Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că deciziile adoptate la Summitul NATO de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de pe Flancul Estic, trebuie cât mai curând implementate.

"Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru", a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, care a început la Bucureşti.

Iohannis a subliniat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, fapt deja prevăzut în Noul Concept Strategic.

"Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile şi să promovăm o abordare şi mai strategică în regiune", a punctat el.

Şeful statului a reiterat că România rămâne un susţinător puternic al Politicii Uşilor Deschise.

"Suntem încrezători că Finlanda şi Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că uşa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor şi altor parteneri, inclusiv Ucraina şi Georgia, aşa cum a fost decis la Summitul de la Bucureşti, în 2008, chiar în această clădire", a declarat preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, prezenţa la Bucureşti a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a miniştrilor de Externe din ţările Alianţei şi a generalilor este extrem de relevantă şi de oportună.

"Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate şi angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertăţii şi ale păcii rămân fundamentale pentru Alianţa noastră", a spus el.

Klaus Iohannis a subliniat că, de la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil şi activ, devotat principiilor Alianţei.

"Am fost un contributor implicat în misiunile şi operaţiunile NATO, precum şi un promotor şi furnizor neclintit de securitate şi stabilitate în regiunea noastră, şi nu numai", a afirmat şeful statului.

El a menţionat că este pentru a doua oară când România găzduieşte un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008.

"Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim şi prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanşarea războiului împotriva Ucrainei", a arătat preşedintele.

Şeful statului a precizat că agenda reuniunii ministeriale abordează cele mai urgente şi mai relevante subiecte actuale pentru NATO şi pentru securitatea noastră colectivă.

"Într-adevăr, în ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicaţii profunde pentru securitatea europeană şi euroatlantică, provocând suferinţe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor şi cauzând o criză alimentară şi energetică globală. Drept răspuns, Alianţa noastră şi aliaţii au adoptat o poziţie fermă şi unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării şi apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere şi pentru a-i sprijini pe partenerii noştri cei mai vulnerabili să îşi crească rezilienţa", a punctat preşedintele, care a apreciat faptul că Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate la Ministeriala de la Bucureşti. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)