România a pledat de-a lungul anilor pentru recunoaşterea semnificaţiei strategice a regiunii Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică, iar războiul declanşat împotriva Ucrainei este cea mai cruntă expresie a îngrijorărilor noastre de-a lungul timpului, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat AGERPRES, în contextul viitoarei reuniuni a şefilor diplomaţiilor din statele membre NATO, care va avea loc la Bucureşti.

Ministrul român de Externe a subliniat, în interviu, că "reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia".

Mai mult, Ministeriala de la Bucureşti va marca "prima dată când Republica Moldova este invitată la un astfel de format". "Aceasta confirmă de fapt importanţa pe care aliaţii o acordă stabilităţii Republicii Moldova, în special în aceste momente dificile pentru Chişinău", a precizat Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei române a spus că "este în pregătire o Declaraţie comună a miniştrilor de Externe, al cărei text se află în curs de negociere". "O astfel de practică nu este comună reuniunilor miniştrilor Afacerilor Externe, ceea ce demonstrează încă o dată importanţa reuniunii de la Bucureşti", a arătat Bogdan Aurescu, în interviul acordat Agenţiei Naţionale de Presă.

AGERPRES: Domnule ministru, care este semnificaţia Ministerialei NATO de la Bucureşti din perspectivă geografică, anume faptul că se desfăşoară pe Flancul Estic, la graniţa cu Ucraina, ţinta agresiunii ruse?

Bogdan Aurescu: Alegerea Bucureştiului ca loc de desfăşurare a Ministerialei are multiple semnificaţii. Şi mă bucur că în zilele următoare "toţi ochii" vor fi aţintiţi spre Bucureşti, pentru că, în mod real, timp de câteva zile, cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană şi euroatlantică vor fi dezbătute aici. Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO şi al Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional, în general.
Găzduim, aşadar, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Din aceste considerente, putem aprecia că este reconfirmat rolul major al Flancului Estic al NATO, inclusiv al României şi al Mării Negre, a cărei importanţă strategică a fost consacrată, la iniţiativa României, în Noul Concept Strategic.
Pentru România, momentul are şi o încărcătură simbolică aparte, având în vedere că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la primirea de către ţara noastră a invitaţiei de aderare la NATO la Summitul de la Praga din 21 - 22 noiembrie 2002, moment care va fi marcat în marja reuniunii.
În plus, este prima reuniune aliată formală la nivel înalt din România după Summitul de la Bucureşti din 2008. Dar este şi prima reuniune a miniştrilor de externe aliaţi după Summitul de la Madrid din iunie, deci un moment care ne permite să examinăm stadiul implementării deciziilor foarte importante ale acestuia, mai ales pentru Flancul Estic.
Şi mă bucur pentru faptul că, tot în mod simbolic, avem oportunitatea de a aduce în atenţia opiniei publice importanţa rolului NATO şi valorile pe care Alianţa le reprezintă, garanţiile ample de securitate pe care ni le oferă.
În ce priveşte substanţa reuniunii, vreau să subliniez că proximitatea Mării Negre, regiunea cea mai serios afectată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, este de asemenea în centrul atenţiei. România a pledat de-a lungul anilor pentru recunoaşterea semnificaţiei strategice a regiunii pentru Alianţă, iar războiul declanşat împotriva Ucrainei este cea mai cruntă expresie a îngrijorărilor noastre de-a lungul timpului.
Alegerea Bucureştiului, în baza unor eforturi diplomatice intense şi de durată, eforturi pentru care le mulţumesc şi pe această cale tuturor colegilor mei care au contribuit la acest demers şi la toate eforturile organizatorice, indică şi importanţa strategică a Mării Negre pentru NATO şi pentru securitatea euroatlantică în integralitatea sa, aşa cum a fost aceasta consacrată în documentele Summitului de la Madrid.
Putem spune, aşadar, că reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia. De altfel, ţara noastră joacă un rol deosebit de activ la nivel regional, european şi euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Acest rol este cât se poate de pragmatic şi concret: de la sprijinul necondiţionat acordat celor peste 2,9 milioane de refugiaţi din Ucraina care ne-au trecut graniţele, până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către destinaţii terţe - peste 8,4 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole ucrainene până în prezent.
Totodată, nu este o coincidenţă nici faptul că prima participare formală a unui ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova la o reuniune ministerială a NATO are loc aici, la Bucureşti. După cum ştiţi, România depune eforturi susţinute pentru a sprijini Republica Moldova, statul cel mai afectat de consecinţele războiului din Ucraina. Vedem cum circumstanţele în care Guvernul Republicii Moldova este chemat să pună în aplicare programul de reforme şi integrare europeană sunt adeseori extreme. Am asistat deja repetat la ample întreruperi ale livrărilor de energie electrică, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. De asemenea, au avut loc încălcări flagrante ale spaţiului aerian cu rachete de croazieră ruseşti care sunt, în fapt, încălcări ale neutralităţii Republicii Moldova. Discuţiile din cadrul reuniunii ministeriale vor viza prioritar creşterea rezilienţei statelor partenere NATO din vecinătatea noastră imediată.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce obiective prioritare politice sau de agendă are România la această importantă reuniune?

