Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care afirmă că este nevoie ca autorităţile să răspundă cu fermitate la pericolele reprezentate de creşterea tendinţelor populiste, extremiste sau şoviniste.

"În contextul complicat în care ne aflăm, trebuie să fim atenţi la semnalele de alarmă reprezentate de creşterea tendinţelor populiste, extremiste sau şoviniste. Autorităţile trebuie să răspundă acestor pericole cu vigilenţă, verticalitate şi fermitate. Faptul că cei care au pus la cale în România Holocaustul sunt încă elogiaţi, că se neagă sau minimalizează oroarea acestei tragedii şi că se propagă în societate idei extremiste şi antisemite este revoltător şi inadmisibil. Reiterez angajamentul nostru de a crea o societate solidară, empatică, ataşată valorilor democratice şi unită în respingerea oricărui derapaj", spune şeful statului în mesajul prezentat de către consilierul de stat Cătălina Galer, în cadrul ceremoniei organizate la Memorialul Holocaustului.

El a subliniat că în România mai trăiesc puţini supravieţuitori ai Holocaustului şi că "avem o mare responsabilitate atât faţă de ei şi de cei care nu mai sunt printre noi, cât şi faţă de comunităţile evreieşti din România de a preţui şi a transmite mai departe mărturia suferinţei şi a învăţămintelor Holocaustului, ca pe un cutremurător tezaur de conştiinţă!".

Şeful statului şi-a exprimat convingerea că toţi actorii implicaţi în realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România vor depune eforturi pentru ca acest proiect deopotrivă memorial şi educaţional să fie realizat cât mai repede posibil, pentru că "societatea are nevoie de o instituţie modernă, în care adevărul istoric - exact aşa cum a fost - să fie cunoscut şi transmis tinerelor generaţii".

"Ne-am asumat lecţiile trecutului şi suntem angajaţi pe drumul adevărului, iar România va rămâne puternic ataşată principiilor şi valorilor democratice!", a punctat Iohannis.

Pentru a preveni asemenea atrocităţi, a afirmat el, trebuie acceptat trecutul în întreaga sa veridicitate.

"Adevărul despre istoria României dintre anii 1941-1944 este unul brutal şi dureros, însă doar prin asumarea deplină a acestuia vom putea asigura o democraţie matură şi stabilă. Educaţia despre Holocaust nu se rezumă doar la relatarea evenimentelor desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ci oferă tinerelor generaţii oportunitatea de a reflecta asupra valorilor care ne definesc societatea şi pe care este fundamental să le apărăm, pentru a trăi cu demnitate şi integritate. Este esenţial să conştientizăm şi să înţelegem cum s-a ajuns în acel punct în care comunităţi întregi au fost sistematic distruse, cum a fost posibil ca o astfel de tragedie să se desfăşoare sub ochii întregii societăţi", a mai spus Iohannis.

Şeful statului a evidenţiat că mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului reprezintă "preţioase dovezi pe care avem responsabilitatea să le transmitem mai departe, din generaţie în generaţie".

"Autorităţile regimului condus de mareşalul Ion Antonescu au condamnat la o moarte cumplită comunităţile evreieşti din teritoriile aflate sub administrarea României. Prin aşa-zisa operaţiune de 'curăţare a terenului', sute de mii de vieţi au fost nimicite, iar destinele evreilor români au fost schimbate pentru totdeauna. În urmă cu 81 de ani, statul român s-a folosit de toate mijloacele pentru a-i marginaliza pe evrei şi a-i lipsi de drepturi şi libertăţi. Au fost comandate asasinate comise în plină zi, pe străzi, în timp ce alţi semeni au fost ucişi în propriile cămine sau îşi găseau sfârşitul în 'trenurile morţii', în timpul deportărilor în Transnistria sau în lagărele de concentrare. Cutremurătoarele mărturii ale supravieţuitorilor reprezintă preţioase dovezi pe care avem responsabilitatea să le transmitem mai departe, din generaţie în generaţie", a mai spus preşedintele Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)