Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în cadrul sesiunii plenare a Summitului Formatului Bucureşti 9, că reuniunea este mai relevantă ca oricând în contextul războiului din Ucraina şi că solidaritatea dialogului şi cooperarea stau la baza forţei comune.

"Formatul Bucureşti 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor şi în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliaţi de pe Flancul estic, dar şi la nivel transatlantic cu privire la securitatea Alianţei, ca un întreg. Această reuniune este mai relevantă ca oricând din cel puţin două perspective. În primul rând, evoluţiile dramatice din regiune, care reclamă o atenţie sporită şi o coordonare amplificată. Solidaritatea dialogului şi cooperarea stau la baza forţei noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecinţă, evoluţiile actuale de securitate din Ucraina şi impactul acestora asupra vecinătăţii extinse, inclusiv a celorlalţi parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova şi Georgia, dar şi asupra securităţii întregii alianţe", a spus preşedintele.

Iohannis a evidenţiat că România este statul membru NATO care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina.

"Începând cu 24 februarie suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Este un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică şi în special pentru noi, statele membre NATO de la Flancul estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim valoarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei", a mai spus şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că la Summit-ul NATO de la Madrid organizat la finalul lunii va fi adoptată o nouă viziune pe termen lung prin noul Concept strategic.

"Ne aflăm într-un moment excepţional, în care vom trasa traiectoria alianţei pentru cel puţin următorul deceniu. La finalul acestei luni vom adopta la Summitul NATO de la Madrid decizii importante, cu impact major pentru securitatea noastră actuală şi viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul noului Concept strategic, punând apărarea colectivă şi articolul 5 în epicentrul acţiunilor noastre şi punând în aplicare o transformare semnificativă a posturii de descurajare şi apărare, în special pe Flancul estic, aşa cum am decis la 24 martie 2022 la Bruxelles", a adăugat şeful statului.

În opinia preşedintelui, consolidarea posturii NATO pe întregul Flanc estic de o manieră unitară şi echilibrată devine urgentă.

"Deoarece riscurile de securitate la adresa României şi a regiunii Mării Negre sunt în creştere, consolidarea posturii NATO pe întregul Flanc estic de o manieră unitară şi echilibrată, în special în zona sudică a Flancului estic, devine cu atât mai urgentă şi crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea şi abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfăşurare la nivel aliat, recum şi procesul decizional al NATO. Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetăţenii noştri, răspunzând la ameninţările reale generate de Rusia", a subliniat şeful statului.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi al Poloniei, Andrzej Duda, iniţiatori ai Formatului Bucureşti 9, i-au primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe participanţii la Summitul B9. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

LIVE UPDATE VIDEO Summitul B9: preşedinţii statelor NATO de pe Flancul Estic participă la reuniune