Bogdan Aurescu: Organizarea reuniunii în România este o oportunitate pentru promovarea priorităţilor României la nivelul NATO, a rolului şi contribuţiei României la Alianţă, precum şi a importanţei strategice a Mării Negre. Astfel, în primul rând voi reafirma, în cadrul reuniunii, priorităţile României pe linie de securitate şi apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide a tuturor deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special la Marea Neagră.
De asemenea, voi accentua necesitatea continuării consolidării Alianţei, la toate nivelele, în contextul ameninţării fără precedent reprezentate de Rusia, care demonstrează că Alianţa rămâne cea mai de succes organizaţie politico-militară din istorie.
Totodată, un rol important va reveni şi relaţiei cu partenerii şi sprijinului pe care Alianţa îl acordă acestora, în perspectiva creşterii rezilienţei la nivel regional, obiectiv puternic susţinut de ţara noastră. NATO trebuie să îşi menţină susţinerea pentru Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, pentru ca aceste ţări să îşi consolideze şi mai departe capacitatea de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă.
Voi sublinia şi necesitatea intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO - UE în actualul context de securitate la nivel euroatlantic, inclusiv în spaţiul Mării Negre. De asemenea, vom evalua, în cadrul reuniunii, provocările la adresa securităţii Alianţei şi a răspunsului NATO faţă de acestea.

AGERPRES: La Summitul NATO care a avut loc la Bucureşti, în 2008, Ucraina şi Georgia au fost pe agendă. La reuniunea ministerială de la sfârşitul lunii, aceste state se regăsesc din nou, în alte contexte. În ceea ce priveşte sesiunea dedicată Ucrainei, care sunt subiectele de discuţie?

Bogdan Aurescu: Provocările cu care ne confruntăm, atacurile directe şi repetate împotriva păcii, stabilităţii şi prosperităţii pe continentul european, culminând cu războiul brutal dus de Federaţia Rusă în Ucraina demonstrează clar importanţa de a rămâne fermi şi uniţi în apărarea valorilor şi principiilor noastre democratice.
Unul dintre principiile aliate la care ţara noastră ţine foarte mult, aşa cum a demonstrat de-a lungul timpului, este reflectat de politica "Uşilor Deschise" a NATO, Summitul NATO de la Bucureşti fiind un reper important în implementarea acesteia, în special în privinţa Ucrainei şi Georgiei, astăzi parteneri ai Alianţei.
De altfel, Reuniunea de la Bucureşti reprezintă prima participare la o ministerială formală în calitate de invitaţi a Finlandei şi Suediei, ca state aflate în proces de aderare - demers susţinut de România.
Situaţia actuală de securitate din Ucraina, implicaţiile războiului brutal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei pentru securitatea euroatlantică şi a regiunii Mării Negre, precum şi modalităţile de intensificare a sprijinului pentru Ucraina vor fi abordate atât în cadrul discuţiilor în format aliat, cât şi, mai ales, în cadrul sesiunii dedicate exclusiv Ucrainei, din seara zilei de 29 noiembrie, cu participarea ministrului Afacerilor Externe Dmitro Kuleba.
În cadrul sesiunii, aliaţii şi Ucraina vor realiza un schimb de opinii privind ultimele evoluţii din teren, inclusiv impactul atacurilor brutale ale Federaţiei Ruse asupra populaţiei ucrainene şi infrastructurii civile, şantajul energetic practicat de Rusia, dar şi încălcările repetate ale drepturilor omului. De asemenea, vom discuta modalităţi privind consolidarea sprijinului politic şi practic pentru nevoile de asistenţă imediată, dar şi pe termen mediu şi lung. Vom avea astfel ocazia de a analiza stadiul implementării deciziilor importante ale Summitului NATO de la Madrid, din iunie, privind intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în special prin Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare.
Sesiunea va reprezenta un prilej pentru transmiterea unui mesaj puternic de solidaritate aliată cu Ucraina, de reiterare a sprijinului nostru pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa ţării, precum şi pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Este important de subliniat faptul că, la această sesiune, este planificată şi participarea Uniunii Europene, partener al NATO, care oferă la rândul său un sprijin substanţial, cuprinzător, pe multiple paliere Ucrainei.

