universal la servicii publice de bază (educaţie, sănătate etc.) şi încrederea în comunitate şi instituţii. Aş mai adăuga egalitatea de şanse aproape perfectă, cultura voluntariatului şi spiritul civic.

AGERPRES: Ce ar trebui românii să înveţe de la danezi şi ce consideraţi că ar putea învăţa danezii de la noi?

Alexandru Grădinar: Promovarea inovaţiei şi a spiritului antreprenorial într-o măsură care a permis unei populaţii de 5,8 milioane de persoane să stabilească companii şi branduri globale (LEGO, Moller-Maersk sau Vestas) reprezintă un demers constant al guvernelor daneze de care ar putea beneficia şi economia şi societatea românească. Consider că, la fel, am putea urma exemplul eficienţei şi capacitatea de a stabili priorităţi în viaţa personală în relaţie cu cea profesională, acest pragmatism devenit "identitar".

Pe de altă parte, păstrarea tradiţiilor seculare şi a bogăţiei folclorice nu reprezintă o ancoră identitară distinctă în mediul cultural danez după cum este cazul României. Acest ''deficit'' nu poate fi pe deplin compensat prin deschiderea faţă de tendinţele culturale globale şi asimilarea acestora de către societatea daneză. În plus, în plan local, românii oferă un exemplu în materie de versatilitate şi competitivitate pe piaţa muncii, adesea lăudate de angajatorii danezi. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Alexandru Gradinar / Twitter