Principalele provocări economice ale anului viitor vor rămâne inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, marţi seara, subliniind că bugetul pe 2024 este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste.

"Sunt deplin conştient de faptul că principalele provocări economice ale anului viitor vor rămâne inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice. Inflaţia este cea care scumpeşte costul vieţii, ratele românilor şi erodează puterea de cumpărare. De aceea, acest buget este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste. Am demonstrat deja că ştim să ne luptăm cu acest fenomen. Când am venit în Palatul Victoria aveam o inflaţie de 10,6%, după ce în noiembrie 2022 se atinsese vârful de 16,8%. Astăzi, am dus inflaţia la o singură cifră, 6,7%, iar anul viitor ne propunem să o ducem la 4,6%. Vom lucra îndeaproape cu BNR pentru acest lucru. La fel, pentru a avea un curs de schimb stabil şi pentru a reduce deficitul de balanţă comercială, aşa cum am reuşit în acest an, în primele 10 luni, să îl scădem cu 5,.2 miliarde de euro", a afirmat Marcel Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa dedicată dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe anul viitor.

El a adăugat că vor fi prelungite cele două măsuri fundamentale care au dus la scăderea inflaţiei: plafonarea preţurilor la energie şi gaze şi plafonarea adaosurilor comerciale la cele 21 de categorii de alimente de bază.

"În plus, îi anunţ pe toţi posesorii cardurilor pentru alimente că acestea vor funcţiona şi anul viitor, urmând să fie alimentate cu 250 de lei, la fiecare două luni", a menţionat Ciolacu.

Premierul a punctat că proiectul de buget pe 2024 prevede creşteri de venituri pentru peste 12 milioane de cetăţeni.

"Avem peste 40 de miliarde de lei în buget în plus pentru creşterea pensiilor, salariilor, alocaţiilor, dar şi pentru cei aflaţi în nevoie. Totodată, acest Guvern va face dreptate pensionarilor. Pentru prima dată, anul viitor vom avea două creşteri consistente ale pensiilor. Indexarea cu 13,8% - de la 1 ianuarie şi recalcularea - de la 1 septembrie. Astfel, pensia medie va creşte anul viitor de la 2.100 de lei la peste 2.800 de lei", a arătat premierul.

Marcel Ciolacu a subliniat că Guvernul îşi va respecta şi angajamentele luate faţă de profesori şi se va continua creşterea accelerată a salariului minim.

"Vom menţine facilitatea celor 200 de lei, scutiţi de taxe până la 1 iulie, când salariul minim va ajunge la 3.700 de lei brut. De la preluarea acestei guvernări am spus că trebuie să ne apropiem, cât mai repede, de salariul minim european. De aceea, îmi doresc ca, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim să fie 4.000 de lei în România. De asemenea, câştigul salarial mediu net va fi în 2024 de 954 de euro, faţă de 694 de euro în anul 2021, când am intrat la guvernare. (...) Creşterea semnificativă a salariilor este fundamentală într-o economie care răsplăteşte oamenii pentru munca lor. Şi este singura cale pentru a ne păstra în ţară forţa de muncă calificată, dar şi pentru a-i convinge pe cei care au plecat să revină înapoi. De aceea, voi susţine întotdeauna oamenii care muncesc şi contribuie la dezvoltarea acestei ţări", a mai declarat Ciolacu. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

*Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

LIVE UPDATE VIDEO Buget2024/ Proiectul bugetului de stat pe 2024, dezbătut în Plenul Parlamentului