AGERPRES: Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, va fi prezent la Bucureşti ca invitat al reuniunii miniştrilor de Externe din ţările aliate. Ce pachete suplimentare de ajutor sunt discutate pentru Ucraina - atât pe plan militar, cât şi în plan civil?

Bogdan Aurescu: După cum ştiţi, NATO a acordat şi va continua să acorde sprijin politic şi practic substanţial Ucrainei, atât cât va fi necesar, în faţa agresiunii ruse. O dimensiune importantă a discuţiilor dintre aliaţi va viza modalităţile concrete de consolidare a sprijinului politic pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea dialogului şi consultărilor cu aliaţii ca răspuns la provocările de securitate cu care se confruntă autorităţile de la Kiev pe fondul intensificării agresiunii brutale a Rusiei.
Totodată, în ceea ce priveşte cooperarea practică, aliaţii vor analiza modalităţile de consolidare a asistenţei substanţiale oferite Ucrainei, inclusiv în sprijinul efortului operaţional al forţelor armate ucrainene, cât şi pe termen mediu şi lung, prin sprijinirea eforturilor de modernizare a sectorului de apărare, consolidării interoperabilităţii pe termen lung, precum şi a procesului de reconstrucţie şi a cursului reformelor.
Desigur, consolidarea acestui sprijin nu se poate realiza în mod optim decât în contextul alocării de către aliaţi a resurselor adecvate pentru implementarea proiectelor curente şi de viitor incluse în cadrul Pachetului de Asistenţă Cuprinzătoare, precum şi a altor iniţiative de cooperare şi priorităţi de interes comun.
Anticipez, deci, că reuniunea de la Bucureşti va reflecta din nou angajamentul ferm al statelor membre NATO de a continua şi intensifica asistenţa pentru Ucraina, în coordonare cu toţi partenerii relevanţi, în primul rând Uniunea Europeană, cooperarea strânsă NATO - UE jucând un rol esenţial în continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Reamintesc, în acest context, că la nivelul Uniunii Europene a fost decisă acordarea unui pachet financiar substanţial, pe o perioadă de 12 luni, totalizând până la 18 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi.
La 24 noiembrie 2022, Parlamentul European a aprobat acest pachet propus de Comisia Europeană, suma adăugându-se la asistenţa furnizată prin intermediul instrumentelor existente şi reprezentând un sprijin constant, în medie, de 1,5 miliarde de euro pe lună, în măsură să acopere mare parte din nevoile de finanţare şi funcţionare din Ucraina. Desigur, nevoile Ucrainei sunt numeroase şi diverse, mai cu seamă că bombardamentele ruse continuă şi distrug părţi vitale din infrastructura critică a Ucrainei, pe segmente precum energia şi aprovizionarea cu apă.
Pe 24 noiembrie 2022 s-au împlinit nouă luni de la începutul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Încă de la începutul acestei agresiuni, precum şi în toată această perioadă, România a arătat o solidaritate extraordinară pentru Ucraina. La nivel guvernamental, de la debutul conflictului, contactele cu partenerii ucraineni s-au intensificat, iar România a manifestat deschidere pentru construirea unei noi relaţii bilaterale cu Ucraina, bazată pe încredere şi solidaritate. Cooperarea noastră la nivel regional ţine seama de natura riscurilor şi ameninţărilor. Avem de gestionat provocări comune, care decurg din conduita iresponsabilă a Federaţiei Ruse.
Abordarea noastră s-a reflectat şi în formatele europene, euroatlantice şi multilaterale de dialog, unde am pledat pentru susţinerea Ucrainei şi pentru reconstrucţia zonelor afectate. Suntem ferm convinşi că Ucraina va avea nevoie de tot ajutorul comunităţii internaţionale în viitor, inclusiv din perspectiva efortului de reconstrucţie, în cadrul căruia NATO şi UE joacă un rol esenţial. România este pregătită să participe la acest efort şi aş vrea să subliniez că obiectivul unei Ucraine stabile, sigure, democratice şi prospere este în interesul nostru imediat şi strategic naţional.

