Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat, marţi, bugetul Ministerului Public pe 2022, fără amendamente.

Potrivit proiectului, Ministerul Public are un buget de 1.552.555.000 lei credite de angajament şi 1.541.635.000 lei credite bugetare, în scădere faţă de anul trecut.

Procurorul general, Gabriela Scutea, a prezentat principalele repere ale bugetului Ministerului Public pentru 2022.

"Din totalul de 1.552.555.000 lei, 85% reprezintă cheltuieli de personal, aceasta fiind o caracteristică a instituţiei noastre. De asemenea, avem 7% cheltuieli prevăzute pentru Titlul II - bunuri şi servicii, care la nivelul instituţiei prezintă specificitatea acoperirii costurilor pentru efectuarea investigaţiilor penale, respectiv pentru asigurarea asistenţei juridice obligatorii care se suportă de către stat pentru plata expertizelor, traducerilor. Subliniez faptul că avem o cotă de 3% alocată pentru proiecte din fonduri europene nerambursabile şi în active nefinanciare vom prinde, în conformitate cu ordonanţa aprobată recent, şi sumele necesare pentru obiectivele noastre incluse în PNRR", a spus Scutea.

Ea a subliniat că deficitul de personal este principala problemă a Ministerului Public, arătând că fondurile alocate la cheltuieli de personal se raportează doar la ceea ce este previzionat în 2022 pentru ocupare.

"În ceea ce priveşte acoperirea numărului de procurori la DNA, pentru efectuarea unei proceduri de selecţie este necesar un interval de minim trei luni şi, din experienţa anului 2021 când a fost o sesiune de selecţie cu 42 de locuri ofertate, doar 17 procurori selectaţi şi raportându-ne la condiţiile pentru accederea lor, este de aşteptat că întregul deficit de peste 40 de posturi va fi destul de dificil de acoperit în 2022, însă raportându-ne la această durată minimă a procedurii începând din luna aprilie noi am prevăzut fonduri pentru acoperirea întregului număr de procurori la DNA. La ei deficitul de personal este compus şi din poliţie judiciară, precum şi alte specialităţi, care, de asemenea, presupun nişte proceduri de selecţie. În cursul anului, raportat la dinamica necesară, avem posibilitatea să susţinem acoperirea la DNA. Acolo este doar cerinţă în PNRR de 85%. În ceea ce priveşte celelalte parchete, noi suntem blocaţi, deficitul mare de personal este la procurori, nu la alte categorii de personal, ori pentru procurori noi suntem ţinuţi de procedurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi de fapt admiterea care se face în 2022 va fi promoţie care iese în 2024, deci noi nu angajăm în 2022 decât maxim 50 - 60 de persoane care vor fi în sesiunea din aprilie pe o dispoziţie specială, (...), în rest nu avem această posibilitate. Dacă CSM declanşează o nouă procedură de selecţie pe această procedură specială, să spunem că o declanşează în ianuarie, ea nu se va termina mai devreme de octombrie. Aşadar, toate aceste mici reglaje sunt asigurate. Iar promovările sau promovările pe funcţii de conducere sunt sustenabile şi se echilibrează din buget", a explicat Gabriela Scutea.

Procurorul general al României a afirmat că scăderea bugetului la DIICOT nu este raportată la cheltuielile curente de plată a salariilor.

"A fost o sumă relativ importantă plătită în conformitate cu Ordonanţa 22/2002, astfel încât ea s-a distribuit la toate unităţile. Scăderea pe care o vedeţi la DIICOT nu este o scădere raportată la cheltuielile curente de plată a salariilor, ci de fapt vine de la această influenţă reflectată tot în titlul - cheltuieli de personal, venită din OG 22", a spus Gabriela Scutea. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)

Citește și:

LIVE UPDATE Buget2022 - Comisiile parlamentare dezbat proiectul de buget de stat pe 2022