Documentul "Studiu economic pentru România", proiect dezvoltat cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la OCDE şi reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, oferind factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, în vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive, a declarat vineri prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Premierul a salutat, la evenimentul de lansare a studiului "Economic Survey of Romania", organizat la Palatul Victoria, sosirea la Bucureşti a secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, la două zile după votul din cadrul Consiliului OCDE, din 25 - 26 ianuarie, care a decis deschiderea discuţiilor de aderare cu România şi a mulţumit acestuia pentru tot efortul depus ca sa se deblocheze extinderea organizaţiei.

"Cunoaştem rolul esenţial în obţinerea deciziei Consiliului OCDE şi vă mulţumim în numele României şi al meu personal", a spus Ciucă.

Prim-ministrul a menţionat că România a convocat Comitetul interministerial pentru admiterea în OCDE, care a avizat, în şedinţa din 26 ianuarie, asumarea ataşamentului ţării noastre la principiile, valorile şi standardele organizaţiei, aşa cum sunt întărite şi dezvoltate în cele două documente ale OCDE - "Declaraţia privind viziunea OCDE" şi "Declaraţia ministerială a Consiliului din 2021".

Şeful Executivului a subliniat că, la acest moment, România a aderat la 6 din cele 8 standarde esenţiale pentru aderare: Declaraţia privind Investiţiile; Principiile Guvernării Corporatiste; Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului; Recomandarea Bunelor Practici în Statistică; Cadrul Inclusiv al BEPS - Erodarea Bazei şi Schimbarea Profitului; Forumul Global al Transparenţei şi Schimbului de Informaţie.

Potrivit premierului, în lunile următoare România va începe activităţile aferente aderării la Codurile de liberalizare.

"De asemenea, ţara noastră şi-a exprimat deja intenţia de a adera la Convenţia OCDE anti-mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei ţării noastre", a completat Nicolae Ciucă.

Premierul a arătat că între proiectele pe care România le dezvoltă deja cu OCDE se află şi "Studiu economic pentru România", care arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la organizaţie.

"Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României şi oferă factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, în vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive. Prima parte este dedicată perspectivelor politice cheie, incluzând o prezentare a situaţiei macroeconomice şi a evoluţiilor pe termen mediu, cu o atenţie specială acordată pandemiei şi implicaţiilor sale pentru economie", a afirmat Ciucă.

Şeful Executivului a menţionat că studiul include mai multe referinţe la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investiţiile sunt urgent necesare.

"Reformele şi investiţiile incluse în plan vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea economiei româneşti în domenii precum: sustenabilitatea finanţelor publice, consolidarea administraţiei publice şi rezilienţa sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale şi teritoriale, digitalizarea administraţiei publice, şi altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a completat Ciucă.

Acesta a trecut în revistă şi concluziile studiului privind mediul de afaceri, infrastructura de transport şi tranziţia verde.

"Capitolul tematic dedicat analizei mediului de afaceri include şi secţiuni dedicate necesităţii de a adapta accesul la finanţare la nevoile companiilor, guvernanţa întreprinderilor de stat sau necesitatea de a îmbunătăţi eficienţa judiciară şi regimurile de insolvenţă pentru a spori dinamismul afacerilor. Infrastructura de transport şi tranziţia verde reprezintă domenii cheie, importanţa lor fiind reflectată în cadrul PNRR, prin cea mai mare alocare financiară. Studiul subliniază necesitatea reducerii decalajelor în infrastructura de transport pentru a creşte productivitatea şi a reduce disparităţile regionale", a arătat Ciucă.

În cadrul prezentului studiu, a continuat premierul, au fost efectuate analize privind lipsa de corelare corespunzătoare între necesităţile de pe piaţa forţei de muncă şi competenţe, aspecte referitoare la munca informală, prevenirea abandonului şcolar, îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a formării profesionale, promovarea competenţelor digitale în educaţia primară.

"Autorităţile române sunt conştiente de necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor pe piaţa muncii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a creşte participarea tinerilor, pentru a proteja categoriile vulnerabile, în special în comunităţile marginalizate, pentru a sprijini programele de formare", a punctat Ciucă.

Premierul a subliniat, totodată, că în contextul pandemic actual Guvernul României a adoptat o serie de măsuri inovative, în acord cu evoluţia situaţiei înregistrate la nivel naţional şi cu necesităţile pieţei muncii, cu scopul de a menţine locurile de muncă din sectoarele economice afectate şi a preveni creşterea şomajului.

El a evidenţiat că, în ceea ce priveşte sistemul de pensii, România se află în plin proces de reformă, fiind evaluată legislaţia şi urmând a fi adoptate măsuri legislative de natură să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu şi lung, corectarea disfuncţiilor şi a inechităţilor dintre diferite categorii de beneficiari, întărirea principiilor contributivităţii, solidarităţii sociale şi egalităţii.

Şeful Executivului a apreciat, de asemenea, recomandarea din studiu privind diminuarea decalajelor educaţionale, în special în zonele defavorizate.

"Studiul consideră că îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare reprezintă unul dintre cele mai importante domenii, ce poate contribui la redresarea economică şi la creşterea nivelului de trai. Apreciem recomandarea de a accelera măsurile de sprijinire a elevilor care riscă să părăsească şcoala şi de a diminua decalajele educaţionale, în special în zonele defavorizate", a arătat Ciucă.

Premierul a afirmat, ca o primă concluzie, că studiul reprezintă un instrument util, care aduce o valoare adăugată ridicată factorilor de decizie politică, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum de ţara noastră, dar oferind în acelaşi timp recomandări utile în domeniile de o importanţă deosebită pentru România.

Concret, el a arătat că între principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, trebuie să fie remarcate următoarele:

* Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;

* Politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaţioniste. În ceea ce priveşte politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;

* România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;

* Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;

* Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;

* Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;

* Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate,

* La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;

* Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;

* Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;

* Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;

* Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;

* Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

"Am reţinut toate aceste elemente şi ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România", a conchis Ciucă. AGERPRES/ (A,AS - autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)