AGERPRES: Va exista, de asemenea, o sesiune dedicată ţărilor partenere - Georgia, Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina. Respectivele ţări au nevoie de asistenţă adaptată. Puteţi să indicaţi acel domeniu sau domeniile în care fiecare dintre aceste ţări are nevoie de asistenţă urgentă din partea NATO sau din partea ţărilor aliate?

Bogdan Aurescu: Cum am amintit mai devreme, unul dintre obiectivele ţării noastre la această reuniune este evidenţierea importanţei continuării sprijinului aliat pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, pentru ca aceste state să îşi consolideze şi mai departe capacitatea de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă.
Summitul NATO de la Madrid a decis un pachet de asistenţă adaptată pentru partenerii vulnerabili din regiunea Mării Negre şi Balcanii de Vest, regiuni de importanţă strategică pentru Alianţă. Cei trei parteneri din regiunea Mării Negre şi Balcanii de Vest resimt, direct şi indirect, impactul negativ enorm generat de agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina.
În acest context, obiectivul major al pachetului adoptat la Madrid a urmărit, în primul rând, creşterea rezilienţei acestora şi consolidarea capacităţilor de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. Şi amintesc aici consolidarea comunicării strategice, securitatea cibernetică, dar şi aprofundarea cooperării pe dimensiunea de apărare şi securitate.
Dacă ne raportăm, de exemplu, la Republica Moldova, ea se confruntă cu multiple atacuri hibride, care îmbracă cele mai variate forme. Vorbim de crize suprapuse şi generate artificial. Scopul acestora este unul foarte simplu: acela de a deraia cursul reformelor şi al integrării europene asumat ferm de preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern şi susţinut clar de majoritatea parlamentară. Spre exemplu, reducerea de către Gazprom, în fiecare lună, a volumelor de gaze naturale livrate Republicii Moldova. Este însă remarcabilă vigoarea, determinarea cu care autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova ţin piept acestor provocări masive.
Sprijinul internaţional acordat Republicii Moldova, precum şi celorlalte state partenere este crucial pentru menţinerea lor într-o relaţie directă cu comunitatea euroatlantică de securitate şi valori.
Pe de altă parte, prezenţa, în calitate de invitaţi, a Republicii Moldova şi Ucrainei, care au obţinut recent statutul de candidat la aderarea la UE prin decizia istorică a Consiliului European din iunie 2022, respectiv a Georgiei, stat cu perspectivă europeană recunoscută prin aceeaşi decizie, ne va oferi un prilej important de dialog cu privire la viitorul lor european şi la modalităţile concrete în care România, împreună cu celelalte state membre UE, poate sprijini acest parcurs.
Contactele pe care le vom avea cu acest prilej la Bucureşti vor fi, sper, de utilitate în pregătirea schimbului de opinii aprofundat cu privire la viitorul Parteneriatului Estic, care va avea loc cu ocazia Ministerialei Parteneriatului, de la Bruxelles, din 12 decembrie 2022. Va fi prima reuniune ministerială a Parteneriatului Estic de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi un prilej pentru statele membre UE şi partenerii estici deopotrivă să reflectăm împreună asupra paşilor care vor trebui urmaţi pentru revitalizarea şi adaptarea Parteneriatului Estic la noul context regional.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Punctual, pentru Republica Moldova, care este deja afectată de criza energetică, care vor fi solicitările suplimentare la ceea ce a fost obţinut până în prezent prin Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, co-iniţiată de România, Franţa şi Germania, care a avut cea mai recentă reuniune la Paris?

