Proiectul de buget al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) pentru anul 2022 a primit miercuri un aviz favorabil din partea comisiilor reunite de buget-finanţe.

Membrii comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului au aprobat proiectul de buget cu 21 de voturi "pentru"şi 9 "împotrivă".

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are prevăzute pentru 2022 credite bugetare de 12,799 miliarde de lei (plus 354,16%) şi credite de angajament de 106,836 miliarde lei (plus 1.541,28%). Pentru cheltuieli de personal sunt alocate 122,56 milioane de lei credite de angajament şi o sumă similară de credite bugetare, ambele în scădere cu 3,94% faţă de anul acesta.

Întrebat care este perspectiva pentru următoarele zile şi în ce măsură neatingerea unor jaloane vor afecta banii pe care îi putem atrage din PNRR în prima jumătate a anului viitor, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, şi-a exprimat convingerea că până la finalul anului vom putea atinge toate jaloanele.

Totodată, el a subliniat că "există un risc în cea ce priveşte un singur jalon legat de contractarea consultanţei pentru legea pensiilor", iar în acest sens, cel mai probabil, va fi un memorandum în Guvern prin care se va statua faptul că această consultanţă va fi realizată în colaborare cu Banca Mondială.

"Referitor la informaţiile apărute ieri (marţi, n.r.) în spaţiul public, vreau să vă spun că acele jaloane pe care le-au comunicat colegii mei din minister sunt aferente datei de 30 noiembrie, data de raportare. În prezent sunt şase jaloane atinse şi un al şaptelea care a fost atins, însă nu au fost emise documentele pentru formalizare. Al şaptelea se referă la închiderea unor grupuri de producerea a energiei electrice pe cărbune. Trebuie să îl luăm şi pe acesta în calcul odată cu emiterea documentelor privind dovedirea/atingerea acestui jalon. Sunt şapte care deja au fost atinse. Sunt convins că până la finalul anului vom putea atinge toate jaloanele. Există un risc în cea ce priveşte un singur jalon legat de contractarea consultanţei pentru legea pensiilor, iar în acest sens cel mai probabil vom avea un memorandum în Guvern prin care se va statua faptul ca această consultanţă va fi realizată în colaborare cu Banca Mondială", a menţionat Dan Vîlceanu.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care stau la baza tragerii tranşelor în cadrul împrumutului revine ministerelor (entităţilor) responsabile de implementarea reformelor şi/sau a componentelor aferente reformelor, potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru aprobarea acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, publicat de Ministerul Finanţelor.

"În baza aprobării Guvernului României şi a Preşedintelui României, a fost semnat la Bucureşti la data de 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la data de 15 decembrie 2021 Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro. Textul Acordului de împrumut reflectă prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 şi ale Regulamentelor UE relevante şi este totodată rezultatul consultărilor tehnice între CE şi statele membre, inclusiv României, fiind aplicabil, în mod similar, în acelaşi format, tuturor statelor membre. Potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului, astfel cum sunt prevăzute în Anexa la această Decizie. Totodată, CE va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului. Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din Tranşa/Tranşele ulterioare. În situaţia în care sumele din prefinanţare nu pot fi justificate până la data de 31 decembrie 2026, acestea vor fi rambursate CE, după cum va stabili CE", se spune în document.

Conform surse citate, responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor stabilite în cadrul PNRR şi care stau la baza tragerii Tranşelor în cadrul împrumutului revine ministerelor (entităţilor) responsabile de implementarea reformelor şi/sau a componentelor aferente reformelor, precum şi a ministerelor care au în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor. Astfel cum este prevăzut în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, MIPE are rol de coordonator naţional al PNRR, în această calitate revenindu-i responsabilitatea monitorizării şi controlului Planului, inclusiv a monitorizării atingerii jaloanelor şi a ţintelor, precum şi asigurarea prevenirii, detectării şi corectării neregulilor.

Pe data de 2 decembrie, Comisia Europeană a anunţat plata primei tranşe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinanţarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Această primă tranşă va fi urmată până la finalul anului de o nouă plată în valoare 1,9 miliarde de euro.

România are pentru 2022 o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţiilor din program, a precizat MIPE. Potrivit sursei citate, pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din 2022, sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane.

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se menţionează în comunicat.

Din aceşti bani, 14,24 miliarde de euro reprezintă un grant, iar 14,942 miliarde de euro reprezintă o finanţare acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO 

** Citiţi şi:

LIVE UPDATE Buget2022 - Parlament/ Continuă dezbaterile cu ordonatorii de credite în Comisiile de buget-finanţe

LIVE UPDATE Buget2022 - Comisiile parlamentare dezbat proiectul de buget de stat pe 2022