USR propune, în programul de guvernare al Cabinetului Cioloş, realizarea reformelor incluse în PNRR pentru domeniul Cultură - Statutul lucrătorului cultural, regândirea sistemului de finanţare culturală, a unui Cod al patrimoniului, înfiinţarea Fondurilor pentru jurnalism independent şi de artă contemporană, a Muzeului Ororilor Comunismului din România, precum şi susţinerea antreprenoriatului cultural şi creativ.

Programul prevede 10 priorităţi legislative şi executive, printre acestea aflându-se Codul patrimoniului, reforma sistemului de administrare şi avizare în domeniul patrimoniului, pachetul de reforme incluse în PNRR - Statutul lucrătorului cultural, regândirea sistemului de finanţare culturală, inclusiv în domeniul cinematografiei.

"Elaborarea şi adoptarea Statutului lucrătorului cultural presupune implementarea unei legislaţii care să recunoască specificul muncii atipice din domeniul cultural, prin crearea de instrumente de identificare juridică a lucrătorului cultural - artişti şi profesii conexe, freelancer şi asigurarea mecanismelor de includere în sistemul de protecţie socială a acestuia. Pachetul de reforme include, de asemenea, introducerea unor forme distincte de susţinere - burse artistice şi rezidenţe, adresate artiştilor independenţi, încurajarea implicării autorităţilor locale, prin sistemul de matchmaking în acordarea de finanţări", se prevede în document.

De asemenea, USR îşi propune aducerea la zi a Legii managementului instituţiilor publice de cultură, care trebuie regândită, "începând cu diversificarea rolului jucat de instituţiile culturale în societate, eliminarea dreptului automat de acces la un nou mandat pentru managerii în funcţie şi introducerea concursurilor deschise în toate cazurile".

Înfiinţarea Fondului pentru jurnalism independent şi a Fondului de artă contemporană se află printre priorităţile USR, acestea urmând să fie fonduri extrabugetare. "Fondul pentru jurnalism independent, alimentat, printre altele, din redistribuţia unei părţi din subvenţia pentru TVR, urmează să sprijine producţia jurnalistică neinstituţionalizată, cu precădere genurile de nişă sau cu costuri ridicate, cum sunt investigaţiile sau jurnalismul local şi creşterea capacităţii de distribuţie naţională. (...) Fondul de artă contemporană se va constitui într-un patrimoniu public de artă contemporană, cu valoare de piaţă crescută, iar achiziţia direct de la artişti va aduce cu sine, pe de o parte, o creştere a puterii de negociere a acestora, iar pe de altă parte un impuls efectiv dat pieţei locale de artă", se mai arată în document.

USR propune şi lansarea programelor-pilot de creştere a accesului la cultură, prin proiecte culturale şi de educaţie prin cultură desfăşurate în mediul rural şi în oraşe mici - accesibile operatorilor culturali şi unităţilor de învăţământ din localităţi cu mai puţin de 50.000 de locuitori -, dar şi dezvoltarea reprezentării muzeale a istoriei comunismului românesc, prin identificarea şi asigurarea unui spaţiu expoziţional pentru Muzeul Ororilor Comunismului din România şi transformarea Fortului 13 de la Penitenciarul Jilava în memorial/muzeu.

Documentul mai prevede susţinerea la nivel naţional a organizării şi derulării programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023 şi adoptarea Strategiei Naţionale în domeniul Culturii şi a politicilor publice necesare punerii ei în practică.

De asemenea, USR propune reforma administrativă a Ministerului Culturii, prin accelerarea digitalizării serviciilor publice şi a proceselor interne, precum şi susţinerea antreprenoriatului cultural şi creativ, "inclusiv a clusterelor, hub-urilor şi makerspace-urilor pentru dezvoltarea economică locală şi regională".

În privinţa cultelor, USR intenţionează să aplice "principiile proporţionalităţii, subsidiarităţii, predictibilităţii şi transparenţei în sprijinirea financiară a cultelor religioase", să fie acordate contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii culturale şi sociale a cultelor religioase din România, "care să acopere atât nevoile de salarizare a personalului de cult, cât şi reabilitarea a aproximativ 500 de lăcaşuri de cult - monumente istorice - pe an".

"Să prevină radicalizarea religioasă, extremismul religios şi antisemitismul. Biserica şi cultele religioase ca parteneri ai unităţii într-o societate din ce în ce mai divizată, parteneri activi în educarea necesară măsurilor de prevenţie pentru combaterea pandemiei şi în asigurarea unor punţi în comunitate între clasele sociale şi între generaţii", se mai arată în programul de guvernare. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru)

Citeşte şi:

Program de guvernare/ USR susţine parcursul european al Republicii Moldova şi crearea unui Fond pentru democraţie

Program de guvernare/ Un nou mod de lucru al Jandarmeriei - evitarea abuzurilor de forţă împotriva populaţiei paşnice

Program de guvernare/ Digitalizare în sănătate, reconstruirea şi adaptarea sistemului la nevoile prezentului

Program de guvernare USR/ Justiţie - desfiinţarea SIIJ, reformarea CSM, prevalenţa dreptului european

Program de guvernare/ USR propune patru măsuri urgente pentru reechilibrarea preţurilor la energie

Program de guvernare/ USR propune un Pact naţional pentru vaccinare

Cioloş: Mergem până la capăt; politicianul român trebuie să-i redea cetăţeanului român încrederea în stat

Biroul Naţional al USR a agreat lista de miniştri şi programul de guvernare; vor fi supuse validării Comitetului Politic