Bogdan Aurescu: În primul rând, repet faptul că reuniunea de la Bucureşti va marca prima dată când Republica Moldova este invitată la un astfel de format. Aceasta confirmă de fapt importanţa pe care aliaţii o acordă stabilităţii Republicii Moldova, în special în aceste momente dificile pentru Chişinău.
Pachetul de asistenţă decis la Summitul NATO de la Madrid oferă sprijinul aliat pentru planurile Republicii Moldova pe termen lung pentru dezvoltarea şi modernizarea sectorului de securitate şi apărare. De asemenea, unele dintre obiectivele importante ale sprijinului NATO pentru Republica Moldova sunt întărirea capacităţilor logistice, de instruire şi management al resurselor umane.
Totodată, Alianţa implementează o serie de proiecte destinate întăririi rezilienţei şi capacităţilor de pregătire în domeniul urgenţelor civile ale Republicii Moldova. Amintesc aici de alocările recente oferite de România la fondurile voluntare NATO cu 1.300.000 dolari dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de apărare pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Iordania. Din acest cuantum pe care România îl redirecţionează pentru sprijinul partenerilor, Republica Moldova beneficiază de suma cea mai consistentă, 600.000 de dolari. Toate aceste contribuţii reprezintă o reflectare practică a importanţei speciale acordate de România, în mod constant, politicii NATO de parteneriate, ţara noastră fiind pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin.
Vom continua să fim un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice, inclusiv în ceea ce priveşte Republica Moldova, stat în care creşterile fără precedent ale preţurilor pentru gazele naturale şi energia electrică, inflaţia galopantă care a atins deja nivelul de 34,6% în octombrie 2022, pierderea accesului la pieţe tradiţionale spre care se îndreptau exporturile de produse agricole, embargoul impus de Rusia la 15 august 2022 la importul de produse vegetale din Republica Moldova pun o presiune extraordinară asupra cetăţenilor şi a resurselor bugetare gestionate de Guvernul de la Chişinău.
Amintesc faptul că, în aceste condiţii, sprijinul acordat de România Republicii Moldova a fost unul imediat. Încă din 14 octombrie, România facilitează acordarea între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. De asemenea, Bucureştiul a transferat un sprijin bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro. În egală măsură, printre alte proiecte şi acţiuni, Guvernul României lucrează la finanţarea, în perioada următoare, prin Acordul de asistenţă nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, a unor proiecte în domenii strategice precum educaţia şi îmbunătăţirea serviciilor de utilitate publică. Bucureştiul acţionează în plan european şi internaţional pentru mobilizarea de asistenţă politică, financiară şi tehnică. Este motivul pentru care, în aprilie anul acesta, la Berlin, alături de omologii mei german şi francez, am avut iniţiativa de a crea Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care aţi menţionat-o în întrebarea dumneavoastră.
Cea de a treia Conferinţă ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care am coprezidat-o la Paris, la începutul acestei săptămâni, pe 21 noiembrie, alături de ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Catherine Colonna, şi de ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a adus rezultate deosebit de solide în sprijinul Republicii Moldova, beneficiind de participarea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, precum şi de prezenţa unor oficiali din 36 de state şi din 15 organizaţii internaţionale.

AGERPRES: Reuniunea ministerială este o ocazie pentru a reitera importanţa Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre, în context aliat. Care vor fi liniile directoare ale discuţiilor în acest domeniu?

