Flancul estic al NATO trebuie consolidat în contextul războiului din Ucraina, la nivelul celui din zona Mării Baltice, pentru a putea preveni orice conflict în zonă, a transmis, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după discuţiile avute la Palatul Cotroceni cu omologul său bulgar, Rumen Radev.

"Noi nu considerăm că acest conflict se va extinde în ţările NATO, însă, pe de altă parte, vrem să fim foarte bine pregătiţi pentru orice situaţie, de aceea în Flancul estic trebuie să consolidăm apărarea. Flancul estic trebuie să fie puternic şi trebuie să fie atât de puternic încât nimeni să nu aibă vreodată ideea că ar trebui să atace pe Flancul estic. Acesta este conceptul Strenght and deterrence al NATO, care îl face pe orice posibil adversar să renunţe la un atac. Este foarte clar că Flancul estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat în aşa fel încât şi partea noastră, partea sudică, partea spre Marea Neagră să fie la fel de bine consolidată şi apărată cum este partea nordică, spre Baltică, în acest sens noi credem că putem să prevenim orice conflict pe zona noastră", a spus şeful statului, la conferinţa de presă comună cu omologul bulgar.

Preşedintele Iohannis a subliniat că securitatea şi stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura.

"România va continua să acţioneze ca un stat responsabil pentru asigurarea securităţii cetăţenilor noştri şi a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop", a afirmat şeful statului.

Preşedintele Bulgariei a arătat că există riscuri şi în acest context este nevoie de eforturi comune pentru a le neutraliza.

"Mereu ar trebui să ne gândim în perspectivă şi să ne gândim preventiv asupra riscurilor. Vedeţi că deja au început să zboare drone, ajung până în Croaţia. Ieri a căzut o dronă în România. Avem lovituri care sunt la câţiva kilometri de graniţa cu Polonia, ceea ce este foarte îngrijorător. Există un potenţial pentru destabilizarea situaţiei şi în Moldova, vecinii României, aşa că riscurile există, sunt prezente şi tocmai de aceea eforturile noastre comune ar trebui să ducă la a neutraliza aceste riscuri", a spus Rumen Radev.

Subiectul central al discuţiilor dintre cei doi oficiali a fost situaţia gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse contra Ucrainei, precum şi combaterea efectelor sale multiple.

Preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră şi a prezentat măsurile adoptate pentru ajutorarea acestora.

Cei doi oficiali au discutat şi despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează şi transferă în Ucraina şi, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul internaţional.

"Este foarte posibil ca fluxurile de refugiaţi să crească. De aceea, am discutat cu preşedintele Radev cele mai bune modalităţi de coordonare astfel încât să facem faţă cu bine acestei crize fără precedent", a mai spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin Republicii Moldova în contextul numărului mare de refugiaţi ucraineni, precum şi în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei sale. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

VIDEO Klaus Iohannis: Este nevoie să implementăm rapid proiectul european Fast Danube

VIDEO Preşedintele Bulgariei, primit la Palatul Cotroceni

VIDEO Preşedintele Iohannis subliniază importanţa operaţionalizării rapide a interconectorului Bulgaria - Grecia

VIDEO Iohannis: Măsurile de gestionare a frontierei au demonstrat că România aplică eficient standardele ce decurg din acquis-ul Schengen