Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând, arătând şi că anunţurile preşedinţilor SUA şi Franţei au şi un rol important de descurajare în contextul actual de securitate.

"În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe Flancul estic, din punctul meu de vedere, ea ar trebui să se producă cât mai curând. Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză. Sunt decizii care trebuie materializate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. Pe de altă parte, trebuie spus că această consolidare şi aceste anunţuri pe care cei doi preşedinţi american şi francez le-au făcut au şi un rol important de descurajare în actualul context de securitate foarte complicat", a spus Aurescu, la Antena 3.

El a arătat că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, sunt extrem de importante şi reprezintă "dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic" al celor două ţări pentru România.

"Am salutat aceste anunţuri pentru că ele reprezintă rezultate concrete ale unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă, dar este de fapt o construcţie care a pornit în urmă cu mai mult timp şi care a avut ca obiectiv promovarea intereselor de securitate şi de stabilitate ale României în regiune", a spus ministrul de Externe.

Aurescu a menţionat că prezenţa înaintată NATO are două componente, una în nordul şi una în sudul Flancului estic, la Marea Neagră, afirmând că este nevoie de o echilibrare a acestui tip de prezenţă aliat, mai ales la Marea Neagră.

El a arătat că a avut o discuţie telefonică cu consilierul de securitate naţională al preşedintelui Biden, Jack Sullivan, împreună cu ceilalţi colegi de pe Flancul estic, în formatul B9, în care s-a discutat pregătirea întâlnirii de vineri de la Geneva dintre secretarul de stat american Antony Blinken cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

"În această discuţie am reluat importanţa consolidării Flancului estic, care este necesară nu doar în contextul actual, care este într-adevăr foarte complicat şi de mai multă vreme, pentru că această situaţie de securitate pe Flancul estic, în vecinătatea noastră, s-a deteriorat de-a lungul timpului", a declarat ministrul de Externe.

Ministrul de Externe a vorbit şi despre propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Europa să construiască 'o nouă ordone de securitate' cu NATO în faţa Rusiei.

"Noi până acum am avut o serie de dialoguri cu Federaţia Rusă, mai ales săptămâna trecută au fost trei serii de dialog, o dată pe 10 ianuarie, în cadrul dialogului strategic dintre SUA şi Rusia, la Geneva, apoi pe 12 ianuarie în cadrul consiliului NATO-Rusia şi apoi pe 13 ianuarie, la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, dar este vorba de sesiuni de dialog, nu de negociere şi în cadrul acestor sesiuni am arătat foarte clar, şi aici a fost o poziţie unitară a tuturor aliaţilor din cadrul NATO, şi anume aceea că actuala ordine de securitate internaţională sau arhitectura de securitate europeană din momentul de faţă trebuie să fie prezervată de nişte parametri care sunt, din punctul nostru de vedere, de nenegociat, dacă vorbim despre principii importante - suveranitatea statelor sau integritatea teritorială (...) sau interzicerea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa, aici lucrurile sunt absolut clare, iarăşi dacă vorbim despre fundamente ale Alianţei Nord-Atlantice, cum este apărarea colectivă. Aici nu putem să facem rabat, putem, însă, să discutăm şi cel mai probabil preşedintele Macron s-a referit la această componentă, am putea să discutăm de măsuri de reducere a riscurilor, eficientizarea mecanismelor de control al armamentelor, mecanisme de transparenţă militară. Aceste chestiuni pot să fie discutate, dar ele nu pot să fie discutate în condiţiile în care nu există o dezescaladare pe teren. Nu poţi să negociezi, nu poţi să discuţi aceste chestiuni de substanţă care sunt foarte importante sub ameninţarea folosirii forţei", a spus Aurescu. AGERPRES/(A-autor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)