Românii îşi aleg duminică reprezentanţii în administraţia locală - primarul general al Capitalei, preşedinţii de consilii judeţene, membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ai consiliilor judeţene, primarii localităţilor/ primarii de sectoare ale Capitalei, precum şi membrii în consiliile locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

În acest an, 207.389 de candidaturi au fost înscrise pentru alegerile locale, a anunţat zilele trecute preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă.

Numărul total de candidaturi este mai mic cu aproape 20% faţă de anul 2020, când au fost 256.038 de candidaturi, şi de 2016 când au rămas definitive 267.242 de candidaturi, după cum reiese din raportul realizat de Expert Forum pentru alegerile locale din 2024.

Formaţiunile politice au depus liste de candidaturi în diverse alianţe la nivel local sau au ales să concureze singure la acest scrutin.

Raportul Expert Forum evidenţiază că cei mai mulţi candidaţi pe listele unei alianţe sunt din partea Alianţei Dreapta Unită - 10.784, urmată de Alianţa Dreapta Unită USR-PMP (2009). Alianţa Forţa Dreptei USR + FD a înscris încă 200 de candidaţi. În schimb, conform Expert Forum, datele arată că PSD şi PNL au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidaţi au fost înscrişi sub Alianţa electorală PSD - PNL, în şapte judeţe şi în municipiul Bucureşti, unde s-au depus 215 candidaturi.

Cei mai mulţi candidaţi au fost propuşi de PSD - 52.048, PNL - 51.373, AUR - 33.729, USR - 13.328 şi PMP - 10.014. UDMR are 8.147 de candidaţi. Au fost depuse şi 1.118 candidaturi independente.

La alegerile locale vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, precum şi 3.186 de consilii locale şi judeţene.

Şeful AEP, Toni Greblă, a precizat că pentru funcţiile de primari candidează 11.386 de candidaţi, dintre care 9.776 în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban.

Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, "seniorul candidaţilor", are 100 de ani. "Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani", a precizat zilele trecute preşedintele AEP.

Un procent de 88% dintre candidaturi au fost înregistrate pentru consiliul local - 184.496. Un număr de 10.729 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru consiliul judeţean, iar 275 pentru preşedinte al CJ.

"Bătălia" pentru funcţia de primar general al Capitalei se duce între 9 competitori:

* Gabriela Firea (Partidul Social Democrat)
* Sebastian Burduja (Partidul Naţional Liberal)
* Mihai Adrian Enache (Alianţa pentru Unirea România)
* Dorin Iacob (Alternativa Dreaptă)
* Diana Şoşoacă Iovanovici (Partidul S.O.S. România)
* Cristian Victor Popescu Piedone (Partidul Umanist Social Liberal)
* Alexandru Pânişoară (Partidul Ecologist Român)
* Nicuşor Dan (independent)
* Filip Constantin Titian (independent)

Raportul Expert Forum menţionează că în total s-au înscris 1.118 candidaţi independenţi, cea mai mare parte la primării şi consilii locale. Dintre aceştia, cei mai mulţi se regăsesc în judeţele Mureş, Suceava, Harghita, Timiş sau Argeş. Cei mai puţini independenţi s-au înregistrat în Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi, Tulcea şi Galaţi.

Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte doi, arată raportul citat.

Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini contracandidaţi sunt la Dâmboviţa, adică patru.

EFOR a prelucrat datele publicate de Biroul Electoral Central şi a realizat o analiză şi în ceea ce priveşte participarea femeilor la procesul electoral.

"Procentul de candidate rămâne relativ scăzut, la 24% dintre candidaţi, chiar dacă în creştere cu aproape două procente faţă de anul 2020, dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei. Pe tipuri de funcţii, cele mai puţine candidate sunt la poziţia de primar şi preşedinte al consiliului judeţean (11%). Cele mai multe candidate sunt la Consiliul General (34%) şi la consilii judeţene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidaţi sunt femei, iar pentru Primăria Generală - doi din nouă candidaţi", precizează raportul Expert Forum.

Cele mai multe candidate la primării sunt în Constanţa (20%), Tulcea (18%) şi Ialomiţa (17%) raportat la numărul total de candidaţi din judeţ, iar cele mai puţine sunt la Covasna (4%) şi în Bistriţa-Năsăud şi Gorj (6%).

Cei peste 200.000 de candidaţi au avut la dispoziţie 30 de zile să îşi convingă alegătorii. Duminică la ora 7,00 se vor deschide secţiile de votare pentru alegerile locale şi europarlamentare. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)