Iohannis: România va continua să ofere sprijin Ucrainei, în principal asistenţă umanitară
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, şeful statului subliniind deplina solidaritate a României cu poporul ucrainean.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a condamnat, în intervenţia sa, în cei mai fermi termeni agresiunea armată de proporţii a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.
Preşedintele Iohannis a evidenţiat impactul acţiunilor inacceptabile ale Rusiei asupra securităţii şi a stabilităţii vecinătăţii estice, precum şi consecinţele severe asupra securităţii europene şi euroatlantice, aceste acte încălcând flagrant angajamentele asumate de Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte rolul său de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
"Preşedintele Klaus Iohannis a calificat atacul trupelor ruseşti asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, drept un act deliberat şi neechivoc de agresiune împotriva unui stat independent şi suveran. Preşedintele României a subliniat că, în această situaţie atât de dificilă, Uniunea Europeană trebuie să continue să îşi apere valorile şi principiile, evidenţiind importanţa unităţii şi legăturilor cu partenerii apropiaţi din regiune şi la nivel global. Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit reacţia fermă şi rapidă a Uniunii Europene, inclusiv adoptarea pachetului puternic de sancţiuni şi pregătirea, în continuare, a unor sancţiuni individuale şi economice suplimentare, care să vizeze şi Belarus", arată sursa citată.
Şeful statului a subliniat deplina solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a precizat că ţara noastră va continua să ofere sprijin, în principal asistenţă umanitară.
Preşedintele Iohannis a pledat pentru atenuarea impactului negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova şi Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanţa oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienţei partenerilor.
"Considerând actuala situaţie drept cea mai mare provocare din istoria recentă a Europei, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea continuării coordonării strânse a reacţiilor şi a abordărilor cu partenerii euroatlantici, în special SUA şi la nivel NATO", precizează Administraţia Prezidenţială.
La această reuniune, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă, prezentând evoluţiile în curs ale situaţiei de securitate.
Liderii europeni au condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, evidenţiind că acţiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU şi subminează stabilitatea şi securitatea la nivel european şi global. Şefii de stat şi de guvern au arătat că Federaţia Rusă este singura responsabilă pentru acest act de agresiune şi pentru pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile pe care le va provoca.
Liderii UE au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea deplină a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.
Consiliul European a agreat politic un pachet de măsuri restrictive suplimentare, prin care vor impune costuri masive şi severe Rusiei pentru acţiunile sale, pachet agreat în strânsă cooperare cu partenerii şi aliaţii.
În cadrul reuniunii, liderii europeni au condamnat puternic implicarea Belarusului în agresiunea la adresa Ucrainei, solicitându-i să se abţină de la astfel de acţiuni şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale.
Sancţiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum şi controlul şi finanţarea exporturilor, politica de vize, listările adiţionale ale unor persoane şi entităţi, precum şi noi criterii de listare.
Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea şi adoptarea de urgenţă a unui pachet suplimentar de sancţiuni individuale şi economice, care va include, de asemenea, şi Belarus.
Consiliul European a deplâns pierderile tragice de vieţi omeneşti cauzate de agresiunea rusă, solicitând Rusiei şi forţelor armate susţinute de Rusia să permită accesul umanitar neîngrădit către toate persoanele aflate în suferinţă.
Şefii de stat şi de guvern au evidenţiat solidaritatea faţă de Ucraina şi populaţia sa, pe care vor continua să le sprijine, împreună cu partenerii internaţionali, prin măsuri politice, financiare, umanitare şi logistice, precum şi prin organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor. În continuarea deciziei sale din decembrie 2016, Consiliul European a recunoscut aspiraţiile europene şi alegerea europeană ale Ucrainei, conform Acordului de Asociere.
Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi şi au reiterat sprijinul necondiţionat şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii săi în cadrul ONU, OSCE, NATO şi G7.
Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingenţă, inclusiv în domeniul energiei. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat, editor online: Adrian Dãdârlat)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Guvern: Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat
Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat, începând de marți, pentru personalul ANCPI, al oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI), precum și pentru notarii publici, informează Guvernul printr-un comunicat pe presă transmis AGERPRES. 'Repornirea aplicației se realizează în condițiile stabilite în urma verificărilor ș
Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat raport favorabil proiectului privind tranzacțiile cu bunurile statului
Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat marți raport favorabil la proiectul de lege de completare a Codului administrativ, care instituie un mecanism prin care tranzacțiile care vizează bunurile imobile proprietate privată a statului ori tranzacții cu o valoare mai mare de 500.000 lei vor trebui aprobate prin hotărâre a Guvernului. Proiectul a fost
Bogdan Ivan: Situația din Energie putea fi anticipată, un guvern cu puteri limitate acționează limitat
Deputatul PSD Bogdan Ivan a declarat, marți, la Parlament, că situația actuală din domeniul energetic putea fi anticipată și prevenită, astfel încât să nu se ajungă la închiderea reactorului 2 de la Cernavodă. El a subliniat că, în momentul de față, un Guvern cu puteri limitate, acționează limitat, atât din punct de vedere 'al puterilor, dar
Kelemen Hunor: Dacă Legea salarizării ajunge în Parlament fără o majoritate, nu are cum să iasă bine
Proiectul Legii salarizării ar trebui să fie dezbătut și votat în Parlament în baza unui acord politic prealabil, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor. Liderul UDMR a fost întrebat de unde ar urma să vină banii pentru creșterile salariale după aprobarea noii legi, iar el a spus că, în acest moment, nu există clar
Consultări pe legea salarizării/Manole: O lege proastă, care nemulțumește lucrătorii din sistemele publice, nu poate fi votată
Fostul ministru al Muncii Florin Manole (PSD) a declarat marți că o lege a salarizării care îi nemulțumește pe angajații din sistemul bugetar este ceva ce 'nu poate fi și nu trebuie votat'. Florin Manole a făcut mai multe precizări la Parlament, în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni pe tema proiectului legii sa
Camera Deputaților: Ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară, aprobate de plen
Plenul Camerei Deputaților a aprobat marți ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară convocată pentru 11 și 12 august, urmând ca miercuri să fie dat votul final. Pe ordinea de zi a plenului Camerei se află proiectul de lege privind completarea Legii nr.7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare
PNL: Legea salarizării trebuie adoptată cu responsabilitate
Legea salarizării trebuie adoptată cu responsabilitate, România nu își permite să piardă niciun leu și niciun euro care poate susține revenirea economică și investițiile, a transmis marți Partidului Național Liberal. 'România traversează un context extrem de dificil. Pe lângă măsurile necesare pentru reducerea defic
AEP: Partidele politice au primit, în luna august, subvenții de peste 15,4 milioane de lei
Partidul Social Democrat (PSD) a primit, în luna august, subvenții de la bugetul de stat de 5,1 milioane de lei, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu circa 3 milioane de lei, și de Partidul Național Liberal (PNL), cu aproape 2,8 milioane de lei. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a prezentat, marți, valoare
Președintele - consultări la Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR asupra proiectului privind legea salarizării
Președintele Nicușor Dan se va întâlni marți, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru discuții privind proiectul legii salarizării. Potrivit agendei prezidențiale, la întâlnirea cu șeful statului, programată pentru ora 16:00, sunt așteptați să participe președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preș
Ionel Bogdan (PNL): Dezinformarea și fake news-ul produc violență, solicit audierea președintelui ANCOM în Parlament
Dezinformarea și fake news-ul din online au ajuns să producă violență în lumea reală, spune deputatul PNL Ionel Bogdan, în contextul cazului 'ambulanța neagră', și anunță că va solicita audierea în Parlament a președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). 'Atacul asupra unui
Andrei Țărnea: Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei
Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei, a transmis luni purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, ca reacție la pozițiile exprimate de un oficial rus despre relațiile dintre România și Republica Moldova. 'Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evi
Președintele a atacat la CCR Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității
Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. În sesizarea de neconstituționalitate
Cseke Attila: UDMR susține o coaliție mare, care să împiedice accesul extremiștilor la guvernare
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, afirmă că prima opțiune a UDMR pentru un guvern cu puteri depline este formarea unei 'coaliții mari', după modelul altor țări, pentru a se împiedica accesul 'extremei' la guvernare. Întrebat, luni, în timpul unei vizite în județul Arad, cum vede U
Ședință extraordinară de guvern - ora 16:00
Guvernul se reunește luni în ședință extraordinară, a anunțat Biroul de presă al Executivului. În cadrul reuniunii, care se va desfășura în format hibrid, începând cu ora 16:00, ar urma să fie aprobate noi măsuri în contextul crizei energetice. Astfel, pe agenda ședinței de guvern figurează un proiect de hotărâre
Turcan: Când manipularea de pe un ecran ajunge să se transforme în violență pe stradă, statul are obligația să reacționeze
Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că autoritățile din România ar trebui să analizeze inclusiv interzicerea TikTok din perspectiva siguranței publice și a siguranței naționale, având în vedere că efectele provocate de postările manipulatorii de pe rețelele de socializare nu mai pot fi tratate ca simple derapaje ale mediului online.

