Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat joi că grupul de luptă NATO care va fi poziţionat în România, alături de cele din Bulgaria, Slovacia şi Ungaria, va însemna un surplus de militari pe teritoriul ţării noastre, o forţă de descurajare, dar care nu este menită să atace Rusia sau să intre într-un conflict militar.

Potrivit ministrului Dîncu, aceste grupuri de luptă sunt decizia Uniunii Europene şi a NATO, el amintind de summitul Alianţei de la Bruxelles.

"Semnificaţia acestui summit este importantă şi în prin faptul că, pentru prima dată, avem o uniune NATO-Uniunea Europeană, o colaborare, un parteneriat care este foarte important, pentru care România a militat ani de zile. O dată cu activarea forţei de răspuns NATO, au fost stabilite primele patru battle-group-uri în Polonia şi în ţările baltice, pentru că era considerată în acel moment zona cea mai fragilă, să spunem, din perspectiva securităţii europene. Noi atunci am insistat şi preşedintele o face din 2016 să se întărească şi Flancul estic şi în zona mai de sud şi în zona României, în zona Mării Negre. S-a întâmplat acum şi este unul dintre marele câştiguri, după părerea mea. Încă patru battle-group-uri vor veni în Europa, asta înseamnă în primul rând că România va mai avea un battle-group, în jur de 1.000 de soldaţi. Nu este precis acest număr, să spunem cantitatea, ţine şi de specializarea militarilor care vor veni, de tipurile de arme cu care vor veni. Evident că vor veni trupe echipate deja şi vor intra în sistemul de colaborare cu Armata română, un sistem care a fost rodat în Afganistan, în aplicaţii foarte multe", a declarat Vasile Dîncu la Digi 24.

El a explicat şi ce activităţi vor desfăşura militarii din grupul de luptă NATO care va veni în România.

"Evident că vor face aplicaţii comune cu românii, cu celelalte forţe ale NATO. Vom lucra împreună la strategii de apărare, de instruire comună, deci tot ceea ce înseamnă defensiv. Aceste grupuri de luptă nu sunt destinate să atace Rusia, nu sunt destinate să intre într-un conflict militar, sunt destinate să apere şi să fie o forţă de descurajare în primul rând, pentru că aceasta este de fapt menirea întregii activări a forţei de răspuns. Atunci când NATO a activat, acum o lună, această forţă de răspuns - nu a mai făcut-o niciodată, a fost pentru prima dată -, asta înseamnă 40.000 de soldaţi la nivelul NATO care sunt pregătiţi pentru situaţia în care este atacat un teritoriu NATO. Deci, vom avea un surplus de militari undeva în România şi acesta este lucru bun. Este tocmai ce România cerea de multă vreme, în ultimii ani", a afirmat Dîncu.

Ministrul Apărării a confirmat că această măsură poate fi considerată şi o pregătire pentru a avea baze permanente în ţara noastră, întrebat în acest sens.

"Este o pregătire, într-adevăr. Aceasta este o decizie care se va lua, probabil în viitor, e o decizie sensibilă aceasta, pentru că este o chestiune şi de limbaj. Am participat la o dezbatere la NATO destul de puternică în care, de exemplu, sunt unele ţări care spun: 'Nu sună bine permanent, pentru că ar însemna să spui că războiul este permanent'. Şi atunci se va numi o forţă de rotaţie sau aşa ceva ", a explicat acesta.

Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat, joi, patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa.

''Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră'', a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii.

NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)