România are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor şi a realizărilor membrilor comunităţilor evreieşti de pe teritoriul său, mai ales că a irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului, a declarat, miercuri, deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei.

El a avut o intervenţie în cadrul dezbaterii "1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321-2021)", derulat de Ambasada Germaniei în România şi Complexul Educaţional Laude-Reut.

"România, ca stat care a fost implicat activ în proiectul european al Holocaustului şi a eliminat a doua cea mai numeroasă populaţie evreiască din Europa, are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor şi a realizărilor membrilor comunităţilor evreieşti de pe teritoriul său de-a lungul timpului. (...) Din nefericire, am irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului nostru", a afirmat Alexandru Muraru.

În cei 45 de ani de dictatură comunistă, cărţile de istorie au dat vina pentru Holocaust exclusiv pe naziştii germani, a adăugat el.

"Nu s-au organizat comemorări ale Holocaustului, iar documentele importante despre organizarea pogromurilor şi masacrelor pe teritoriul României au fost clasificate. Prin urmare, cercetarea asupra Holocaustului din România a fost rudimentară", a punctat Muraru.

Totodată, a spus că "până la începutul anilor 2000 nu a existat voinţă politică de a recunoaşte şi de a asuma antisemitismul şi atrocităţile comise de statul român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial".

La rândul său, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a vorbit de datoria de a combate mişcările antisemite.

"Avem o obligaţie să ne asigurăm că această întinare a civilizaţiei nu se va mai întâmpla din nou, ceva ca la Auschwitz nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Este un apel, o obligaţie şi o promisiune pe care trebuie să le facem. Este cu atât mai important cu cât ne obligă să înfruntăm toate formele de antisemitism, toate formele de crimă mânată de ură, discurs de instigare la ură şi mai ales tendinţele de a neglija trecutul, de a nega Holocaustul, de a distorsiona faptele", a spus diplomatul.

Mai mult, el a adăugat că "această nevoie de a lua atitudine şi de a lupta împotriva acestor tendinţe îngrijorătoare a devenit tot mai importantă în ultimii ani".

"În ultimul deceniu am văzut o creştere a infracţiunilor motivate de ură, a discursului instigator la ură, acoperite de anonimatul internetului. Am văzut asta şi în timpul pandemiei de coronavirus, o creştere a teoriilor conspiraţiei", a mai afirmat ambasadorul Germaniei.

Şi ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a apreciat că "deşi timpul a trecut, lumea nu s-a eliberat complet de ură şi antisemitism".

"În faţa extremismului, trebuie să ne amintim şi să le amintim şi altora despre ororile trecutului, astfel încât o asemenea lume a terorii să nu mai revină niciodată", a subliniat el.

*** Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Pogromul de la Bucureşti a avut loc în perioada 21-23 ianuarie 1941. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)