VIDEO Ciolacu: România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei şi o evaziune de 150 de miliarde de lei pe an

Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea a fost elaborată, a declarat, luni, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat, în debutul şedinţei Executivului, că România "nu îşi mai permite" facilităţi şi "privilegii" de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.
"Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri şi cu administraţia locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii", a afirmat Ciolacu.
El a adăugat că bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice. Pe de altă parte, Ciolacu a remarcat "un paradox aberant": România are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital.
"Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Există un interes vital, acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României", a susţinut prim-ministrul.
El a respins declaraţiile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar aduce "austeritatea", susţinând că măsuri de austeritate au fost cele din 2010, când s-au tăiat salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.
"Atunci, românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, 5%, la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci, nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500. Vorbim, astfel, de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus", a explicat Marcel Ciolacu.
El a mai subliniat că va fi implementată "cea mai ambiţioasă" reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie.
"Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretari. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României", a transmis prim-ministrul.
Potrivit expunerii de motive a actului normativ, se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, care în anul de calcul determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reglementează două cote de impozitare, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate: un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi un impozit de 3% pentru cele care realizează venituri peste această sumă.
Totodată, se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale numai la locul unde se află funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare. De asemenea, se propune limitarea aplicării facilităţii fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară precum şi introducerea unui plafon de 10.000 de lei până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Prin actul normativ se mai propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenţei mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii şi asimilate salariilor, scutirea se acordă la locul unde se află funcţia de bază.
Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare.
Se propune şi eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol sau în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile pentru acordarea facilităţilor.
O alt măsură vizează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
Se mai au în vedere modificări vizând cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice începând cu 1 ianuarie 2024, precum şi pentru produse din tutun prelucrat.
În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; desfiinţarea posturilor vacante; desfiinţarea funcţiei de şef birou. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ Materiale de informare privind atribuțiile și activitatea membrilor birourilor electorale, elaborate de AEP
Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare o serie de materiale de informare privind atribuțiile și activitatea acestora la alegerile pentru președintele României din luna mai. Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, AEP a elaborat Ghidul birourilor electorale ale
Cristina Trăilă: Cred într-o administrație publică europeană, modernă, integră, ce pune cetățeanul în centrul preocupărilor
Noul secretar general al Guvernului, Cristina Trăilă, își propune ca, prin munca sa, să contribuie la ''consolidarea unei administrații caracterizate prin transparență și predictibilitate, care să ofere stabilitate guvernamentală, astfel încât încrederea cetățenilor în instituțiile statului să fie întărită zi de zi''
Senat: 15 august - Ziua Maramureșului, proiect adoptat
Senatul a adoptat, luni, în plen, propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului pentru recunoașterea identității și valorilor acestui ținut. ''Cu prilejul Zilei Maramureșului, autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și organizați
Cristina Trăilă - secretar general al Guvernului; decizia a fost publicată în Monitorul Oficial
Cristina Trăilă a fost numită în funcția de secretar general al Guvernului, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu. Decizia a fost publicată luni în Monitorul Oficial al României. ''Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristina Trăilă se numeșt
Stela Firu - secretar de stat la Ministerul Sănătății
Stela Firu a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu și publicată luni în Monitorul Oficial. De asemenea, tot printr-o decizie a prim-ministrului, Ilie Bălășan va exercita, temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari pub
Valeria Herdea - revocată din funcția de președinte CNAS; în locul ei - Horațiu-Remus Moldovan
Valeria Herdea a fost revocată din funcția de membru al consiliului de administrație și de președinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Revocarea s-a făcut printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu și publicată luni în Monitorul Oficial al României. ''La dat
Simona Cojocaru - eliberată din funcția de secretar de stat în MApN; în locul ei a fost numit Sorin-Dan Moldovan
Simona Cojocaru a fost eliberată din funcția de secretar de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Eliberarea din funcție a fost făcută printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu și publicată luni în Monitorul Oficial.
Senat: Proiectul de ratificare a Acordului cu Republica Moldova privind controlul coordonat în punctul de trecere a frontierei Galați - Giurgiulești, adoptat
Senatul a adoptat, luni, în unanimitate, proiectul de lege de ratificare a Acordului între Guvernele României și Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) - Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în țara noastră.
Prezidențiale2025/ Magdin: Avem nevoie urgent să punem ordine în legislația electorală și să îi trimitem la lecții de democrație pe cei ce o aplică
Analistul politic Radu Magdin consideră necesară ''chestionarea stării democrației'' din țara noastră, subliniind că ''avem nevoie urgent să punem ceva ordine în legislația electorală și să îi trimitem urgent la lecții de democrație pe cei care o aplică''. ''Această campanie electorală s-a derulat sub spectru
Senat - moțiune/ Ministrul Bucura-Oprescu, după adoptarea moțiunii: Ceea ce se întâmplă astăzi cred că este o nedreptate
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat luni, după adoptarea în Senat a moțiunii simple privind sistemul de pensii, că ceea ce se întâmplă este ''o nedreptate'', pentru că a muncit ''în folosul românilor''. ''Este m
Prezidențiale2025/ BEJ Ilfov a admis mai multe plângeri privind scrisorile transmise de Simion cetățenilor; autoritățile sesizate
Biroul Electoral Județean Ilfov a sesizat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Electorală Permanentă și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce a admis mai multe plângeri cu privire la încălcarea normelor legale referitoare la prelucrarea datelor cu caracter pe
Senat - moțiune/ Plenul a adoptat moțiunea simplă privind sistemul de pensii
Moțiunea simplă privind sistemul de pensii a fost aprobată, luni, de plenul Senatului, cu 61 de voturi ''pentru'' și 59 de voturi ''împotrivă''.
Senat - moțiune/ Fenechiu (PNL): Moțiunea simplă a opoziției privind pensiile este neîntemeiată
PNL consideră că moțiunea simplă a opoziției privind pensiile este neîntemeiată, a declarat, luni, senatorul liberal Daniel Fenechiu, susținând că în anul 2024 pensiile au crescut în medie cu 40%.
Senat - moțiune/ Cerva (S.O.S. România), critici la adresa ministrului Muncii
Senatoarea S.O.S. România Nadia-Cosmina Cerva a susținut luni că ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, ''batjocorește pensionarii români'', nevoiți să meargă la ''sute de kilometri'' de casă pentru a obține adeverințe de recalculare a pensiilor, care conțin informații existente deja la dosare. Lun
Senat - moțiune/ Kondor Agota (UDMR): Respingem caracterizarea tendențioasă a guvernării de dispreț față de pensionari
Senatoarea UDMR Kondor Agota a declarat, luni, la dezbaterea asupra moțiunii simple împotriva ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, că măsurile adoptate de Guvern au obiectivul de a garanta predictibilitatea pensiilor, echitatea între generații, respectarea angajamentelor internaționale, menționând că Uniunea respinge ''caracterizarea t