Bogdan Aurescu: Reuniunea ministerială NATO este un prilej de a discuta situaţia de securitate din zona Mării Negre şi din vecinătatea întregului Flanc Estic, pe fondul continuării războiului din Ucraina. Astfel, vom discuta despre prevenirea şi descurajarea oricărei intenţii ostile la adresa statelor noastre, prin implementarea deplină a deciziilor Summitului NATO de la Madrid de trimitere de forţe aliate suplimentare pe Flancul Estic, inclusiv în România.
Acestea sunt o dovadă a determinării de a ne apăra reciproc în caz de nevoie şi de a lua toate măsurile necesare pentru a anula orice risc de securitate la adresa noastră.
Beneficiem, în acest moment, de o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, pentru a atinge capacitatea operaţională deplină a acestei structuri în prima parte a anului viitor. Suntem recunoscători Franţei, care este naţiune-cadru pentru acest Grup de Luptă, precum şi Olandei, Belgiei şi Luxemburgului şi altor state pentru contribuţiile lor. De asemenea, Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, pentru solidaritatea dovedită continuu în ceea ce priveşte asigurarea securităţii României şi a regiunii noastre.
Şi să nu uităm că şi România îşi aduce contribuţia substanţială la apărarea colectivă a NATO. Vom continua cu responsabilitate să îndeplinim rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune, inclusiv prin decizia de a creşte cheltuielile naţionale destinate apărării de la 2 la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.
În acelaşi timp, vom discuta la reuniunea de la Bucureşti şi despre modalităţile prin care putem contribui, împreună, la evitarea oricărei extinderi a conflictului şi la sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra, a respinge agresiunea Rusiei, pentru a se putea ajunge, în final, la o soluţie politică acceptabilă.
Continuarea sprijinului pentru Ucraina este importantă în acest scop. În acest cadru, noi vom arăta că este important să se urmărească cu atenţie situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, să se pună în practică, cât mai rapid, toate deciziile de consolidare a posturii NATO în ţara noastră şi să se continue sprijinul pentru Republica Moldova şi Georgia, pentru întărirea securităţii şi rezilienţei acestora pe termen lung.

AGERPRES: Anul viitor va fi suplimentată prezenţa NATO pe Flancul Estic, în special în România? În 2022 au fost multiple anunţuri ale intenţiilor sau solicitărilor de a ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă.

Bogdan Aurescu: Deja prezenţa aliată de pe teritoriul României a crescut, după începerea războiului din Ucraina şi după Summitul de la Madrid.
Cum am menţionat, Franţa a preluat conducerea Grupului de Luptă aliat din România, SUA a dislocat mii de militari, iar alţi aliaţi participă la măsuri de vigilenţă sporită stabilite de NATO pentru întreg Flancul Estic.
Desigur, există decizia ca Grupurile de Luptă să fie aduse la nivel de brigadă, însă modul de realizare efectivă a acestui lucru se definitivează în cadrul stabilit de NATO. Subliniez că prezenţa aliată în România nu semnifică iminenţa unei ameninţări, dar aliaţii sunt aici pentru a preveni orice atac, prin demonstrarea unităţii şi a determinării de a ne apăra reciproc.

AGERPRES: Va fi transmisă o Declaraţie comună la finalul reuniunii miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO? Şi dacă da, pe ce teme care vor fi dezvoltate la Summitul NATO de la Vilnius de anul viitor?

Bogdan Aurescu: Este într-adevăr în pregătire o Declaraţie comună a miniştrilor de Externe, al cărei text se află în curs de negociere chiar în acest moment. O astfel de practică nu este comună reuniunilor miniştrilor Afacerilor Externe, ceea ce demonstrează încă o dată importanţa reuniunii de la Bucureşti. Ca atare, nu putem anticipa cu exactitate forma finală agreată de toţi aliaţii, dar vă pot spune că în această Declaraţie se vor regăsi temele majore pe care le vom discuta în cadrul reuniunii.
În primul rând, este vorba de implementarea deciziilor Summitului de la Madrid privind dezvoltarea capabilităţilor NATO, consolidarea Flancului Estic al Alianţei şi sprijinul acordat Ucrainei. Totodată, sunt convins că vom avea un angajament puternic al NATO de consolidare a sprijinului pentru celelalte state partenere prezente la reuniune, Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. Nu în ultimul rând, ne aşteptăm să fie reiterat sprijinul pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă. Cunoaşteţi foarte bine că toate acestea sunt teme pe care diplomaţia română a fost activă şi unde România a avut de foarte multe ori contribuţii naţionale substanţiale.
Sunt încrezător că eforturile diplomaţiei române şi ale celorlalţi aliaţi vor rezulta într-o Declaraţie care să reflecte interesele şi obiectivele majore ale României, ca parte a intereselor şi obiectivelor comune ale statelor NATO, inclusiv în pregătirea viitorului Summit de la Vilnius, din 2023, dar şi în scopul reafirmării abordării hotărâte şi vizionare a Alianţei. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)